Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “februarie 2, 2018”

2 Februarie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Preaiubiților, să ne iubim unii pe alții, pentru că dragostea este din Dumnezeu. Și oricine iubește este născut din Dumnezeu și Îl cunoaște pe Dumnezeu. Cine nu iubește nu L-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste.
1 Ioan 4.7,8

Ioan a fost unul dintre cei doisprezece ucenici pe care Isus i-a ales să-L urmeze în timpul slujirii Sale publice pe pământ. Prin inspirație divină, Ioan a scris o Evanghelie, trei epistole și cartea Apocalipsa. Cu excepția acesteia din urmă, el nu-și menționează niciodată numele, însă, de cinci ori în Evanghelia sa, el face referire la sine ca fiind „ucenicul pe care îl iubea Isus”. Ioan a stat la sânul Mântuitorului și astfel a fost cu totul calificat să scrie despre subiectul binecuvântat al dragostei.

Deși mărturia creștină își pierduse dragostea dintâi (Apocalipsa 2.4), dragostea lui Hristos pentru cei ai Săi a rămas neschimbată. Ioan a înțeles că dragostea este de la Dumnezeu. Toți cei născuți din Dumnezeu au primit o viață nouă și, prin urmare, o natură nouă, „pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat” (Romani 5.5).

În versetul nostru din 1 Ioan, apostolul se adresează creștinilor numindu-i „preaiubiți”. El scrie întregii familii a lui Dumnezeu, familie care este foarte cuprinzătoare. Ea include o vastă diversitate de naționalități, limbi și culturi, însă este o singură familie. Oricine aparține acestei familii este născut din Dumnezeu și are Duhul Sfânt locuind în el. Faci și tu parte din această familie a lui Dumnezeu?

Există o legătură care îi unește pe toți copiii lui Dumnezeu, care trebuie să fie foarte vizibilă pentru această lume. Cum poate fi ea văzută? Prin a ne iubi unii pe alții! Această iubire nu este una naturală, ci este divină și se ridică deasupra tuturor diferențelor de ordin natural. Dacă spun că Îl iubesc pe Dumnezeu, atunci sunt obligat să-i iubesc pe ceilalți credincioși, fiindcă sunt născuți din Dumnezeu și fiindcă Dumnezeu este dragoste. „Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții” (Ioan 13.34).

J Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

„La ceasul cinei, a trimis pe robul său să spună…: «Veniți, căci iată că toate sunt gata.»”
Luca 14.17

Pilda celor poftiţi la cină

Cunoscuta parabolă din Evanghelia după Luca 14 arată cât de mare este harul lui Dumnezeu. Harul a fost oferit prima dată poporului Israel, dar acum este vestit tuturor oamenilor de pe pământ. Îndurarea lui Dumnezeu, care a fost vestită de profeți  cu  mult  timp  în  urmă,  a  fost  arătată  prin  ISUS HRISTOS. Întreaga omenire este invitată la acest ospăț al bucuriei cerești.

Dar ce au făcut cei invitați? Toți au început să se scuze. Ei nu au spus: „Nu vrem să venim la nuntă”; aceasta ar fi fost dezonorant pentru ei, ci au adus tot felul de motive, ca să nu participe la sărbătoare: „Am cumpărat un ogor și trebuie să mă duc să-l văd; rogu-te să mă ierți”; „Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i încerc; iartă-mă, te rog”; „Tocmai acum m-am însurat și de aceea nu pot veni”…

Invitația la bucuria oferită de harul venit prin Mântuitorul ne este adresată și nouă, cititorilor! Totul este pregătit prin lucrarea Mântuitorului. Totul este oferit în dar. Ce facem cu această  invitație  cerească?  Spunem  că  suntem  prea ocupați? Spunem că suntem prea tineri? Spunem că suntem prea bătrâni? Spunem că nu avem timp?… Vrăjmașul sufletelor noastre, diavolul, vrea să ne ducă în rătăcire, în pierzare. Pentru aceasta folosește tot felul de motive ca și în parabola amintită. Fiindcă nu suntem în necunoștință de planurile vrăjmașului sufletelor noastre, să ne lăsăm atenționați și să răspundem invitației lui Dumnezeu!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

PREGĂTIT PENTRU LUCRARE

„Dumnezeu a ales…” (1 Corinteni 1:27)

     Oamenii sunt deseori atrași de noi datorită diferențelor, nu datorită asemănărilor. Așadar, nu-i dezamăgi! Folosește-ți darurile pe care ți le-a dat Dumnezeu și străduiește-te să fii persoana potrivită ca să le împlinești nevoile. Ucenicii nu s-au amestecat cu lumea, ei au stat deoparte, iar lumea în care au trăit a prins de veste „că fuseseră cu Isus” (Faptele Apostolilor 4:13). Ei au proclamat mesajul Lui, au folosit metodele Lui, au făcut minunile Lui și au fost  numiți creștini (Fapte 11:26). Asta pentru că vorbeau și se purtau foarte asemănător cu Hristos. Ce compliment! Ce chemare! Ce provocare! O fetiță i-a spus generalului sirian despre Dumnezeu, și el a fost vindecat de lepră (vezi 2 Împărați 5). Pentru că Iosif a tălmăcit visele lui Faraon când ceilalți nu au putut, el a salvat lumea de la foamete (vezi Geneza 41). Pentru că un băiat i-a oferit Domnului Isus ceea ce avea – cinci pâini și doi pești – foarte mulți oameni înfometați au fost hrăniți în mod miraculos (vezi Marcu 6:34-44). Când vorbim despre angajare, personalitatea este un instrument util în descoperirea persoanei potrivite pentru un anumit post. Însă în Împărăția lui Dumnezeu, lucrurile stau altfel. Când Dumnezeu te cheamă, El te și echipează. Crezi că nu ești pregătit? Cine ți-a spus asta? Nu Dumnezeu! Cuvântul Său spune: „Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari. Şi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii, şi lucrurile dispreţuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt; pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 1:27-29). Așadar, Cuvântul pentru tine astăzi este acesta – ești pregătit pentru lucrare! Gândește-te ce poți face ca oamenii să vadă că umbli cu Isus.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Psalmul 119:41-64

Cuvântul lui Dumnezeu reglementează întreaga viaţă a celui credincios. Astfel, Cuvântul îi permite acestuia să răspundă, când este nedreptăţit, nu neapărat prin vorbe, ci prin răbdarea şi prin încrederea pe care le-a învăţat din el (v. 42). Deoarece este Cuvântul adevărului (v. 43), el dă omului lui Dumnezeu siguranţă şi autoritate, când vorbeşte, şi o sfântă libertate în umblare. De ce suntem deseori atât de timizi în mărturia pe care o dăm în jur? Tocmai pentru că ne lipseşte mult din forţa şi din convingerea lăuntrică pe care le transmite Cuvântul adevărului crezut, iubit şi cercetat. Hotărârile Tale mi-au fost cântări (v. 54). Ce Domn avem noi! Despre ce şef de stat, fie el cât de bun, s-ar putea spune că dispoziţiile lui sunt motiv de bucurie pentru cel care trebuie să se supună?

Versetele 57-64 îl dezvăluie pe cel credincios preocupat să-şi conformeze umblarea după voia Domnului: M-am gândit la căile mele (v. 59) spune cel credincios şi după aceea miam întors paşii. De câte ori însă, în mod trist, facem tocmai opusul!

Să reţinem, de asemenea, versetul 63: Sunt tovarăşul tuturor celor care păzesc rânduielile Tale (vezi v. 79 şi v. 115)! Noi pe cine avem în tovărăşia noastră? (Proverbe 13:20).


1 Februarie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Și Cuș a născut pe Nimrod; el a început să fie puternic pe pământ. El era vânător puternic înaintea Domnului … Și începutul împărăției lui a fost Babel și Erec și Acad și Calne, în țara Șinear. Din țara aceea a ieșit în Asiria și a construit Ninive, și Rehobot-Ir, și Calah, și Resen între Ninive și Calah.
Geneza 10.8-12

Nimrod – Babel – Ninive

Nimrod a fost conducătorul celor împrăștiați de Domnul, când limbile le-au fost încurcate la Babel. „Începutul împărăției lui a fost Babel [confuzie]”, iar Nimrod (rebel) a adăugat curând și alte cetăți la împărăția sa.

Nimrod este numit „vânător puternic înaintea Domnului”, o expresie folosită întotdeauna în sens negativ în Scriptură și care contrastează puternic cu ideea de „păstor”. Domnul Isus Se numește pe Sine „Păstorul cel Bun”, în Ioan 10. Vânătorul ia viața prăzii sale, în timp ce păstorul își protejează turma, hrănind-o, conducând-o și chiar dându-și viața pentru ea.

Nimrod a construit un imperiu de cetăți aici pe pământ, cetăți care arată caracterul său în Cuvântul lui Dumnezeu. Babilonul a devenit cunoscut pentru idolatria sa. Avraam, prin contrast, „aștepta cetatea care are temelii, al cărei meșter și ziditor este Dumnezeu” (Evrei 11.10). Ninive a ajuns cunoscută pentru cruzimea ei în Vechiul Testament. Binecuvântatul nostru Domn stă într-un contrast complet cu ea; apostolul Pavel face referire în 2 Corinteni 10.1 la „blândețea și bunătatea lui Hristos”.

Împărățiile pământești, de-a lungul veacurilor, au urmat modelul răzvrătirii lui Nimrod împotriva instrucțiunilor lui Dumnezeu, crescând prin forță și prin cucerire. Cetatea pe care noi o așteptăm va coborî curând „din cer, de la Dumnezeu, având gloria lui Dumnezeu” (Apocalipsa 21.10,11).

E P Vedder, Jr

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Mai bine o mustrare pe față… Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sunt mincinoase.”
Proverbe 27.5,6

Regele şi prietenul său

Se spune că în vremuri străvechi un rege a mers la vânătoare cu suita sa. Printre ei se afla și un vechi prieten al regelui. Acesta era un bărbat care vedea tot timpul partea bună a lucrurilor. Sarcina lui era ca să încarce armele. Printr-o nefericită întâmplare, o armă s-a descărcat și i-a retezat regelui o parte din degetul mare de la o mână. Gândind că situația putea fi mult mai rea, prietenul regelui a spus: „Este foarte bine că a fost numai așa!” „Nu, nu este bine deloc”, a spus regele și l-a aruncat în închisoare.

Peste un an de zile, regele era din nou la vânătoare, dar de data aceasta în Africa într-o regiune periculoasă cu canibali. Aceștia l-au prins pe rege și, pe când se pregăteau să-l mănânce pe rege, au observat că îi lipsea o bucată din deget. La canibali exista superstiția să nu mănânce nimic care nu era întreg și astfel l-au eliberat pe rege. Acesta s-a întors acasă și plin de recunoștință l-a eliberat pe vechiul său prieten, spunându-i: „Îmi pare tare rău pentru felul cum te-am tratat.” Ca de obicei, bărbatul răspunse: „Dimpotrivă, este foarte bine!” „Cum poți să spui că este bine după ce ai stat la închisoare?” „Dacă nu eram la închisoare, aș fi fost cu tine în Africa și atunci canibalii aveau ce mânca din mine”, spuse vechiul prieten al regelui.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TOTULPOATEFISIMPLIFICAT!

„Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră…” (Matei 6:25)

     Scriitorul, filozoful, naturalistul si istoricul american din secoul XIX Henry David Thoreau a spus: „Ne irosim viețile zadarnic în detalii… simplifică, simplifică!” Domnul Isus a spus-o altfel: „Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră … uitați-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră, şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte.” (Matei 6:25-26). Charlie Shedd a păstorit o biserică mare cu multe probleme și  pretenții. El și soția lui au făcut o listă a simplității pe care au scris: TOTULPOATEFISIMPLIFICAT! Problema ta poate fi inerția că nu ai făcut destul. Interesul propriu nu simplifică niciodată – el complică lucrurile. Pune voia lui Dumnezeu pe primul plan. Viața ta este în ordine atunci când ai un scop esențial după care să ți-o călăuzești. Renunță la idealurile inutile. Nu te epuiza în alergări lipsite de sens. Te frustrezi atunci când îți dedici viața lucrurilor neimportante. Tu nu poți face totul. Dacă Dumnezeu ar fi vrut să fii șase persoane, El te-ar fi divizat! Lasă-i și pe alții să „construiască lumea”. Trăiește fiecare zi pe rând. Fă-ți planuri și pune-ți speranțe în viitor, dar nu trăi în viitor. „Ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi” (Matei 6:34). Trăiește frumos astăzi, și puterea de mâine va veni. Oriunde ai fi, fii prezent acolo! Nu mai crede că fericirea apare la ora cinci sau la petrecerea din seara aceasta sau când adormi. Trăiește în prezent. Dezvoltă-ți un hobby. O schimbare a activității îți menține prospețimea. Timpul petrecut jucându-te este un timp petrecut cu folos. Nu poți încetini lumea, așa că încetinește-te pe tine însuți.  Învață să reduci viteza. Când nu poți schimba ritmul, retrage-te în sanctuarul tău lăuntric și schimbă-te tu însuți. Adoptă tiparul perfect: Hristos, a cărui viață a tăiat istoria exact în două. Urmează-l căci El are o viață plină de putere, și fă din Filipeni 2:5 motoul vieții tale: „Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus”.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Psalmul 119:17-40

De fiecare dată când ne deschidem Biblia, săI cerem mai întâi Domnului să ne deschidă ochii, pentru a putea discerne în Scripturi lucrurile Sale minunate (v. 18). În acelaşi timp însă, să-I cerem să ne abată privirile de la deşertăciune (v. 37) şi cât de multe lucruri acoperă acest cuvânt! Pentru că este cu neputinţă să-ţi găseşti plăcerea în acelaşi timp şi în Cuvânt şi în lucrurile acestei lumi, de exemplu, dragostea pentru bogăţii (v. 36; citiţi Luca 16:13). Un alt obstacol care prea adesea ne închide Scripturile este o conştiinţă rea. Şi cum ne-ar putea bucura ceva care ne mustră? Trebuie mai întâi să ne mărturisim vina sau starea. „Ţiam istorisit căile mele” spune psalmistul. Şi abia după aceea el poate adăuga: învaţămă (v. 26, 33; Psalmul 32:5-8), fă-mă să înţeleg (v. 27), dămi pricepere (v. 34) toate rugăciuni plăcute Domnului. Mărturiile Lui sunt sfătuitorii mei (v. 24). Din nou trebuie să mă las sfătuit de acestea!

De remarcat, de asemenea, evoluţia din versetele 30, 32 şi 35. Credinciosul a ales calea credincioşiei; şi-a propus să alerge pe ea, iar pentru aceasta Îi cere lui Dumnezeu să-i lărgească nu calea, ci inima, astfel încât Obiectul afecţiunilor sale să-l atragă cu mai multă putere (Filipeni 3:14); în sfârşit, el contează pe Dumnezeu pentru umblarea pe această cale.


Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: