Mana Zilnica

Mana Zilnica

18 Ianuarie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

În zilele acelea nu era împărat în Israel: fiecare făcea ce era drept în ochii săi.
Judecători 21.25

Aceasta este cea de-a patra și ultima oară când această afirmație apare în cartea Judecători. În capitolul 17.6, afirmația este în legătură cu faptul că ei L-au neglijat pe Dumnezeu. În capitolul 18.1, ea este în legătură cu faptul că și-au neglijat aproapele. În capitolul 19.1 este folosită în legătură cu starea lor de corupție morală. Aici, în capitolul de care ne ocupăm, expresia este folosită în legătură cu starea lor morală generală.

Să privim cu atenție la acest verset. Mai întâi se spune că „nu era împărat în Israel”. Acest lucru ne aduce aminte că nu exista nicio autoritate față de care să dea socoteală. Auzim adesea acest lucru și astăzi, anume că nu există absoluturi și nicio autoritate supremă. Așa se întâmplă atunci când oamenii dau la o parte Cuvântul lui Dumnezeu și îi ignoră învățăturile. Proverbe 29.18 ne amintește că, atunci „când nu este nicio viziune, poporul este fără frâu; dar ferice de cel care respectă legea”. Acesta este rezultatul ignorării Cuvântului lui Dumnezeu – curând nu mai există nicio viziune, nicio întrebare de felul acesta: «Oare ce spune Biblia despre acest lucru?». Apoi orice frâu este înlăturat. Vedem o situație similară în 1 Samuel 3.1-4, care a avut loc în timpul sau imediat după perioada judecătorilor. Vedem care era starea morală acolo: Cuvântul Domnului era rar în acele zile; nu existau descoperiri; marele preot ședea; ochii lui erau încețoșați; candela lui Dumnezeu era aproape să se stingă.

Chiar dacă starea morală este întunecată astăzi și chiar dacă mulți ignoră Biblia, Dumnezeu nu Se va lăsa fără martori. El nu va lăsa ca lampa mărturiei să se stingă, ci îi caută pe aceia care să se întoarcă la dragostea dintâi. „Amintește-ți deci de unde ai căzut și pocăiește-te și fă lucrările dintâi; dar, dacă nu, voi veni la tine și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui, dacă nu te pocăiești” (Apocalipsa 2.4,5).

T Hadley, Sr

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Încrede-te în Domnul… și umblă în credincioșie. Încredințează-ți soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, și El va lucra.”
Psalmul 37.3,5

Deşteptătorul oprit

Un credincios a cumpărat un bilet de avion pentru zborul de a doua zi dimineața. Seara a luat masa împreună cu un coleg, care avea plecarea o dată cu el și care l-a rugat să-i dea un telefon când se trezește, ca să nu întârzie. Însă ceasul său deșteptător s-a oprit, astfel că s-a trezit puțin după plecarea avionului. Aproape disperat l-a sunat pe colegul său la telefon și a constatat că amândoi pierduseră avionul. Deodată muzica ce se auzea de la un radio a fost întreruptă:

„Un groaznic accident s-a petrecut în urmă cu câteva minute.Avionul liniilor aeriene…, zborul către… s-a prăbușit. Nu s-a găsit niciun supraviețuitor.” Atunci au înțeles de ce s-a oprit ceasul deșteptător. Unii oameni vor spune: au avut noroc, alții șansă, alții că a fost o simplă întâmplare. Dar peste toate aceste păreri omenești trebuie să fim sinceri și să recunoaștem mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu.

Toți, fără excepție, ar fi bine să recunoaștem că deasupra tuturor împrejurărilor stă Dumnezeu care ocrotește pe cei care se încred în El. Cine poate descrie într-un mod potrivit bucuria adâncă de a avea pe Cineva în gloria cerească,a Cărui inimă este cu noi în toate încercările și durerile noastre pe acest pământ? Ce realitate divină să-ți încredințezi viața acestui Dumnezeu atotputernic! Insistăm ca cititorul să nu amâne această încredințare a vieții sale în mâinile lui Dumnezeu. Acum este momentul potrivit să ne încredințăm ocrotirii dumnezeiești.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

BUCURĂ-TE DE FIECARE ETAPĂ A VIEȚII!

„Care îşi dă rodul la vremea lui…” (Psalmul 1:3)

     Viața este trăită în etape, așadar pentru a fi roditor, trebuie să știi în ce anotimp te găsești și să profiți la maxim. „Cum îmi dau seama când se termină o etapă?” poate că întrebi. Harul care însoțește o etapă va dispărea, și ceea ce a adus odată satisfacții va începe să nu-ți mai aducă. Biblia spune că bărbatul sau femeia de succes este ca un copac plantat lângă un râu, „care îşi dă rodul la vremea lui.” Nu poți fi roditor decât atunci când ți-a venit vremea. Atunci apar binecuvântarea și succesul! Nu le poți avea atunci când vrei tu, ci la vremea hotărâtă. Când vine vremea potrivită, copacul produce fără efort ceea ce s-a înmagazinat în el. În lăuntrul tău există un rod care va ieși la iveală la timpul său, de aceea trebuie să înțelegi în ce etapă te afli. Și există reguli pentru fiecare etapă. Să ne uităm la ele. Primăvara este pentru pregătire și disciplinare. Atunci începi să vezi planul lui Dumnezeu pentru viața ta și te pregătești pentru el. Vara este pentru coacerea celor concepute primăvara. Semințele pe care le-ai semănat și le-ai hrănit atunci vor crește și se vor înmulți acum. Toamna este atunci când nu mai ai pasiunea tinereții, ci calmul statornic al unui veteran trecut prin viață. Dacă ești înțelept, lucrezi cu multă pricepere și dibăcie. E vremea tranziției și pregătirii pentru iarna care vine. Iar iarna este perioada de evaluare a realizărilor, când te bucuri de răsplată, când dai sfaturi și când ți se recunosc meritele. Te-ai luptat lupta cea bună, ai păzit credința și ai sfârșit alergarea (vezi 2 Timotei 4:7)! Dacă îl trăiești cum trebuie, fiecare anotimp poate deveni cea mai bună etapă din viața ta!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Psalmul 106.2448

În Psalmul 105, verbele exprimau intervenţia suverană a lui Dumnezeu: „El a trimis (v. 17, 26, 28), a vorbit (v. 31, 34), a dat (v. 32), a lovit (v. 36), a scos (v. 37, 43)…“. Aici, cum am văzut, gândurile şi faptele omului (şi ce fapte!) sunt cele puse în evidenţă: „nau crezut, … au murmurat, … sau amestecat cu naţiunile, … au slujit idolilor lor, … au vărsat sânge nevinovat, … sau întinat…“ (v. 2439). Ce istorie dezolantă a acestui popor care sa scufundat din ce în ce mai mult în rău şi care a făcut tot posibilul pentru a aprinde mânia Domnului (v. 40)! Neam fi aşteptat la respingerea sa definitivă. Ei bine, acest rechizitoriu care ne dă fiori se încheie cu victoria harului. Din nou Dumnezeu este Cel care acţionează: „El a privit la strâmtorarea lor când lea auzit strigătele, … Şia amintit, … Ia părut rău, … a făcut să găsească mil㓠(v. 4446). La această îndurare cu totul divină va răspunde o laudă eternă (v. 48).

Păcatul din versetul 24 era un ţepuş care ţintea în mod deosebit inima lui Dumnezeu – „Au dispreţuit ţara cea plăcută“. Creştini, noi suntem în drum spre o patrie nespus mai plăcută decât Canaanul pământesc: Cetatea cerească, Casa Tatălui. Este ea în ochii noştri plăcută, … sau dispreţuită? Toată umblarea noastră va depinde de aceasta.


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: