Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “februarie 25, 2018”

25 Februarie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Nu Te depărta de mine, pentru că necazul este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute. Mulți tauri m-au înconjurat, cei puternici din Basan m-au împresurat. Și-au deschis gura împotriva mea ca un leu care sfâșie și răcnește.
Psalmul 22.11-13

David a scris acest psalm în mod profetic, sub călăuzirea Duhului Sfânt. Dumnezeu l-a călăuzit pe David să vorbească despre suferințele lui Mesia pe cruce, despre moartea și despre învierea Sa, ca și despre câteva dintre gloriile Sale ulterioare. În timpul celor trei ceasuri de întuneric pe cruce, Isus a fost părăsit de Dumnezeu. Către sfârșitul acestor trei ore, cuvintele lui Hristos, „Nu Te depărta de Mine”, exprimă situația Lui copleșitoare. Chiar și atunci El S-a abandonat complet în brațele lui Dumnezeu, fiindcă nu exista niciun alt ajutor către care să strige. Dumnezeu Îl judeca pe Domnul Isus în locul nostru și totuși El striga către Dumnezeu să-I vină în ajutor. De asemenea, Domnul Isus îndura atacurile tuturor vrăjmașilor care Îl înconjurau. Conducătorii iudeilor erau ca niște tauri puternici împrejurul Lui, gata de a-L ataca, și ca niște lei care răcneau, gata să-L devoreze (versetul 13). Suferința Lui este zugrăvită prin astfel de expresii: „Sunt vărsat ca apa”, „oasele mi se desfac”, „mi se usucă puterea”, „mi se lipește limba de cerul gurii”, „M-ai adus în țărâna morții” (versetele 14 și 15), însă El Se sprijină pe Dumnezeu și doar pe El.

Soldații romani erau ca niște câini în jurul Lui și Îi străpunseseră mâinile și picioarele (versetul 16). Profeția remarcabilă cu privire la hainele Sale a fost împlinită în cel mai mic detaliu, arătând cum Dumnezeu deținea controlul total al lucrurilor (versetul 18). Totuși oamenii erau pe deplin responsabili pentru răul pe care îl comiteau. Hristos a continuat să Se sprijine pe Dumnezeu: „Nu Te depărta” (versetul 19). Dumnezeu a îngăduit ca sabia să se scoale împotriva Păstorului Său și astfel autoritatea romană L-a condamnat pe Isus la moarte. Satan, ca un leu care răcnește, a încercat să-L înghită (versetul 21). Dumnezeu însă I-a răspuns Domnului Isus atunci când Acesta a spus: „S-a sfârșit”. Acum Biruitorul putea să-Și plece capul (Ioan 19.30).

A E Bouter

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că îl născuse la bătrânețe, și i-a fă- cut o haină pestriță.”
Geneza 37.3

Iubit şi evidenţiat de Tatăl

În Iosif, fiul lui Iacov, găsim multe indicații clare spre Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Două dintre ele sunt prezentate în versetul de astăzi:

Tatăl iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi. Despre Domnul Isus se spune scurt și cuprinzător: „Tatăl iubește pe Fiul” (Ioan 3.35). Aceasta a fost adevărat deja în veșnicie, dar și atunci când Fiul lui Dumnezeu a devenit Om și a trăit aici. În orice timp a curs un izvor de iubire din inima Tatălui spre Isus Hristos.

Ştim că Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii (Ioan 3.16). Dar numai un Om este Fiul dragostei Lui (Coloseni 1.13). Lui i se arată afecțiunea deosebită a Tatălui. Aceasta s-a arătat clar de două ori în viața Domnului Isus: la botezul Lui și pe munte auzim glasul Tatălui: „Acesta este Fiul Meu preaiubit” (Matei 3.17; 17.5).

Tatăl i-a făcut lui Iosif o haină pestriță. Cu această haină deosebită, Iacov a arătat tuturor cât de mult îl prețuia pe fiul său Iosif. Şi Domnul Isus a fost evidențiat de Tatăl. Iarăși ne gândim la mărturia dumnezeiască de la Iordan și de pe munte. De ambele dăți, Tatăl a explicat că „a găsit plăcere” în Fiul Său.

Isus Hristos, care avea deja în veșnicie toată plăcerea Tatălui, i-a dat lui Dumnezeu prin comportarea Sa desăvârșită ca Om un alt motiv să-Şi facă public cunoscută aprecierea Lui.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

SCHIMBĂ-ȚI GÂNDIREA, SCHIMBĂ-ȚI VIAȚA!

„Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre…” (Romani 12:2)

     Uneori încercăm să ne scuzăm negativismul spunând: „A fost numai o idee, nu înseamnă nimic.” Dar nu e așa! Atunci când îi dai voie unui gând greșit să pătrundă în mintea ta, el poate prinde rădăcină și poate crește, ajungând ceea ce Biblia numește „întăritură” (vezi 2 Corinteni 10:4). Când un gând devine atât de puternic, el începe să-ți controleze perspectiva, atitudinea și faptele. De aceea Biblia spune: „Să vă transformați prin înnoirea minţii voastre” (Romani 12:2). Nu uita, unde îți este mintea, acolo îți vor merge și picioarele! Cu toții ne confruntăm cu provocări și cu dificultăți în viață. Poate îți îngădui să ai gânduri precum: „nu mai suport” ori „dacă se mai întâmplă ceva, o s-o iau razna!” sau „dacă lucrurile nu se schimbă în cel mai scurt timp, mă dau bătut!” Acest fel de gândire te pregătește pentru înfrângere înainte ca măcar să întâmpini o problemă. Gândirea care spune „nu mai suport” sau „renunț” nu are în ea nicio urmă de putere, de forță, de motivare sau de izbândă. Toate acestea sunt atitudinile unui învins, nu ale unui victorios. În schimb, ar trebui să gândești: „Dacă atacul este atât de mare, înseamnă că binecuvântarea din spatele lui este și mai mare!” Sau: „Dacă Satan mă atacă atât de dur, înseamnă că Dumnezeu mi-a pregătit ceva nemaipomenit.” Trebuie să te străduiești să devii o persoană pregătită din punct de vedere spiritual, emoțional și mental pentru orice provocare care îți depășește priceperea și să nu te lași descurajat așa de ușor sau învins. Poți face lucrul acesta – dacă „îți înnoiești mintea” prin Cuvântul lui Dumnezeu!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Psalmul 146

Să nu aşteptăm să fim în cer, pentru a-L celebra pe Dumnezeul nostru Mântuitor. Voi lăuda pe Domnul cât voi trăi, declară psalmistul în versetul 2 (comp. cu Psalmul 34:1). Numai El merită închinarea noastră, ca şi încrederea noastră. Versetele 3 şi 4 ne avertizează în mod serios să nu ne punem încrederea în om, pentru că acesta este un pericol care ne pândeşte constant şi care poate lua mai multe forme (de exemplu, căutarea unei recomandări). Să nu ne aşteptăm la niciun sprijin din partea mai-marilor, chiar dacă, ocazional, Dumnezeu Se foloseşte de ei pentru a ne face bine! Oricât de înalte poziţii ar avea oamenii, la ei nu este mântuire (v. 3); ei sunt ca o suflare (Psalmul 144:4) şi, dacă sunt necredincioşi, vor pieri odată cu toate planurile lor (v. 4).

Noi avem ca Tată un Dumnezeu infinit de puternic, infinit de înţelept şi care ne iubeşte. Ce ne trebuie mai mult?

Versetele 7 şi 8 ilustrează ce face evanghelia: îi pune în libertate pe captivii lui Satan (v. 7); deschide ochii credinţei (Efeseni 1.8), îi ridică pe cei care merg încovoiaţi sub poveri prea grele. Domnul îi iubeşte pe cei drepţi (v. 8). Străinul, orfanul şi văduva se bucură de îngrijirea Lui pentru necesităţile lor. Domnul Isus, pe pământ, prin vindecările făcute, Sa făcut recunoscut ca Dumnezeu puternic şi plin de dragoste (Luca 4:18-19 şi 13:13).


24 Februarie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, v-am iubit și Eu pe voi. Rămâneți în dragostea Mea.
Ioan 15.9

Un slujitor al lui Hristos, care acum este la Domnul, a spus: «Rămâneți în dragostea lui Hristos! Ea vă va constrânge să trăiți spre gloria Lui așa cum nimic altceva nu o poate face». Într-adevăr, secretul constă în a rămâne în dragostea Sa, iar acest lucru este complet diferit de preocuparea cu dragostea noastră față de El. Îndemnurile repetate de a-L iubi pe Hristos sau de a avea afecțiune față de El au îndreptat privirile celor credincioși către ei înșiși și le-au împiedicat bucuria și progresul în Hristos. Remarcați că Duhul ne încurajează să ne preocupăm cu dragostea lui Hristos față de noi și acesta este singurul mod în care dragostea noastră pentru El poate să crească; însă Duhul nu-i îndeamnă niciodată pe cei credincioși să-L iubească pe Hristos, fiindcă savurarea dragostei Sale este ceea ce naște dragoste în inimile lor.

Legea cerea dragoste, însă nu o putea produce. Drapelul biruitor al dragostei divine, înălțat prin învierea Fiului lui Dumnezeu, care a murit pentru noi și a înviat, ne vorbește despre o biruință câștigată atunci când orice altceva a falimentat: „Dragostea este steagul Lui peste mine”. A rămâne în Hristos și a continua în dragostea Sa (Ioan 15.9) sunt necesare pentru noi în aceste zile de depărtare de adevăr și de rânduiala casei lui Dumnezeu. Nu putem îndrepta starea de lucruri, însă, ca unii care am fost mântuiți prin har și pecetluiți cu Duhul Sfânt, putem rămâne în Hristos și în dragostea Lui.

El ne-a iubit atunci când a suferit pe cruce pentru păcatele noastre cele multe, însă ne iubește la fel și acum când este înălțat la dreapta lui Dumnezeu. Nu este de mirare deci că cei care rămân în această mare dragoste a Lui au dorința de a se aduna împreună potrivit Cuvântului lui Dumnezeu. Aceasta îi ține fericiți și energici în lucrurile lui Dumnezeu!

H J Vine

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; de la El îmi vine ajutorul. …încredeți-vă în El, vărsați-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru.”
Psalmul 62.1,8

Încredere în Dumnezeu

În cine te mai poți încrede astăzi? În partener? În politicieni? În colegi? Adesea este foarte greu să găsești pe cineva în care să poți să te încrezi pe deplin.

„Cei ce vă temeți de Domnul, încredeți-vă în Domnul! El este ajutorul și scutul lor.” Psalm 115.11

Un copil care vede pericolul, ține strâns mâna unei persoane de încredere. El știe că este sigur și protejat. Nu ne lipsește adesea această încredere copilărească în legătură cu Dumnezeu?

„Dar eu mă încred în Tine, Doamne, și zic: «Tu ești Dumnezeul meu!»” Psalm 31.14; „Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu părăsești pe cei ce Te caută, Doamne!” Psalm 9.11

Poți să spui: Tu ești Dumnezeul meu? Caută-L pe Dumnezeu, El te iubește!

Isus Hristos spune: ” …cei ce mă caută cu tot dinadinsul mă găsesc.” Proverbe 8.17; „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” Ioan 14.6

„Cine cugetă la Cuvântul Domnului găsește fericirea, și cine se încrede în Domnul este fericit.” Proverbe 16.20

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

LINIȘTIT ÎN LOCURI INCOMODE

„Ne mângâie în toate necazurile noastre” (2 Corinteni 1:4)

     Dumnezeu te poate ajuta să te simți liniștit în locurile și în momentele incomode ale vieții. El te poate scoate din situații cărora tu n-ai fi crezut că le vei supraviețui, sau în care ai crezut că vei rămâne blocat pentru totdeauna. El îți poate da pacea, când ești sub presiune. Cu siguranță, în această lume vei experimenta pierderea. Firește, pierderea anumitor lucruri te ajută de fapt să apreciezi lucrurile pe care le ai. Testul eșecului este cel care face ca succesul să fie atât de dulce. Tu vei trăi neștiind ce poate aduce ziua de mâine, dar știind că Dumnezeu are un plan pentru toate zilele de mâine. Viitorul tău nu se află în mâinile șefului, ale funcționarului de la bancă, ale soțului sau a soției sau în mâinile oricărei alte persoane, dar nici în mâinile tale. Tot viitorul tău se află în mâinile lui Dumnezeu. Numai pentru că nu înțelegi calea pe care te găsești, nu înseamnă că El nu te călăuzește. El promite: „Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povăţui pe cărări neştiute de ei; voi preface întunericul în lumină, înaintea lor, şi locurile strâmbe în locuri netede: iată ce voi face, şi nu-i voi părăsi.” (Isaia 42:16). Așadar, cunoaște-L pe Dumnezeu, pentru că vei avea nevoie de El. El va fi alături de tine atunci când ceilalți te-au dezamăgit. El va fi alături de tine în locurile întunecoase. Psalmistul scrie: „Mânia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine toată viaţa: seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia” (Psalmul 30:5). Oricât de lungă ar fi noaptea, va veni dimineața – și împreună cu ea bucuria Sa. Privind în urmă, îți vei da seama că harul Său te-a ocrotit, ți-a venit în ajutor, te-a liniștit și te-a ajutat să răzbești. Vremurile și soroacele se schimbă, nu și Domnul. El „este acelaşi ieri şi azi şi în veci!” (Evrei 13:8).


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Psalmul 145

Hristos, Căruia David Îi este doar un simbol, intonează aici lauda (vezi titlul) care, în cei din urmă psalmi, se va extinde la întreaga creaţie (comp. cu Psalmul 22:25). Şi noi putem cânta cu El: Te voi înălţa, Dumnezeul meu, în fiecare zi Te voi binecuvânta, în vecii vecilor. Domnul este mare, de o măreţie nepătrunsă (v. 3). Lucrările Lui sunt puternice (v. 4, 12), minunate (v. 5) şi înfricoşătoare (v. 6). Bunătatea Lui este mare (v. 7, 8) şi universală şi va răsuna amintirea ei pretutindeni. Puterea Lui va fi vestită, iar dreptatea Lui, cântată tare. Una din gloriile Lui însă le va depăşi pe toate celelalte: este îndurarea Domnului (v. 8). Ea aduce mântuirea; de mai multe ori, versetele 14-20 îi enumeră diversele ei manifestări: Domnul susţine (Psalmul 37:24), deschide ochii (Psalmul 146:8), dă hrană, satură (Psalmul 107:9), este alături de cei care-L cheamă (Psalmul 34:17-18), împlineşte dorinţa celor care se tem de El, le aude strigătul, îi salvează, îi păzeşte pe cei care-L iubesc.

Da, noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har după har (Ioan 1:16). Iar toate verbele la persoana întâi, timp viitor, Te voi înălţa, voi binecuvânta, voi lăuda, voi spune, voi rosti lauda, nu sunt decât răspunsul potrivit al răscumpăratului la desfăşurarea acestei îndurări.


Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: