Mana Zilnica

Mana Zilnica

29 Decembrie 2016

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald CHAMBERS

Dezertor sau ucenic?

Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi şi nu mai umblau cu El. loan 6:66

Când Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, îţi dă din Cuvânt viziunea clară a voii Sale, iar mintea şi sufletul tău sunt pline de încântare, trebuie să umbli în lumina acelei viziuni, altfel te vei cufunda în robia unui punct de vedere care n-are nici o legătură cu Domnul. Neascultarea mentală faţă de viziunea cerească te va face robul unor puncte de vedere străine de Isus Cristos. Nu privi la altul spunând: ..Păi, dacă el poate avea acest fel de a privi lucrurile şi-i merge bine, de ce nu pot şi eu?. Tu trebuie să umbli în lumina viziunii care ţi-a fost dată ţie, fără să te compari cu alţii şi fără să-i judeci; aceasta este între ei şi Dumnezeu. Când descoperi că o idee care-ţi este dragă contravine viziunii cereşti şi începi să comentezi, în tine vor începe să se dezvolte simţul proprietăţii şi dorinţa de a-ţi apăra dreptul personal, lucruri care n-au avut nici o valoare pentru Isus Cristos. El a fost întotdeauna împotriva acestor lucruri, care sunt rădăcina a tot ceea ce este străin de El. „Viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui” (Luca 12:15). Dacă nu vedem aceasta, este din cauză că ignorăm principiile de bază ale învăţăturii Domnului nostru.

Noi avem tendinţa de a ne întinde şi de a ne delecta cu amintirea experienţei minunate pe care am avut-o. Dacă ţi se arată, prin lumina lui Dumnezeu, un standard nou-testamental şi tu nu încerci să te conformezi lui sau nici nu te simţi înclinat să te conformezi lui, vei începe să dai înapoi; conştiinţa ta nu reacţionează la adevăr. Nu mai poţi fi niciodată acelaşi după ce ţi s-a revelat un adevăr al lui Dumnezeu. Momentul revelaţiei te va marca, fie ca pe un ucenic şi mai devotat al lui Isus Cristos, fie ca pe un dezertor.

MANA DE DIMINEAŢĂ

„Vegheaţi şi rugaţi-vă ca să nu intraţi în ispită.” MARCU 14:38

Ce îndemn mai potrivit ne poate da Domnul Isus prin versetul de astăzi, mai ales acum, când suntem pe punctul de a intra în anul care ne aşteaptă cu tainele Iui. Bucurii sau necazuri, biruinţe sau înfrângeri, putere sau slăbiciune, înaintare sau stagnare, şi în toate situaţiile care ar mai fi, Domnul nostru a ştiut că avem nevoie să veghiem şi să ne rugăm.Cuvântul acesta a fost spus de Domnul Isus în momentul suprem al luptei Sale cu puterile morţii şi ale întunericului, în grădina Ghetsimani. El scoate în relief slăbiciunea şi nestatornicia ucenicilor care dormeau în timp ce Domnul era în agonie, cu puţin înainte de răstignirea Lui. El ne este adresat cu toată solemnitatea unui avertisment dumnezeiesc şi timpurile şi evenimentele pe care le trăim şi care se precipită tot mai mult, ne arată câtă nevoie avem de a veghea şi de a ne ruga prin Duhul Sfânt.”Veghiaţi”, este un cuvânt de ordine pentru sentinela care este în avangardă, în picioare pentru a surprinde orice încercare a vrăjmaşului de a pătrunde în tabără. Sentinela nu este o statuie fără viaţă, ea nu este numai în apărare. Ea are arma în mână, observă, scrutează în noapte; ea încearcă a discerne ce se petrece în întunerec. Rezultatul bun al slujbei lui depinde de fidelitatea şi de rapiditatea acţiunii sale. Un astfel de duh de sentinelă vrea Domnul să ne dea. De aceea îndemnul Lui nu este facultativ, ci este o poruncă. „Veghiaţi şi rugaţi-vă ca să nu cădeţi în ispită.” Domnul Isus ne înştiinţează că atunci vom fi cu atât mai mult expuşi atacurilor vrăjmaşului, căci el încearcă să lovească în primul rând în sentinelă ca s-o scoată din luptă. De câte ori am fost surprinşi în starea de neveghere şi loviţi de vrăjmaş. Ce rănire, ce ruşine, ce cădere din care unii nu s-au mai ridicat până la sfârşitul vieţii lor. Numai harul lui Dumnezeu a lucrat atunci ca să le dea pocăinţă şi ridicare ca să nu treacă în veşnicie în starea aceea nenorocită. Ce bun e El!”Rugaţi-vă.” Dacă îndemnul la veghere presupune pericole, invitaţia la rugăciune ne arată favoarea pe care o avem de a ne prezenta direct înaintea Tatălui ceresc şi ne aminteşte de chemarea noastră. Rugăciunea ne deschide un orizont imens şi ne pune în mâini posibilităţi atât de mari. Dacă am realiza aceasta, viaţa noastră ar fi o rugăciune neîncetată. Să ne rugăm; să învăţăm să luăm din bogăţiile, puterea şi harul Său tot ce avem nevoie pentru ca să fim biruitori în lupta vieţii. Fiecare zi de mâine poate avea surprizele ei. Să nu începem niciodată o zi fără rugăciune şi să nu mergem la culcare înainte de a ne ruga, de a-I da un raport căpeteniei noastre şi de a fi auzit în inima noastră: „Bine, rob bun şi credincios.” „Veghiază chiar din zorii dimineţii, când pic de nor nu e pe al tău cer; din al tău suflet pot ieşi furtuni mari, ce te-ar putea chiar doborâ. Veghiază şi la prânz, când truda zilei îţi ia privirea de la cerul scump; fă-ţi rost de clipe când tu singur numai, cu Domnul tău iubit să fii!… Veghiază dar! Roagă-te neîncetat!

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

„Urmati-mă pe mine fraţilor, şi uitati-vă bine la cei care se poartă după modelul pe care îl aveţi în noi.” Filipeni.3:17.

Acest verset conţine un îndemn foarte important, care are ca rezultat o siguranţă şi o pace de la Dumnezeu. Sunt mulţi care se uită la greşelile altora şi discută mult de acestea, căutând astfel să ascundă propriile greşeli. Dar acest lucru nu le este de folos cu privire la mântuire, cu atât mai mult le asigură pierzarea. De aceea dorim ca exemplul nostru de umblare să fie ca cea a lui Pavel şi a celor care au umblat asemenea lui. Dacă privim la viata şi umblarea lui Avraam, Iov, Noe şi Daniel suntem încurajaţi să ne încredem în Dumnezeu şi să-I slujim Lui. Dorim să-L preamărim pe Dumnezeu şi să-I vestim bunătatea; să vorbim despre harul său mare care L-a revărsat şi în acest an atât de bogat asupra noastră. Apostolul Pavel nu s-a mândrit cu altceva decât cu crucea lui Isus Hristos: „Căci de multe ori v-am spus şi vă mai spun şi acum, plângând, spune Pavel, sunt mulţi care se poartă ca vrăjmaşi ai crucii lui Hristos. Sfârşitul lor va fi pierzarea. Dumnezeul lor este pântecele şi slava lor este ruşinea lor şi se gândesc la lucrurile pământeşti”. Chiar dacă la mormântul acestor oameni se spune că au parte de mântuire, sfârşitul lor este pierzarea – aşa spune Scriptura. Gândurile îndreptate spre cele pământeşti au rezultat moartea. De aceea este bine sâ ne cercetăm dacă suntem orientaţi spre cele pământeşti sau spre lucrurile cereşti.

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

EL NE VA DUCE ACASĂ

Până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi, până la cărunteţele voastre vă voi sprijini. V-am purtat şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijinesc şi să vă mântuiesc. Isaia 46.4

Anul acesta a trecut deja şi această făgăduinţă se îndreaptă către prietenii noştri în vârstă şi către noi toţi care înaintăm în viaţă. Dacă Dumnezeu ne prelungeşte anii, vom ajunge să avem peri albi; aşa că, prin credinţă, putem să luăm dinainte acest cuvânt pentru noi.Noi îmbătrânim; dar Dumnezeu, care se numeşte EU SUNT, rămâne mereu acelaşi. Perii albi ne arată că trupul nostru slăbeşte; dar El nu slăbeşte niciodată. Când noi nu mai putem să ridicăm nici o greutate şi simţim că ne este greu să ne mişcăm sau să ne purtăm pe noi înşine, atunci Dumnezeu este Cel ce ne poartă. În anii tinereţii noastre, El ne purta în braţele Sale, ca pe mieluşeii Săi şi El va face la fel când vor veni slăbiciuni peste noi.El ne-a creat şi El S-a angajat să ne poarte. Când vom ajunge o povară pentru prietenii noştri şi o povară pentru noi înşine, Domnul nu Se va depărta de noi, ci va avea grijă de noi şi ne va face să vedem izbăvirea Lui. Adesea El dă slujitorilor Săi o seară lungă şi liniştită. Ei au lucrat şi s-au ostenit toată ziua în slujba Stăpânului lor şi El le zice: „Odihneşte-te în aşteptarea odihnei veşnice pe care am pregătit-o pentru tine”. Să nu ne temem de o vârstă înaintată ci să ne bucurăm că îmbătrânim, pentru că Domnul este El însuşi cu noi până la sfârşit, în plinătatea harului Său.

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

Irod se temea de Ioan, știindul om drept și sfânt, șil ocrotea; și, auzindul, stătea pe gânduri șil asculta cu plăcere.  Marcu 6.20

În cazul lui Irod, pofta a fost cea care ia înlănțuit sufletul. În el vedem semnele unei lucrări adânci în conștiința naturală. Pentru un timp a părut să fie un om schimbat, însă lanțul carei lega sufletul, cu o putere care nu se făcea auzită, a fost prea puternic. Așa că, pentru a face pe placul unei fete, la decapitat pe Ioan. Ce lucru solemn!

Putem menționa și alte cazuri asemănătoare din Scriptură. Iuda a iubit banii; lăcomia a fost lanțul lui secret, care ia mâncat inima ca un cancer. În cazul tânărului bogat, averile sale îl țineau rob fără ca el să fie conștient, până când Domnul a pus degetul pe lanțul său. După aceea tânărul „a plecat mâhnit de tot, căci avea multe avuții” (Marcu 10.22). Lanțul lui Felix a fost amânarea. El tremura la cuvintele lui Pavel, însă a amânat pocăința pentru „mai târziu”, moment care, din nefericire, na mai venit niciodată.

Fiind așa de intim lipite de inimă, aceste lanțuri nu sunt simțite până când Domnul nu intervine în îndurarea Sa. Apoi totul se schimbă: robia lui Satan începe să fie simțită ca niciodată mai înainte, iar puterea sa malefică este în întregime pusă la lucru pentru a împiedica scopul Domnului de a elibera sufletul. Vedem adesea, din nefericire, cum cei pe care El dorește săi izbăvească încep să murmure. Dar nu este de mirare, fiindcă nimic nu ia tulburat câtă vreme au mers în direcția dorită de Satan. Dar când lanțurile sunt atinse, ei încep să se plângă.Doresc acum să mă adresez conștiinței cititorului. Există cumva vreun lanț neauzit, secret, dar care îți înfășoară inima? Poate nu ești conștient de el; poate a fost atins de Domnul uneori și atunci clinchetul lui sa auzit pentru un moment în conștiința ta; totuși el nu este rupt încă. Poate fi un lanț pe carel cunoști – Domnul și conștiința ți lau descoperit. Vreun păcat tainic, ceva pe carel îngădui în inima și în căile tale – un lanț nevăzut de ochii altora, dar care ruginește în jurul inimii tale și se prinde de ea cu atât mai puternic. Fii atent și ia seama la Cel care ți la arătat! Fii încredințat că, la fel de sigur cum ochiul Lui la detectat, tot așa de sigur este că El îl poate sfărâma șiți poate dezrobi inima! J. T. Mawson

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului a vorbit lui Avram, şi a zis: «Nu te teme; Eu sunt scutul tău şi răsplata ta cea foarte mare»” (Genesa 15:1). O, Doamne, „după aceste întâmplări!” Cât de mult Te slăvesc!

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

«Iată că toate lucrurile s-au făcut noi.»2 CORINTENI 5,17

Cuvântul de mai sus nu este oare «de aur» şi pentru anul care va începe peste câteva zile? Domnul nu doar că a făcut totul nou, dar El ne reînnoieşte mereu viaţa şi umblarea, tot mai profund şi mai puternic. Dumnezeu realizează această minune a reînnoirii sufletului exact în mijlocul atacurilor, al ispitelor, al suferinţelor şi al mizeriei, după cum scrie în Isaia 48,10: «Iată, te-am pus în cuptor, dar nu te-am găsit argint; te-am lămurit în cuptorul urgiei». Dacă vom începe să vedem toate lucrurile negative, întunecate, toate atacurile diavolului în această lumină, vom avea parte de perspectiva dumnezeiască asupra vieţii. Bineînţeles, vom fi atacaţi de toate forţele iadului, dar ele au fost biruite definitiv de Isus Cristos pe crucea de pe dealul Golgotei. Să ne gândim pentru o clipă la Domnul şi Mântuitorul nostru iubit: cu câtă linişte şi pace interioară a reacţionat la atacurile puterilor întunericului, iar acestea nu au putut să-I facă nimic. Să învăţăm aşadar de la Domnul nostru cum să rămânem sfinţi, netulburaţi în faţa ata-curilor celui rău. Care a fost secretul Său? El a fost una cu Tatăl, în permanentă părtăşie intimă cu El. Aşa a biruit ispita. Invincibilitatea unui copil al lui Dumnezeu este condiţionată de rămânerea în Domnul său. Care este consecinţa? «Cel rău nu se atinge de el» (1 Ioan 5,18).

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

Dimineaţa

Ce credeţi voi despre Christos? Matei 22:42

Marele test al sănătăţii sufletului tău este ceea ce crezi tu despre Christos. Este El pentru tine „cel mai frumos dintre oameni” (Psalmi 45:2), „deosebindu-se din zece mii” (Cânt. 5:10), şi toată fiinţa Lui este „plină de farmec” (vers. 16)?

Atunci când Christos este atât de preţuit, toate facultăţile omului spiritual se exercită cu energie. Iţi voi judeca credinţa după acest barometru: Christos este sus sau jos pentru tine? Dacă te gândeşti puţin la El, dacă eşti mulţumit să trăieşti fără prezenţa Lui, dacă îţi pasă prea puţin de onoarea Lui, dacă neglijezi legea Lui, atunci voi şti că sufletul tău este bolnav. Dumnezeu să te ajute să nu fii bolnav de moarte! Dar dacă primul gând al sufletului tău a fost: „Cum pot să-L onorez pe Isus?”, şi dacă dorinţa zilnică a sufletului tău este: „O, dacă aş şti unde să-L găsesc!”, îţi spun că poţi să ai o mie de infirmităţi, şi să nu ştii dacă eşti copil al Lui Dumnezeu sau nu, totuşi sunt convins, în afară de orice îndoială, că eşti în siguranţă, fiindcă Îl preţuieşti pe Isus. Nu-mi pasă de zdrenţele tale; ce crezi despre veşmintele Sale regale? Nu-mi pasă de rănile tale, chiar dacă sângerează în torente; ce crezi despre rănile Sale? Strălucesc ca rubinele în mintea ta? Nu gândesc nimic rău despre tine, chiar dacă ai zăcea ca Lazăr în gunoi, şi câinii ţi-ar linge bubele. Nu te judec după sărăcia ta; ce crezi despre Rege în frumuseţea Lui? Are El un tron glorios în inima ta? L-ai aşezat cât de sus ai putut? Ai fi gata să mori dacă ai putea adăuga încă o trâmbiţă la melodia care Îl laudă? Atunci eşti într-o stare bună. Orice ai gândi despre tine, dacă Christos este mai mare decât tine, vei fi cu El peste puţin timp.

Chiar dac-aş fi de râsul întregii-lumi

Isus va fi de-a pururi partea mea

Cu El am parte numai de minuni

Călăuzit mereu de bunătatea Sa.

Seara

Până aici Domnul ne-a ajutat. 1 Samuel 7:12

Cuvântul „până aici” este ca o mână care arată în direcţia trecutului. Fie că este vorba de douăzeci de ani sau de şaptezeci, „până aici Domnul ne-a ajutat” Prin sărăcie, prin bogăţie, prin boală, prin sănătate, acasă, în străini, pe pământ, pe mare, în onoare, în dezonoare, în probleme, în bucurie, în încercări, în triumf, în rugăciune, în ispite, „până aici Domnul ne-a ajutat” Ne place să privim un drum mărginit de copaci. Este o încântare să priveşti de la un capăt la celălalt, ca într-un templu verde, cu coloane de trunchiuri şi arcade din frunze; în acelaşi fel, privind la anii care au trecut din viaţa noastră, la ramurile de îndurare de deasupra, şi la coloanele de bunătate şi credincioşie care ne-au purtat bucuriile. Nu sunt păsări care cântă pe ramuri? Cu siguranţă că trebuie să fie multe, şi toate cântă despre îndurarea primită „până aici”. Dar cuvântul arată şi înainte. Atunci când un om înalţă un oarecare semn şi scrie „până aici”, este clar că nu a ajuns la sfârşit; mai este încă drum de parcurs. Mai multe încercări, mai multe bucurii, mai multe ispite, mai multe victorii, mai multe rugăciuni, mai multe răspunsuri, mai multă trudă, mai multă putere, mai multe lupte, mai multe bătălii, mai multe triumfuri; apoi vine boala, bătrâneţea, răul şi moartea. Este gata acum? Nu! Mai este învierea, prin Isus, tronurile, harpele, cântările, psalmii, hainele albe, Faţa Lui Isus, societatea sfinţilor, slava Lui Dumnezeu, plinătatea veşniciei, infinitatea binecuvântărilor. O, ai curaj, credinciosule, şi înalţă-ţi Eben-Ezer-ul cu încredere, fiindcă Cel care te-a ajutat „până aici” te va ajută şi de acum înainte. Citiţi sub lumina cerului, cât de slăvit şi minunat va fi acest „până aici” pentru ochii noştri recunoscători!

IZVOARE IN DEŞERT

Haideţi … căci am văzut ţara, şi iată că era foarte bună. Ce! Staţi şi nu ziceţi nimic? Nu fiţi leneşi şi porniţi să puneţi stăpânire pe ţara aceasta. …Dumnezeu a dat-o în mâinile voastre; este un loc unde nu lipseşte nimic din tot ce este pe pământ. (Judecători 18:9-10)

„Haideţi!” Această poruncă ne arată că este ceva de făcut, ceva hotărât pentru noi şi că nimic nu devine al nostru dacă nu-l luăm în stăpânire. „Fiii lui Iosif, Manase şi Efraim, şi-au luat în stăpânire moştenirea” (Iosua 16:4, KJV). „Casa lui Iacov îşi va lua înapoi moşiile” (Obadia 17). „Oamenii fără prihană moştenesc fericirea” (Proverbe 28:10).Trebuie să avem o credinţă care-şi însuşeşte când este vorba de promisiunile lui Dumnezeu şi ar trebui să facem din Cuvântul Său proprietatea noastră personală. Un copil a fost întrebat odată ce este credinţa care-şi însuşeşte, şi el a răspuns: „Aceasta înseamnă să iei un creion şi să subliniezi fiecare «pentru mine», «al meu» şi «mie» din Biblie”. Ia orice cuvânt doreşti pe care l-a spus El şi spune: „Acest cuvânt este cuvântul meu”. Pune degetul pe o promisiune şi spune: „Este a mea”. Cât din Cuvântul lui Dumnezeu ai primit şi ţi-ai însuşit, şi despre cât din el ai putut să spui: „Acesta s-a împlinit în viaţa mea”? Pe câte din promisiunile Lui ţi-ai scris numele şi ai spus: „Aceasta s-a împlinit pentru mine”?”Fiule, … tu întotdeauna eşti cu mine, şi tot ce am eu este al tău” (Luca 15:31). Nu-ţi pierde moştenirea prin propria neglijenţă.

Când credinţa merge la piaţă, întotdeauna ia un coş.

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

Marcu 15.22-41

Omul împlineşte cea mai mare nelegiuire din toate timpurile: Îl răstigneşte pe Fiul lui Dumnezeu, necruţându-L de la nicio formă de suferinţă sau de înjosire. Mântuitorul Se află acolo, pe lemnul infamiei, reţinut de dragostea Sa pentru Tatăl şi pentru oameni. „Socotit printre cei fărădelege”, cum anunţase Scriptura (v. 28; Isaia 53.12), El cunoaşte, în plus, pe această cruce, tot felul de insulte şi de provocări. Lumea îl respinge, condamnându-se astfel singură; dar şi cerul se închide, după cum exprimă strigătul Său de o inexprimabilă tulburare: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” (v. 34; vezi Amos 8.9,10). Cerul este închis pentru El, ca să poată să se deschidă pentru noi; deoarece, pentru a aduce pe „mulţi fii la glorie”, Căpetenia (Iniţiatorul) mântuirii noastre a trebuit să fie consumat prin suferinţe (Evrei 2.10).

Această pagină a Scripturii – asupra căreia credinţa noastră se pleacă cu adorare – constituie documentul incontestabil care ne garantează intrarea în cerul gloriei, acces în legătură cu care ni s-a dat un semn prin perdeaua care este ruptă. Şi strigătul puternic al Mântuitorului dându-Şi duhul este dovada că El însuşi Şi-a dat viaţa (cu de la Sine putere, printr-un act suveran): este cel din urmă act al ascultării Celui care venise aici pentru a sluji, a suferi şi a muri, dându-Şi viaţa preţioasă „ca răscumpărare pentru mulţi” (cap. 10.45).

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

Text: Psalmul 48

E NEVOIE DE TIMP

Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gândim. Psalmul 48:9

Eram împreună cu un prieten, în drum spre un magazin de produse metalo-chimice, când am decis să ne oprim puțin la o cafenea, să servim o prăjitură. In timp ce stăteam de vorbă, prietenul meu s-a oprit și mi-a arătat un afiș fixat pe peretele din spatele tejghelei. El conținea peisajul unui lac liniștit. Un tată și fiul lui pescuiau dintr-o barcă cu vâsle, când încă abia mijea de ziuă și o pâclă ușoară mai persista deasupra apei. Totul era tăcut și liniștit. Barca stătea nemișcată pe apa liniștită, iar cei doi pescari priveau două plute nemișcate pe lacul netulburat. Liniștea și nemișcarea mi-au lăsat o impresie copleșitoare. In colțul acestui afiș erau tipărite aceste patru cuvinte: E nevoie de timp.

Acele patru cuvinte sună pentru noi ca și când ar fi într-o limbă străină. Tindem să accelerăm în viață așa cum facem și cu mașinile noastre pe autostrăzi – gonind mai tare decât ar trebui. Viețile noastre sunt estompate de activități frenetice. Suntem pe „banda de viteză”, gonind cu viteza maximă pe care ne-o permit trupurile și mințile noastre. Făcând lucrul acesta, deseori uităm de Dumnezeu.Da, cu toate că activitățile care împreună alcătuiesc viața sunt importante, ele incluzând munca noastră și activitățile din biserică, este posibil să-L fi lăsat pe El undeva într-un ungher prăfuit. Va trebui să reducem viteza și să facem ceea ce a făcut autorul Psalmului 48. El s-a gândit la Dumnezeu și la bunătatea Lui. Și lucrul acesta ia timp.

Dacă crezi că tu nu ai timp să te oprești din când în când din goana vieții, mai gândește-te. Mai presus de toate, Dumnezeu te vrea să-ți faci timp pentru El. D.C.E.

În mijlocul cursei vieții agitate,

Zarul morții se aruncă-n eter.

Trăim pentru lucruri în timp încadrate,

Uitând că sunt umbre ce pier. D.J.D.

Timpul petrecut cu Dumnezeu este o investiție în eternitate.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, și prin rănile Lui suntem tămăduiți. Isaia 53,5.

Cu câțiva ani în urmă un medic evreu călătorea cu vaporul din Italia spre Franța. In acest timp s-a îmbolnăvit de o boală nevindecabilă, care progresa foarte repede, iar culoarea palidă a feței dădea expresia unei morți foarte apropiate. Căpitanul vasului, un credincios adevărat, a prins milă față de pasagerul său și la un moment dat l-a vizitat. El l-a atenționat într-o formă plăcută de situația gravă în care se afla și i-a spus despre mântuirea prin Domnul Isus pe care trebuie să o aibă orice om pentru a putea fi împăcat cu Dumnezeu și pentru a avea viața veșnică. Mânios și plin de ură, bolnavul s-a împotrivit căpitanului. Dar acesta nu s-a înfricoșat, deoarece mântuirea sufletului acestui tânăr evreu, îi era mai scumpă ca insultele aduse. A lăsat pentru un scurt timp pe bolnav singur, dar numai cu scopul de a merge în cabina sa ca să se roage intens pentru mântuirea acestui suflet. Se întoarse apoi la bolnav și îngenunchind la patul său, s-a rugat cu voce tare Lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletului tânărului evreu. În continuare a scos Biblia din buzunar și a citit, printre altele, și Isaia 53. Acum a început să se înmoaie gheața din inima bolnavului, și a început să plângă ca un copil. Apoi a început pocăința inimii lui plină de păcate, după care un val de bucurie l-a cuprins. Cu inima pună de bucurie a plecat acasă în Patria de sus. Ultimele cuvinte au fost: „NĂDEJDEA MEA SE ODIHNEȘTE ÎN ISUS!”

Toată știința și filozofia nu pot adăuga o iotă la Cuvântul Lui Dumnezeu. când ni se spune că azi am înaintat, că nu mai suntem unde era lumea la începutul creștinismului, răspundem hotărât că tot adevărul e în Scriptură și el nu s-a schimbat chiar dacă lumea s-a schimbat.

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge … nu te voi părăsi, până nu voi împlini ce-ți spun. Geneza 28.15

Mereu lângă tine

Putem împărți viața lui Iacov în patru etape: timpul la părinții săi în Canaan, 20 de ani în Padan Aram la Laban, timpul în care a fost capul familiei sale în țara promisă și ultimii 17 ani în Egipt la Iosif.Între aceste etape, Dumnezeu i s-a descoperit lui Iacov și l-a asigurat: Eu voi fi cu tine. Ce har, că Dumnezeul atotputernic este Dumnezeul lui Iacov! Ca și copii ai lui Dumnezeu putem fi siguri și noi astăzi, că El este în toate zilele cu noi și că niciodată nu ne va părăsi.

Dumnezeu Și-a ținut promisiunea: El a fost întotdeauna cu Iacov. Dar Iacov nu a fost întotdeauna cu Dumnezeu. În Peniel, Iacov L-a întrebat pe Dumnezeu care este numele Său. Dar acolo, Dumnezeu nu i S-a descoperit, ci abia la a doua arătare în Betel, Dumnezeu a putut să-i descopere numele Său. Aici a fost un punct de întoarcere în viața unui Iacov ajuns la aproximativ 100 de ani și îl vedem în părtășie nestingherită cu Dumnezeu (Geneza 32.30; 35.11). De atunci, a mers cu Dumnezeu; mai ales ultimii săi ani în Egipt, Iacov a fost o binecuvântare pentru alții. Cât de bine este și ce binecuvântare ar fi, dacă în viața noastră nu ar dura atât timp, până am înainta în părtășia cu Domnul!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

MAMELOR, VOI SUNTETI O BINECUVÂNTARE!

„Fiii ei… o numesc fericită; bărbatul ei… îi aduce laude” (Proverbe 31:28)

     Când vorbim despre calitatea de mamă, acest anunț din buletinul informativ al unei biserici spune totul: „Dacă evoluția ar fi adevărată, cum se face că mamele au încă tot două mâini?” Serios acum, mamelor, astăzi ne oprim pentru a vă omagia și pentru a vă spune cât de mult vă apreciem. Uneori vă întrebați probabil dacă, măcar puțin, chiar contează ceea ce faceți. Munca voastră nu se termină niciodată, sunteți mereu epuizate și nu prea există o răsplată financiară. Trăim într-o perioadă în care slujirea este discreditată, iar fastul este exaltat. Da, adesea este dificil să-ți estimezi investiția. Dar ascultă un lucru: Dumnezeu spune că ești foarte stimată de El și că pruncii sunt unul din cele mai prețioase daruri pe care ni le oferă (vezi Psalmul 127:3). Eugene Peterson parafrazează cuvintele lui Solomon în traducerea The Message, descriind mama ca pe cineva care „simte valoarea muncii sale, care este zeloasă în treburile casnice, care întâmpină ziua de mâine cu un zâmbet, care are ceva ce merită spus și o  spune cu blândețe. Copiii ei o respectă și o binecuvântează; soțul ei li se alătură cu cuvinte de laudă” (Proverbe 31:18-19).  Apoi Peterson își încheie capitolul cu aceste cuvinte: „Multe femei au făcut lucruri minunate, dar tu le-ai depășit pe toate!” Așadar, mamelor, chiar dacă rolul vostru nu este definit printr-un cec sau printr-o promovare, sunteți de o importanță vitală pentru familia voastră și pentru sănătatea fizică, emoțională și spirituală a copiilor voștri! Nimeni nu vă poate lua locul! Samuel a fost unul dintre cei mai mari prooroci ai lui Israel, dar care a fost forța motivatoare din viața sa? Mama lui, Ana! Când s-a născut Samuel, ea a spus: „vreau să-l dau Domnului: toată viaţa lui să fie dat Domnului” (1 Samuel 1:28). Mamelor, voi contați mai mult decât vă dați seama! Dumnezeu îi modelează pe liderii de mâine folosindu-Se de mâinile voastre! Mulțumim!

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: