Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “februarie 17, 2018”

17 Februarie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Dumnezeul care a spus: „Lumină să strălucească din întuneric”, El a strălucit în inimile noastre, pentru a da lumina cunoștinței gloriei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Hristos.
2 Corinteni 4.6

Arată-mi gloria Ta – Privindu-L pe Dumnezeu în față

Evenimentele din capitolele 33 și 34 din Exod trebuie înțelese în lumina capitolului 3 din 2 Corinteni. După ce Israel a păcătuit închinându-se la vițelul de aur, Moise a mijlocit pentru popor. Tablele legii i-au fost date apoi pentru a doua oară, însă, de data aceasta, legea era amestecată cu harul. Acest lucru poate fi văzut în felul în care Domnul a descris noua Lui atitudine față de popor, ca „binevoitor și milos … iertând nelegiuirea și răzvrătirea și păcatul” (Exod 34.6,7). Sunt unii care spun că acest amestec dintre lege și îndurare reprezintă evanghelia. Nicidecum! De fapt, exact această combinație de îndurare și lege este ceea ce Pavel numește „slujba morții” și „slujba condamnării” (2 Corinteni 3.7,9).

Această slujbă a fost însoțită de o anumită glorie, însă a fost trecătoare și a trebuit înlocuită cu „slujba Duhului”, care este cu mult mai glorioasă decât tot ceea ce Moise a văzut pe munte (2 Corinteni 3.8,9). „Ceea ce a fost glorificat n-a fost glorificat în această privință, datorită gloriei care o întrece cu mult” (versetul 10).

Cel credincios poate acum privi gloria Domnului Isus, fiind transformat de ea (2 Corinteni 3.18), fiindcă el vede „gloria lui Dumnezeu pe fața lui Isus Hristos” (2 Corinteni 4.6). Gloria pe care Moise a văzut-o a fost „pe dinapoia” lui Dumnezeu, însă creștinii o privesc direct pe fața Sa.

Vrei să-L vezi pe Dumnezeu? Privește la Isus! (Ioan 1.18). În curând vom vedea fața Sa fără nicio piedică din partea cărnii (Apocalipsa 22.4). Însă, până atunci, o putem privi prin credință încă de pe acum!

B Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Binecuvântează, suflete, pe Domnul și nu uita niciuna din binefacerile Lui! El îți iartă toate fărădelegile tale…”
Psalmul 103.2,3

Binefăcătorul neuitat

Toți oamenii, de oriunde ar fi ei, sunt invitați să beneficieze de harul îmbelșugat al lui Dumnezeu. Cine este omul care, dacă s-ar afla pe țărmul unui ocean de aur topit, ar lua din el doar cu o ceașcă micuță? Nu s-ar grăbi el să umple cele mai mari vase de care dispune? Un ocean de aur topit nu este decât o imagine a plinătății și a valorii harului lui Dumnezeu. Şi, totuși, cât de puțini sunt cei care îl primesc în sufletele lor! Dorim ca cititorul să nu fie printre cei care refuză harul lui Dumnezeu. Astăzi este ziua harului, astăzi putem primi salvarea dăruită de Dumnezeu tuturor care se încred în Fiul Său. Nicio limbă nu poate declara, niciun condei nu poate descrie, nicio carte nu poate conține și nicio minte nu-și poate imagina plinătatea binefacerilor harului lui Dumnezeu. Înălțimea, adâncimea, lungimea și lățimea sunt expresii ale măsurii omenești, însă ele sunt cu totul nepotrivite pentru a prezenta sufletelor noastre dimensiunea binefacerilor lui Dumnezeu, care curg neîncetat către fiecare om.

Marea întrebare care se pune către fiecare om este: suntem gata să primim aceste binefaceri ale harului dumnezeiesc arătate în lucrarea Mântuitorului? Vrăjmașul sufletelor noastre, diavolul, dorește să ne preocupe cu tot felul de alte întrebări. Dacă cineva dorește binecuvântările vieții veșnice, atunci să se preocupe cu binefacerile lui Dumnezeu!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TE POȚI SCHIMBA

„Să vă dezbrăcați de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare”       (Efeseni 4:22)

     Seturile de gândire sunt tipare după care mintea operează automat într-un anumit mod. Asta înseamnă că te poți programa să fii nefericit, reacționând față de aceiași oameni și împrejurări în același fel și așteptând rezultate diferite. Poate spui: „După toți acești ani am crezut că se va schimba. Indiferent cât încerc, familia nu mă apreciază. Cum se face că sunt singurul care face efortul de a păstra legătura cu ceilalți?” E ușor să dai vina pe alții pentru problemele tale – „Uite ce face… Uite ce mult am așteptat… El de ce nu sună?” Noi credem că soluția este să-l determinăm pe celălalt să facă ceea ce vrem noi, dar o astfel de gândire este auto-distrugătoare; în felul acesta controlul le revine altora. Fericirea ta nu este determinată de ceilalți oameni, chiar dacă te-ai convins că așa este. Un consilier experimentat spunea: „Dacă nu vrei să obții aceleași rezultate, încearcă să apeși un alt buton. Uită-te la relațiile tale. Există vreuna care merge în jos, în ciuda eforturilor tale? Aștepți ca cineva să se schimbe, în loc ca tu să faci ceva diferit? Nu mai apăsa același buton și roagă-l pe Dumnezeu să-ți dea claritate pentru a vedea situația așa cum este, și pentru a putea acționa cu înțelepciune și responsabilitate.” Tu nu ești o victimă a circumstanțelor; nu trebuie să rămâi blocat sau să te învârți în cerc. Apostolul Pavel ne sfătuiește (Efeseni 4:22-23): „Să vă dezbrăcați de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare și să vă înnoiți în duhul minţii voastre.” Cuvântul pentru tine astăzi este acesta: te poți schimba!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Psalmul 136

Toate căile lui Dumnezeu cu privire la făptura Sa au un singur şi acelaşi motiv: bunătatea Lui care rămâne pentru totdeauna. Ea se vede în primul rând în minuni mari împlinite în favoarea omului, chiar înainte ca acesta să fi existat, atunci când Dumnezeu crea mediul propice vieţii şi existenţei lui (v. 4-9) aşa cum o mamă, înainte de naşterea copilului, pregăteşte cu grijă cadrul în care acesta urmează să fie primit, precum şi toate obiectele care-i vor fi necesare.

Începând cu versetul 10 putem vedea strălucind dragostea lui Dumnezeu în lucrarea răscumpărării. Ea este ilustrată prin ieşirea din Egipt şi intrarea lui Israel în Canaan. Şi-a amintit de noi în înjosirea noastră, pot cânta toţi răscumpăraţii cu recunoştinţă (v. 23).

Expresia Bunătatea Lui rămâne pentru totdeauna apare în mod surprinzător şi la sfârşitul versetelor 10, 15, 17-20. Să nu uităm însă că până şi pedepsirea celor răi este legată de planurile dragostei lui Dumnezeu pentru ai Săi, ca şi binecuvântarea lumii viitoare. Aşa se explică, de asemenea, teribilele versete 8 şi 9 din Psalmul 137. Oamenii vorbesc de bunul Dumnezeu cu prea multă nesocotinţă. De ar putea să reflecteze la semnificaţia acestui adjectiv, confirmată de mărturii atât de răsunătoare, şi apoi să răspundă la o asemenea iubire!


16 Februarie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Când va trece gloria Mea, … Mă vei vedea pe dinapoi, dar fața Mea nu se va vedea.
Exod 33.22,23

Arată-mi gloria Ta – Privindu-L pe Dumnezeu pe dinapoi

Moise Îl făcuse o cerere simplă Domnului: „Arată-mi, Te rog, gloria Ta” (Exod 33.18). Ținând cont de împrejurările în care se găsea, această cerere nu a fost una deplasată. Moise tocmai mijlocise pentru poporul Israel, după incidentul cu vițelul de aur. Fiind pe munte, în prezența Domnului, de pe buzele sale au ieșit, în mod spontan, aceste cuvinte: „Arată-mi gloria Ta”. Gloria poate fi un concept greu de înțeles, însă o definiție ajutătoare ar fi: „Excelență manifestată”. Moise avea o dorință sinceră și adâncă de a vedea gloria lui Dumnezeu.

Dumnezeu tocmai îi spusese lui Moise că nu putea să-I vadă fața, fiindcă „omul nu poate să Mă vadă și să trăiască” (versetul 20). Totuși citim într-o relatare anterioară că Domnul îi vorbea lui Moise „față către față”. Aceasta nu este o contradicție, ci o metaforă folosită pentru faptul că Dumnezeu vorbea adesea cu Moise așa cum un om vorbește cu prietenul său, nu că el, în mod literal, vedea fața Sa (versetele 9 și 11). Totuși, Dumnezeu i-a împlinit lui Moise dorința de a vedea gloria Sa, însă într-un fel special și instructiv totodată. El i-a spus lui Moise: „Când va trece gloria Mea, te voi pune într-o crăpătură a stâncii și te voi acoperi cu mâna Mea până voi trece. Și-Mi voi trage mâna și Mă vei vedea pe dinapoi”.

Apostolul Pavel, atunci când relatează acest eveniment, ne spune că aceasta era o glorie trecătoare (2 Corinteni 3.7,11). Ea reprezintă caracterul parțial și provizoriu al vechiului legământ. Însă chiar și acea glorie, a spatelui lui Dumnezeu, a făcut ca fața lui Moise să strălucească într-o așa măsură, încât a trebuit să și-o ascundă sub un văl (Exod 34.29-33). Acesta trebuie să fi fost un eveniment care a marcat profund viața lui Moise; totuși, ceea ce noi, creștinii, avem este ceva ce depășește cu mult ceea ce a experimentat Moise pe munte în acea zi.

B Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea când poți s-o faci. Nu gândi rău împotriva aproapelui tău… Nu te certa fără pricină cu cineva, când nu ți-a făcut niciun rău.”
Proverbe 3.27,29,30

Binefăcătorul neuitat

Un bărbat, aflat într-o călătorie, s-a cazat la un hotel. Peste drum de hotel era o clădire veche. Nu după mult timp, a văzut cum tot mai mulți oameni sărmani se strâng acolo. Cu toții s-au așezat pe treptele clădirii. Din hotel au ieșit mai mulți oameni, în frunte cu șeful hotelului, și s-au îndreptat către oamenii care stăteau pe trepte și le-au împărțit farfurii și tacâmuri. Apoi, proprietarul hotelului a servit pe fiecare, ca și cum ar fi avut cei mai distinși oaspeți în față. Curios, bărbatul s-a interesat de întâmplarea ciudată al cărei martor fusese. A aflat astfel că șeful hotelului în timpul ultimului război civil, care avusese loc în țara aceea, fusese pus la zid de rebeli. Urma să fie împușcat, fără să știe de ce. Dintr-o dată, un invalid în zdrențe s-a așezat în fața plutonului de execuție și i-a convins pe rebeli să îl lase pe hotelier să plece. Şeful hotelului nu și-a mai văzut niciodată salvatorul, nici nu a aflat cine fusese. Însă atunci a promis nu doar să hrănească săracii orașului, ci și să-i onoreze. Musafirul l-a întrebat atunci de ce face acest lucru zilnic și nu mai rar. Răspunsul a fost impresionant:

„Dumnezeu mi-a dăruit viața pentru fiecare zi a anului. El mi-a redat viața zi de zi prin omul care nu a căutat nicio răsplată de la mine și cred că nu voi putea niciodată răsplăti acest dar.”

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNCREDEREA SEBAZEAZĂPE ADEVĂR

„Nu vă minţiţi unii pe alţii” (Coloseni 3:9)

     Decepția într-o relație distruge încrederea și respectul. O minciună sau o trădare poate produce răni care necesită ani de zile să se vindece, și care, în unele cazuri, nu se vindecă niciodată. Persoana care ascunde ceva este de fapt egoistă, protejându-și propriile interese. Puțin îi pasă de sentimentele altora. Nimic nu este mai superficial decât vorbele goale și clișeele mincinoase care sunt lipsite de semnificație reală. Sunt unii care îi forțează pe alții să intre în relații intime pretinzând că îi iubesc. Decepția la acest nivel este abuz emoțional! Să fii folosit de alții este un sentiment îngrozitor. Înșelătorul poate promite mereu că își va părăsi soția sau soțul, iar victima se agață de această speranță. Dar niciodată nu devine realitate. Înșelătorul își găsește tot felul de scuze ca să profite. Din cauza vulnerabilității, victima ascultă orbită, până când relația a ajuns atât de departe încât cade în capcană.

Când ai fost un păcătos, ai fost scuzat că te-ai purtat astfel, dar nu mai ai scuze în calitate de copil răscumpărat al lui Dumnezeu. „Nu vă minţiţi unii pe alţii.” Când cineva ți-a acordat încrederea, ai primit un dar neprețuit; nu abuza de el. Iar dacă încrederea ți-a fost zdruncinată, confrunt-o cu capul sus. Deși poate iubești acea persoană, stai deoparte până dă semne clare de părere de rău și de disponibilitate de a face schimbări. Și nu renunța la speranță. Uneori oamenii buni fac alegeri greșite. Dacă te străduiești și dacă cauți ajutorul lui Dumnezeu, este posibil să refaci încrederea pe care ai pierdut-o și poate chiar să ajungi să ai o relație mai bună.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Psalmul 135

Dacă Psalmul 134 nii înfăţişa pe slujitorii Domnului lăudânduL în Casa Lui, Psalmul 135 ne prezintă tema laudei lor: măreţul Nume al Domnului.

În Psalmul 133 era bine şi plăcut ca fraţii să locuiască uniţi împreună. Aici, în versetul 3, Domnul Însuşi este Cel găsit bun şi plăcut. Închinătorul a gustat că Domnul este bun (1 Petru 2:3). Oricât de scumpă ar fi comuniunea cu fraţii, nimic nu poate înlocui în suflet savoarea dragostei Domnului. Oare numai pentru a ne întâlni cu alţi creştini ne strângem în adunare? Sau mai degrabă pentru a ne bucura acolo de prezenţa binecuvântată a Domnului?

Domnul şi la ales pe Israel ca de asemenea pe fiecare răscumpărat ca o comoară deosebită a Lui (v. 4; comp. cu Matei 13:44) şi, pentru a-i câştiga sufletul, a pus în lucru mijloacele cele mai puternice (v. 5-12). Menţionaţi după un asemenea Dumnezeu, ce zadarnici şi ridicoli apar idolii lumii! Şi ce de plâns sunt cei care se încred în ei! (v. 18). A-L binecuvânta pe Domnul, care a devenit pentru noi Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, este privilegiul tuturor celor care se tem de El (v. 20; Efeseni 1:3).


Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: