Mana Zilnica

Mana Zilnica

30 Ianuarie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV

http://nowheresoonthere.blogspot.com

Psalmul 68.15-23

    Va veni un moment când toate pretenţiile oamenilor puternici (ale acestor munţi cu multe piscuri din v. 16) vor trebui să cedeze, făcând loc unei singure puteri, puterea divină. Aceasta şi-a dat proba cea mai măreaţă nu prin victoriile câştigate asupra vrăjmaşilor lui Israel, ci prin biruinţa lui Hristos obţinută asupra lui Satan (asupra omului puternic care ne ţinea în robie) şi prin învierea Sa triumfătoare (v. 18; Romani 1.4). înălţat „mai presus de toate cerurile”, El este Cel care aici, în Psalmul 68, primeşte daruri „în om” (în calitate de om, ca om), în timp ce, în citatul din Efeseni 4.8-10, El va fi Cel care va împărţi daruri. Biserica Lui are astăzi la dispoziţie pentru zidirea Sa aceste daruri împărţite prin Duhul Sfânt (Fapte 2.33). Astfel că, în toate privinţele, noi putem spune împreună cu versetul 19: „Binecuvântat fie Domnul, care zilnic ne copleşeşte cu darurile Sale, Dumnezeu, mântuirea noastră”. Într-adevăr, Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al salvării. Lui Ii revine atât să salveze din moarte (deşi v. 20 se aplică în primul rând învierii naţionale a lui Israel), cât şi să dea celor care au fost reţinuţi prin puterea ei o parte cerească şi eternă împreună cu Intâiul-născut dintre cei morţi, cu Omul înviat.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Vă îndemn deci eu, cel întemnițat în Domnul, să umblați într-un chip vrednic de chemarea cu care ați fost chemați, cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în dragoste, străduindu-vă să păstrați unitatea Duhului, în legătura păcii.
Efeseni 4.1-3

Expresia „a umbla într-un chip vrednic” apare de mai multe ori în epistolele lui Pavel. Ea pune în evidență importanța umblării sau purtării noastre. Auzim adesea îndemnul de a fi practici, ceea ce este potrivit cu voia lui Dumnezeu pentru cei ai Săi.

În primele trei capitole din Efeseni ni se prezintă adevărul minunat cu privire la acceptarea noastră în Hristos. Pe baza sângelui Său răscumpărător, suntem binecuvântați cu orice binecuvântare spirituală, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, sfinți și fără vină, în dragoste. Acest plan minunat își are originea în inima lui Dumnezeu, înainte de întemeierea lumii.

Poziția noastră înaintea lui Dumnezeu are două aspecte. Mai întâi, în Efeseni 1.17, rugăciunea apostolului către „Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos” implică faptul că Domnul Isus este văzut ca Fiu al Omului. Văzut astfel, El este Cap peste toate lucrurile și Cap al Adunării, care este Trupul Său. Orice credincios este mădular al Trupului Său și are o legătură vie cu El. Apoi, în rugăciunea apostolului din Efeseni 3.14, el se adresează „Tatălui Domnului nostru Isus Hristos”. Astfel, Domnul Isus este văzut ca Fiu al Tatălui, aceasta semnificând faptul că suntem de asemenea copii ai Tatălui și suntem iubiți cu aceeași dragoste cu care Tatăl Îl iubește pe Fiul.

Rugăciunea și dorința fierbinte a lui Pavel este să devenim absorbiți de bogățiile harului Său, care ne este revelat în Persoana Domnului Isus, care locuiește în inimile noastre prin credință. A umbla într-un fel vrednic de o asemenea chemare înseamnă să manifești în mod practic trăsăturile morale ale lui Hristos – să umblăm cum a umblat El, să vorbim cum a vorbit El și să facem acestea în ascultare și în dependență de El.

J Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, și prin suferință îl înștiințează.
Iov 36.15

Profesorul și studentul

La ultima oră de cursuri, un profesor credincios a fost întrebat de un student: „Credeți că voi reuși vreodată să-L găsesc pe Dumnezeu?”. Profesorul și-a dat imediat seama că întrebarea nu era una sfidătoare, ci era expresia unei împotriviri lăuntrice sau a unei convingeri ateiste. De aceea profesorul i-a răspuns: „Nu cred că Îl vei găsi vreodată pe Dumnezeu, dar ceea ce cred și știu cu siguranță este că Dumnezeu te va găsi pe tine!”.

După acest răspuns, studentul nu a mai spus nimic și a plecat. Au trecut câțiva ani. Într-o zi, la ușa profesorului a bătut iarăși acel student. Acum, studentul nu avea de pus întrebări, ci avea de făcut o mărturisire sinceră. El a spus că suferea de o boală incurabilă după părerea medicilor. „Am bătut la ușa cerului de mai multe ori, dar n-am primit niciun răspuns. Și n-am primit niciun răspuns, pentru că eram într-un mare conflict cu tatăl meu pe care nu mai voiam să-l mai întâlnesc vreodată. Într-o zi, în care mi-am dat seama că boala mea se agravează și nu mai este nicio scăpare, mi-am zis că nu aș vrea să mor înainte ca să mă împac cu tatăl meu. Am mers să-l caut și, când am ajuns acasă, l-am găsit pe tata citind ziarul. În acele momente nu știam ce să zic și cu ce să încep o conversație întreruptă de atâta vreme.”

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

CUM SĂ NE RUGĂM

„Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă” (Matei 6:8)

     Domnul Isus a spus: „Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi. Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi” (v. 7-8).

Când oamenii spun: „Nu știu să mă rog”, ceea ce afirmă ei de fapt este că nu știu să se roage ca noi. Ei nu știu să folosească „limbajul nostru creștin”. Domnul Isus spune că nu trebuie să-ți faci griji că nu-ți găsești cuvintele potrivite, întrucât „Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi”. Dumnezeu ne ascultă inima mai mult decât cuvintele. Nu trebuie să ne simțim jenați; El nu ne dă note pentru cât de bine ne exprimăm.

Putem compara rugăciunea cu respirația. Respirăm din instinct, fără să ne dăm seama sau fără să fim atenți la ea în mod conștient; este o exprimare conștientă a dependenței noastre de oxigen clipă de clipă. Tot așa dorește Dumnezeu să ne angajăm în comunicarea noastră cu El. El dorește să fie aerul pe care îl respirăm și mediul în care trăim.

Edwin Keith a spus: „Prin rugăciune dăm drumul oftului interior și inspirăm Duhul lui Dumnezeu”. Prin rugăciune, noi putem trăi într-o legătură continuă cu Dumnezeu. Domnul Isus a spus: „roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti” (v. 6).

Rugăciunea nu este o demonstrație publică a spiritualității. Comunicarea cu Cel pe care Îl iubim presupune să stăm singuri cu El, departe de întreruperi și de elemente care să ne distragă atenția. Ea are de-a face cu comunicarea sinceră și profundă dintre noi și Tatăl nostru.


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: