Mana Zilnica

Mana Zilnica

4 Februarie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

Dumnezeul meu! Dumnezeul meu! Pentru ce m-ai părăsit și stai departe de mântuirea mea, de cuvintele geamătului meu?
Psalmul 22.1

Când Domnul Isus I-a vorbit lui Dumnezeu, El a folosit de obicei cuvântul „Tată” sau „Tatăl Meu”, care arată intimitatea relației. Uneori acești termeni scot în evidență relația eternă dintre Tatăl și Fiul. Este indicată, de asemenea, dependența Fiului, care Se sprijinea pe Dumnezeu, Tatăl. Când Domnul Isus a spus: „Dumnezeul Meu”, a fost scoasă în evidență relația Lui cu Dumnezeu și felul cum, ca Om, L-a onorat pe Dumnezeu, în timp ce toți oamenii nu făcuseră altceva decât să-L dezonoreze. Acesta este motivul pentru care cerurile s-au deschis deasupra Lui și glasul Tatălui s-a făcut auzit: „Acesta este Fiul Meu Preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea” (Matei 3.17).

Cât de greu trebuie să fi fost pentru Domnul Isus, după trei ani de slujire făcută cu credincioșie perfectă, ca Dumnezeu să-L părăsească în timpul celor trei ceasuri de întuneric de pe cruce! În noaptea precedentă, El Se rugase în grădina Ghetsimani. Omul perfect dependent și ascultător ceruse ca acel pahar să treacă de la El. A doua zi, pe cruce, El a suferit mai întâi din partea oamenilor și a Vrăjmașului. Apoi a venit peste El suferința dinaintea căreia Se dăduse înapoi în Ghetsimani: grozăvia celor trei ceasuri de întuneric, atunci când Sfântul lui Dumnezeu a fost părăsit de către Dumnezeul Său. Acele trei ceasuri au fost cumplite pentru El, însă aceasta era singura cale a lui Dumnezeu de a rezolva problema păcatului. Acolo și atunci a fost făcut El păcat (2 Corinteni 5.21) și a devenit jertfă pentru păcat și Înlocuitor al nostru. Cel Drept a suferit pentru noi, cei nedrepți, ca să ne aducă la Dumnezeu (1 Petru 3.18). Dumnezeu a rezolvat problema rădăcinii răului, a păcatului, judecându-L pe Hristos în locul nostru.

De asemenea, Domnul Isus a mărturisit orice păcat pe care noi l-am comis ca și cum ar fi fost al Lui și a primit pedeapsa pentru el. Faptele, cuvintele și gândurile lui Hristos au fost întotdeauna plăcute lui Dumnezeu, însă El a binevoit să ia locul nostru – Cel care n-a cunoscut păcatul a fost făcut păcat.

A E Bouter

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

 

„Şi Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.”
Ioan 1.14

A locuit printre noi

În aceste puține cuvinte ne este descoperit un fapt uluitor. Cel care era atunci când nu exista timp, Cel la ale Cărui cuvinte „să fie” a început pendula vremii să bată, Cel care a pus în mișcare toate forțele naturii șia făcut universul să pulseze de viață, Cel care este El Însuși expresia exactă a gândurilor și a gloriei veșnice a Dumnezeirii, a devenit trup și a locuit printre noi. Aceasta umple cu uimire și cu adorare sufletele celor care L-au primit în viețile lor ca Mântuitor. Domnul Isus nu a venit așa cum ar veni un rege să-și viziteze supușii în colibele lor, spunându-le o vorbă bună și apoi trecând mai departe și dându-i uitării. Domnul Isus a venit aici jos pe pământ și a locuit printre noi. El nu S-a ținut deoparte, ci a luat parte la toate împrejurările omenești, dar fără păcat. El S-a implicat în bucuriile și în durerile oamenilor la fel de natural cum intra în casele lor. S-a apropiat de ei, a devenit cât se poate de accesibil până și celor mai săraci și mai nevrednici dintre ei.

Ce farmec puternic și mereu crescând are pentru noi această veste bună– Evanghelia Cuvântului întrupat! Harul și adevărul erau în Cel care a locuit printre noi. A venit din cele mai înalte înălțimi și S-a coborât până la cele mai mari adâncimi ale nevoii noastre. Pe acest Domn și Mântuitor să dorim să-L cunoaștem și să-L urmăm.

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

 

FII DISPUS SĂ ÎNVEȚI DE LA ALȚII!

„Ferice de omul care găseşte înţelepciunea” (Proverbe 3:13)

     Anumiți oameni ne fac să ne simțim inferiori când ne aflăm în compania lor, dar cei cu adevărat înțelepți și maturi nu încearcă niciodată așa ceva. Dacă ai vreo experiență în acest sens, nu o lăsa să te tragă înapoi și să te simți învins. Dacă nu stai lângă un mentor, nu-ți vei putea măsura creșterea și nu-ți vei putea monitoriza dezvoltarea. Oricât de multe știu oamenii despre succes, ei nu au fost cunoscători dintotdeauna, ci și ei au trebuit să învețe și să crească. Așa că nu pretinde că știi ceea ce nu știi. Cel mai bine este să vorbești în mod autentic și sincer, punând întrebări atunci când e cazul. Majoritatea oamenilor de succes se bucură de șansa de a discuta și de a împărtăși ceea ce știu, așa că… profită!

Teama de respingere ne împiedică să avansăm în viață și în relații. Ai fi surprins să știi câți oameni se limitează la socializarea numai cu cei ce sunt ca ei. Ei se simt stânjeniți când sunt înconjurați de persoane care sunt diferite de ei. O parte importantă a dezvoltării tale apare atunci când te hotărăști să treci barierele și să intri în relație cu cei ce sunt mai avansați decât tine într-un anumit fel. Aceste relații îți dau șansa de a crește. Nu e greșit să-ți lipsească cunoștințele; dar e greșit să nu fii dispus să înveți!

Iosua a învățat principiile unui bun lider de la Moise. Rut a învățat să găsească relația potrivită ascultând-o pe Naomi. Fie ca acest verset 13 din Proverbe 3 să devină un principiu călăuzitor pentru viața ta: „Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere.”


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

 

Psalmul 119:89-112

Oricât de tare să fi fost întemeiat pământul (v. 90), Cuvântul lui Dumnezeu a fost şi mai tare. Ce fericire că, într-o lume în care totul este nesigur, unde „febrila activitate a omului decăzut se etalează în gânduri care vor pieri în totalitate, putem cunoaşte gândurile eterne ale lui Dumnezeu şi ne putem încrede în promisiunile Sale de neclintit!”

Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Sale nicidecum nu vor trece (Matei 24:35). De altfel, întreaga creaţia nu are decât un singur scop: toate Îţi sunt slujitori (v. 91). Acesta este şi privilegiul nostru, de a-L sluji pe Domnul, dar să o facem cu înţelepciune şi din toată inima.

Hristos singur a împlinit cu adevărat versetele 97-112. El înţelegea mai mult decât bătrânii, pentru că respecta rânduielile divine, în timp ce bătrânii se limitau numai la a-i învăţa pe alţii (v. 100). Era mai înţelept decât toţi vrăjmaşii care-I întindeau curse (v. 110; Matei 22:15-34).

Cine s-ar aventura să se deplaseze noaptea, fără lampă, pe un teren presărat cu obstacole? În întunericul acestei lumi, printre cursele întinse de cei răi pregătiţi de atac (v. 110, 95), Cuvântul este această lumină absolut necesară pe cărarea noastră (v. 105). Să nu ne temem să facem uz din plin de el, pentru a privi unde ne vom aşeza picioarele!


 

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: