Mana Zilnica

Mana Zilnica

24 Octombrie 2016

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald CHAMBERS

Perspectiva lui Dumnezeu

Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu care întotdeauna ne conduce la victorie în Cristos… 2 Corinteni 2:14

Perspectiva unui slujitor al lui Dumnezeu nu trebuie să fie cât mai înaltă, ci trebuie să fie cea mai înaltă. Ai grijă să menţii cu perseverenţă perspectiva lui Dumnezeu; trebuie să faci aceasta în fiecare zi, puţin câte puţin; nu te gândi la un nivel finit. Nici o putere din afară nu poate atinge perspectiva lui Dumnezeu.

Perspectiva pe care trebuie s-o avem este aceea că noi ne aflăm aici cu un singur scop, si anume să fim nişte captivi care-L urmează pe Cristos în alaiul Său triumfal. Nu suntem nişte „exponate” în expoziţia lui Dumnezeu, ci suntem aici ca să arătăm un singur lucru: predarea absolută a vieţilor noastre lui Isus Cristos. Ce mici sunt toate celelalte perspective – „Sunt singur în lupta pentru Isus” sau „Trebuie să ţin sus cauza lui Cristos şi să păstrez această cetate pentru EI”! Pavel spune: „Eu sunt în alaiul unui cuceritor şi. indiferent ce dificultăţi aş întâmpina, întotdeauna parcurg marşul biruinţei”. Este această idee aplicată practic în viaţa noastră? Bucuria secretă a lui Pavel era că Dumnezeu l-a luat pe el, un rebel înverşunat împotriva lui Isus Cristos. şi l-a făcut captiv – şi acesta a devenit scopul său Bucuria Iui Pavel era să fie un captiv al Domnului, el nu avea nici un alt interes în cer sau pe pământ. Este un lucru ruşinos pentru un creştin să vorbească despre câştigarea biruinţei. Învingătorul trebuie să deţină într-atâta stăpânirea asupra noastră, încât să vorbim întotdeauna de biruinţa Lui; prin El suntem noi mai mult decât învingători.

„Noi suntem înaintea lui Dumnezeu o mireasmă a lui Cristos…” (2 Corinteni 2:15). Suntem îmbibaţi cu mireasma tui Isus şi, oriunde mergem, suntem o minunată înviorare pentru Dumnezeu.

MANA DE DIMINEAŢĂ

„Umblaţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a iubit şi 5-a dat pe Sine Însuşi pentru noi”. „Să veghem unii asupra altora…” EVREI 5:2

Este un imens privilegiu de a fi chemaţi de Dumnezeu să-I urmăm pilda ca şi nişte fii iubiţi ai Lui. Dumnezeu nu poate fi mulţumit cu nimic mai puţin decît de a vedea trăsăturile Lui în aceia pe care i-a adus în relaţia cu El însuşi. Acele binecuvîntate trăsături dumnezeieşti au fost arătate aici, în mod desăvîrşit, în Fiul lui Dumnezeu, astfel că sîntem îndreptaţi direct către Domnul Hristos, care ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi. Fiecare pas al vieţii Domnului Isus pe pămînt a fost făcut în ascultare de voia Tatălui şi în dragoste pentru noi. Dar atenţia noastră este îndreptată spre moartea lui Hristos, căci acolo a fost văzută dragostea Lui pentru noi în plinătatea şi desăvîrşirea ei. Dragostea este măsurată în funcţie de valoarea jertfei şi jertfa Domnului Isus este de o valoare infinită. Cineva ar putea să spună: „Dar exemplul dat este infinit mai presus de ce poate să realizeze o fiinţă muritoare şi limitată ca noi. Aşa este, într-adevăr! Totuşi, umblarea noastră trebuie să fie caracterizată printr-o dragoste divină, şi nimic mai mult nu poate preţui pentru Dumnezeu. Cu cît mai mult sîntem ocupaţi cu Hristos şi dragostea Lui, cu atît mai mult vom arăta dragostea Lui în umbletele noastre şi în manifestarea ei, a unora faţă de alţii. Veghem noi unii asupra altora, cum ne îndeamnă sfîntul Cuvînt al lui Dumnezeu şi astăzi? Ne îmbărbătăm noi unii pe alţii? Să privim puţin în jurul nostru! Este cineva din familia noastră care are nevoie să fie mîngîiat din pricina vreunei nenorociri mai recente? Să-i dăm un telefon sau să-l vizităm ca să-l mîngîiem. Este vre-un prieten creştin care are nevoie de un sfat chiar acum? Împărtăşind cu el experienţa noastră personală, poate să-i fie de mare folos, dacă ea este în limitele Scripturii. Este vre-un credincios care trece printr-o criză spirituală şi care are nevoie de ajutorul nostru? Să ne ducem la el cu dragoste şi îngăduinţă şi nu cu un duh de „mai sfînt decît el”. Mîngîierea, sfătuirea, purtarea de grijă şi ajutorul spiritual şi chiar material, sînt fapte de încurajare. Nu te sfii să chemi pe un credincios în ajutor. Aşa cum îl chemăm pe Dumnezeu, Marele nostru Mîngîietor şi încurajator, tot aşa putem să-i chemăm şi pe nedesăvîrşiţii Lui slujitori. Nu lăsa ca mîndria personală sau de familie să blocheze mijlocul acesta pe care L-a pregătit Dumnezeu pentru astfel de împrejurări. Să privim înainte. Am putea noi să stăm indiferenţi înaintea Domnului, în ziua aceea, ştiind că n-am vrut să ajutăm, şi să încurajăm, sau chiar să ne însoţim cu cineva din poporul Său aici pe pămînt? Va fi vre-un motiv sau scuză pe care El să le poată accepta? Avînd în vedere întoarcerea Lui iminentă, să veghem şi să facem tot ce depinde de noi ca să practicăm dragostea Domnului Isus, lăsîndu-ne lucraţi şi îmbrăcaţi cu trăsăturile Lui, îndemnîndu-ne unii pe alţii la dragoste şi la fapte bune (Ev. 10:24).”Noi nu putem să realizăm dragostea Domnului Hristos în părtăşia cu El, fără să cuprindem în ea pe toţi aceia pe care El îi iubeşte ca pe ai Săi” J.N.D.

„A pretinde dragostea, nu înseamnă a iubi”. Ea se dă, nu se cere.

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

„Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot!” Apoc. 3:15.

Eu cred că reprezentantul, îngerul bisericii din Laodiceea, s-a cutremurat de frică, când a primit scrisoarea din partea lui Dumnezeu. Spune mult când cineva primeşte o scrisoare, dictată direct de Dumnezeu şi în care scrie deja de la început un „O”. Acest „O”, nu este un „O” omenesc, ci unul care are mari urmări, deoarece Isus trebuia să-i spună: „O, dacă ai fi rece sau în clocot. Dar fiindcă eşti căldicel, nici rece nici în clocot, te voi vărsa din gura Mea”. Când Dumnezeu varsă ceva din gură, acela nu va mai fi luat înapoi. Acest înger împreună cu Biserica Lui s-au înşelat amarnic. El a avut o părere bună despre el şi a crezut că are tot ceea ce are nevoie pentru ca să fie mântuit, şi că lui nu-i mai liseşte nimic. El nu era deci sărac în duhul. El n-a ştiut că este ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol. Trebuie dar să punem întrebarea: „Poate un copil al lui Dumnezeu să ajungă din nou într-o astfel de stare? Răspunsul este: „Da, deoarece aici este chiar o mărturie. El a văzut într-un timp că el a fost făcut bogat în toate lucrurile. Căci în Hristos i s-a dăruit şi lui totul. În Hristos sunt ascunse toate bogăţiile. Dar acest înger n-a căutat aceste bogăţii. În timpul ispitelor n-a aşteptat ajutor de la Dumnezeu. El a cunoscut făgăduinţele, dar s-a încrezut în trupul său şi a făcut aşa cum fac fiii acestei lumi. De aceea n-a mai fost nici lumină, nici sare, şi s-a simţit mai bine între fiii lumii decât între copiii lui Dumnezeu. Dar Isus nu l-a pus încă deoparte, ci l-a sfătuit să cumpere aur de la El, curăţit prin foc, „Ca să te îmbogăţeşti şi haine albe ca să te îmbraci cu ele şi să nu ți se vadă ruşinea goliciunii tale şi doftorie pentru ochi ca să vezi”.

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

STABILITATE DUMNEZEIASCĂ

Te voi face pentru poporul acesta ca un zid tare de aramă; ei se vor război cu tine, dar nu te vor birui; căci Eu voi fi cu tine ca să te scap şi să te izbăvesc, zice Domnul. Ieremia 15.20


Stăruinţa în temerea de Dumnezeu şi credinţa în El îl face pe un om ca un zid de oţel pe care nimeni nu poate să-l dărâme. Numai Domnul poate să facă astfel de oameni: şi aceştia sunt necesari şi în Biserică şi-n lume, şi mai ales pentru vestirea Evangheliei.Pe aceşti oameni ai neprihănirii care nu se împacă niciodată cu păcatul, oamenii decăzuţi din vremea noastră îi vor prigoni cu furie. Nimic nu îl înfurie mai tare pe Satana şi ceata lui, decât hotărârea de a rămâne în neprihănire. După cum o armată vrăjmaşă înconjoară un loc întărit, tot aşa oamenii atacă tăria sfântă a unui om hotărât. Dar ei nu îi vor birui nicidecum pe aceia pe care Dumnezeu i-a încins cu puterea Sa. Asupra celor slabi care sunt luaţi de orice vânt de învăţătură, este de ajuns să sufle un vânt şi aceştia se duc; dar aceia care sunt întemeiaţi pe învăţătura harului, au o putere care-i face să rămână tari ca stâncile în mijlocul mării înfuriate.

De unde vine această tărie? „Eu sunt cu tine” zice Domnul: iată explicaţia. Domnul ştie să izbăvească sufletele credincioase de loviturile vrăjmaşilor lor. Oştiri întregi pot să ne înconjoare, dar Domnul oştirilor este cu noi. Noi nu vom da înapoi nici o centimă, căci Domnul ne ţine pe poziţia noastră şi cu El vom rămâne totdeauna pe această poziţie.

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

Nu știți că cei ce aleargă în locul de alergare, toți aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergați dar în așa fel ca să căpătați premiul! 1.Cor. 9,24.

Se spune că contele Peter von Burgos a fost odată așa de obosit că a dat ordin să nu fie sculat orice s-ar întâmpla. Chiar în timpul când dormea a murit regele Alfons von Aragonien. Oștirile au trimis soli la conte ca să-i ofere coroana. Slujitorii lui ascultători ordinului primit s-au opus să-l scoale și astfel au plecat solii mai departe ca să ofere coroana altuia. Din cauza somnului contele Peter nu a putut deveni rege al Aragoniei. Pe noi ne așteaptă o cunună care nu se veștejește. Apostolul Pavel s-a purtat aspru cu trupul său și-l ținea în stăpânire. El ținea firea și cerințele ei în moarte și avea numai un țel: de a ajunge la Hristos în slava Sa și aici de a-i sluji. De aceea a căutat cu orice preț să țină în frâu firea pământească și orice înălțare omenească ca o frânare a lui pe calea lui Hristos față de slava cerească care îl aștepta.

Mulți copii ai părinților credincioși sau neamuri ale credincioșilor seamănă cu acest conte de Burgos. Ei cunosc bine calea mântuirii. Știu și faptul că sunt păcătoși îndatorați față de Dumnezeu. Dar până acum nu au luat-o în serios de a întoarce spatele poftei firii pământești și a lumii. Ei se găsesc în somnul adânc al păcatului, ei sunt încurcați prin viclenia Satanei în ce privește venirea Domnului Isus care însemnă sfârșitul timpului de har. Dumnezeu îi avertizează pe toți: „Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morți și Hristos te va lumina.” Efeseni 5.14

Satana nu va lăsa să-i scape nici o ocazie pentru a arunca cu noroi în ochii noștri ca să nu vedem voia lui Dumnezeu pentru noi. Să nu ne lăsăm amăgiți de acest vrăjmaș!

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

Doamne, străluceşte asupra mea astăzi, atrage-mă, condu-mă în toată frumuseţea scopurilor Tale divine; atinge-mi simţurile ca să văd căile Tale şi să-mi găsesc plăcerea în ele.

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

«Petru s-a întristat că-i zisese a treia oară: „Mă iubeşti?” Si I-a răspuns: „Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.”» IOAN 21,17

Dacă în ce priveşte viaţa ta spirituală ai admis că urmarea Domnului a eşuat într-un mod lamentabil, dar totuşi ştii (şi Domnul ştie cu siguranţă) că Îl iubeşti cu adevărat, atunci ai ajuns în punctul în care auzi chemarea Sa la o umblare adevărată în credinţă. Atunci Domnul cel înviat este foarte aproape de tine. Acestor oameni El le dă o slujbă clară, specifică. După fiecare afirmaţie, după fiecare răspuns al lui Petru: «Doamne, tu toate le ştii; ştii că Te iubesc» (loan 21,17), Isus îi spune de trei ori: «Paşte mieluşeii Mei … Paste oiţele Mele! … Paste oile Mele!» (loan 21,15-17). Tu, «Petru» care ai greşit, care însă îl iubeşti din toată inima pe Isus, ridică-te! El are pentru tine o lucrare nouă, minunată: du mieii, oiţele şi oile Sale la păscut! Haideţi să căutăm împreună oile pierdute care «nu sunt din acest staul» şi să slujim Domnului cu toate resursele pe care ni le-a dat. Lucrarea la care ne cheamă El – «Paste mieluşeii Mei» — este în acelaşi timp un mesaj plin de speranţă pentru cei deznădăjduiţi, pentru cei care s-au resemnat pentru că au clacat în viaţa de credinţă, dar care îl iubesc cu adevărat pe Isus!

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

Dimineața

Se udă copacii Domnului. Psalmi 104:16

Fără apă, copacul nu rodeşte şi nu există. Vitalitatea este esenţială pentru creştin. Trebuie să existe viaţă – un principiu vital insuflat de Duhul Sfânt, altfel nu suntem copacii Domnului. Numele de creştin este un lucru mort. Trebuie să fim umpluţi cu spiritul vieţii divine. Viaţa aceasta este tainică. Noi nu înţelegem circulaţia sevei, prin ce forţă se înalţă, şi cu ce putere coboară din nou. Şi viaţa din lăuntrul nostru este o taină sfântă. Naşterea din nou este îndeplinită de Duhul Sfânt, care intră în credincios şi devine viaţa lui. Această viaţă divină se hrăneşte din trupul şi sângele lui Christos şi este susţinută prin hrană divină, dar cine ar putea să ne spună de unde vine şi unde se duce? Ce lucru tainic este seva! Rădăcinile caută în pământ, dar nu putem vedea cum extrag substanţele şi cum transformă mineralul în vegetal. Această lucrare are loc în întuneric. Rădăcina noastră este Christos Isus, şi viaţa noastră este ascunsă în El. Acesta este secretul Domnului. Sursa primară de viaţă a creştinului este secretă ca viaţa însăşi. Ce activitate permanentă are seva unui cedru! Înăuntrul creştinului, viaţa divină este întotdeauna plină de energie – nu rodeşte întotdeauna, dar lucrează mereu. Darurile credinciosului nu sunt în continuă mişcare, dar viaţa nu încetează nici o clipă să palpite în lăuntrul lui. El nu lucrează întotdeauna pentru Dumnezeu, dar inima lui trăieşte întotdeauna pentru El. După cum seva se arată în frunze și fructe, la fel trebuie să se întâmple cu un creştin adevărat. Darurile lui se arată în umblarea şi vorbirea lui. Dacă vorbeşti cu el, nu se poate abţine să nu vorbească despre Isus. Dacă îi observi acţiunile, vei vedea că a fost cu Isus. Are atât de multă sevă încât purtarea şi vorbirea lui sunt pline de viaţă.

Seara

A început să spele picioarele ucenicilor. loan 13:5

Domnul Isus îşi iubeşte atât de mult poporul încât, în fiecare zi, face pentru ei un lucru egal cu spălarea picioarelor. El le primeşte acţiunile cele mai sărăcăcioase, simte durerile lor cele mai adânci, aude dorinţele cele mai slabe, şi uită toate fărădelegile lor. El este încă Slujitorul lor, dar şi Prietenul şl învăţătorul lor. El nu face numai fapte maiestuoase pentru ei, în calitate de Mare Preot, cum ar fi purtarea turbanului şi pietrele preţioase de pe pieptar, în timp ce mijloceşte pentru ei; El se umileşte şi trece printre copiii Săi purtând ligheanul şi ştergarul. Face acest lucru atunci când, zi după zi, ne îndepărtează slăbiciunea şi păcatele. Noaptea trecută, când te-ai rugat, ai mărturisit cât de nevrednică este purtarea ta, şi cât de slabă este mărturisirea credinţei tale. Chiar în seara aceasta trebuie să jeleşti din nou, fiindcă ai căzut în aceeaşi nebunie şi păcat din care te-a eliberat harul. Totuşi, Isus are mare răbdare cu tine. Îţi va asculta mărturisirea, şi va spune „da, voiesc,fii curăţit” (Matei 8:3), El va aplica din nou „sângele stropirii” (Evrei 12:24), va aducă pace conştiinţei tale şi va îndepărta orice pată. Atunci când Christos iartă păcătosul o dată pentru totdeauna şi îl primeşte familia lui Dumnezeu este un act de iubire veşnică. Totuşi, ce răbdare are Mântuitorul atunci când îndură repetatele căderi ale ucenicului Său cu multă blândeţe, şi spală zi de zi şi ceas de ceas fărădelegile copilului Său iubit! Să seci un potop de răzvrătire este un lucru minunat. Dar să înduri loviturile unor ofense repetate – să suporţi mereu încercările la care îţi este supusă răbdarea – este un lucru divin! In timp ce aflăm mângâiere și pace în curăţirea zilnică a Domnului, influenţa ei ar trebui sä ne întărească vegherea şi să ne mărească dorinţa de sfinţenie. Este acesta cazul tău?

IZVOARE IN DEŞERT

Iată, te fac o sanie ascuţită, nouă de tot, cu mulţi dinţi. (Isaia 41:15)

Pe la începutul secolului al XX-lea, o bară de oţel valora cam 5 dolari. Însă dacă era forjată în potcoave de cai, valora 10 dolari; dacă era transformată în ace, valoarea ei era de 350 de dolari; dacă era folosită pentru fabricarea lamelor de bricege mici, valoarea ei era de 32000 de dolari; dacă era transformată în arcuri pentru ceasuri, valoarea ei creştea la 250000 de dolari. Ce lovituri a trebuit să îndure bara de oţel ca să ajungă să valoreze atât de mult! Dar cu cât era mai mult modelată, lovită cu ciocanul, trecută prin foc, bătută, presată şi şlefuită, cu atât valoarea ei era mai mare.Putem folosi această analogie ca să ne amintim să fim liniştiţi, tăcuţi şi îndelung-răbdători, pentru că cei care suferă cel mai mult aceia rodesc cel mai mult. Şi prin durere obţine Dumnezeu cel mai mult de la noi, pentru gloria Sa şi pentru binecuvântarea altora. selectat

O, dă robului Tău răbdarea de a fi liniştit,

        Şi de a suporta voia Ta;

Curajul de a risca totul pe braţul Tău

        Care nu-i va face rău;

Înţelepciunea care niciodată nu mă va lăsa să mă abat

        De la calea mea;

Dragostea care acum mă îndurerează, dar totuşi ştie cel mai bine

        Când trebuie să mă odihnesc.

Viaţa noastră este foarte misterioasă. De fapt, ar fi cu totul inexplicabilă dacă nu am crede că Dumnezeu ne pregăteşte pentru evenimente şi lucrări care stau nevăzute dincolo de vălul lumii eterne – unde duhurile care sunt ca oţelul călit vor fi chemate pentru o slujbă specială.

Cu cât sunt mai ascuţite cuţitele Meşterului, cu atât este mai fină şi mai frumoasă lucrarea Lui.

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

Ieremia 40.110

Ce sa întâmplat oare cu Ieremia în vâltoarea tuturor acestor evenimente? Rămas în curtea gărzii „până în ziua când a fost luat Ierusalimul” (cap. 38.28), el a fost apoi pus în lanţuri împreună cu toţi ceilalţi captivi şi, până la Rama, a făcut parte, alături de ei, din sinistrul cortegiu al deportaţilor conduşi în exil. Între timp, Nebuzaradan, şeful gărzilor, cel care răspundea de prizonieri, a primit de la însuşi împăratul Babilonului instrucţiuni binevoitoare în legătură cu Ieremia. Nu numai că nu trebuia să i se facă niciun rău, ci profetului i se dă chiar libertatea de aşi hotărî singur soarta. Este invitat să aleagă între a merge în Babilon, unde se găseau „smochinele cele bune” din cap. 24, acei exilaţi cu privire la care Domnul promisese că îi va proteja şi că îi va face să prospere, şi a rămâne cu săracii ţării, cei lăsaţi în Iudeea. În ciuda libertăţii care i se acordă, profetul se abţine să facă o alegere de unul singur (v. 5), dândune astfel o nouă lecţie despre dependenţă. El nu şia pus problema binelui său personal, ci dorinţa lui era să se găsească în locul în care Dumnezeu voia să îl aşeze ca să Îi slujească. În lipsa îndrumărilor de sus, el îl lasă pe şeful gărzilor să hotărască pentru el, recunoscând voia Domnului în sfatul dat de acesta: iată un exemplu de luat în seamă ori de câte ori nu ne este clar încotro să mergem (comp. cu Geneza 13.9).

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

Text: Romani 9:1-5

ÎTI PASĂ?

Căci aproape că doresc să fiu eu însumi anatema, despărţit de Cristos, pentru fraţii mei, pentru rudele mele trupeşti. Romani 9:3

Cinci băieţi au aruncat câte o monedă de 1 cent în farfuria colectei misionarilor, spune o povestire. Unul dintre ei a pus moneda şi a râs. Era un cent subţire, simbol al inimii sale înguste, a atitudinii sale nepăsatoare faţă de soarta celor pierduţi. Al doilea băiat a pus centul lui şi s-a uitat în jur, evident mulţumit de sine însuşi. Era o monedă strălucitoare de aramă lustruită, simbol al unei inimi mândre. Al treilea băiat şi-a pus bănuţul cu reţinere, spunându-şi: „Presupun că trebuie să fac lucrul acesta din moment ce şi alţii îl fac”. Moneda de oţel era simbolul unei inimi reci.

Următorul a fost un băiat care a vărsat o lacrimă şi a spus: „Săracii păgâni”. Era un cent de argint dat cu milă. Al cincilea băiat a venit cu o inimă frântă: „Doamne Isuse, a spus el, dau de dragul Tău, sperând că mulţi oameni vor crede în Tine”. Era o monedă de aur a compasiunii şi a iubirii.

Cum răspunzi atunci când te gândeşti la cei pierduţi în lume, cei
ce locuiesc cu tine în cartier, în oraşul tău, sau pe alt continent îndepărtat? Priveşte la exemplul lui Pavel, care plânge pentru mântuirea neamului evreiesc – poporul său. El era în acord cu Cristos, care a văzut mulţimile şi „I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-au păstor” (Matei 9:36).

Dacă vom rămâne în părtăşie cu Mântuitorul nostru care ne poartă
de grijă, vom deveni şi noi asemenea Lui în dragostea pentru cei pierduţi. Apoi, motivaţi de mila Sa, vom deveni creştini cărora le pasă.     P.R.V.

Pune-n noi un foc, ne scoală, Te rugăm!

In timp ce lumea piere, noi ne vedem de drum;

Fără scop şi pasiune, trăim pentru acum.

Pune-n noi un foc, ne scoală, Te rugăm! – Cushman

Unui creştin îi pasă de lune atunci când disperarea o apasă.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.
Luca 15.19

Istoria fiului risipitor, spusă de Domnul Isus în Luca 15, prezintă o frumoasă imagine a inimii lui Dumnezeu Tatăl și a bucuriei Sale, atunci când un păcătos se întoarce la El cu inima zdrobită. Mai există însă o lecție în această pildă pentru cei care au urechi de auzit. Când fiul risipitor și-a venit în fire și s-a hotărât să se întoarcă la tatăl său, s-a gândit la ceea ce avea să-i spună: „Tată, am păcătuit, … nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argații tăi” (versetele 18 și 19).

După aceasta a plecat, dar tatăl său l-a zărit pe când el era încă departe, a alergat spre el și l-a acoperit cu sărutări. Fiul a început să spună ceea ce se hotărâse mai înainte, însă n-a mai rostit cuvintele: „Fă-mă ca pe unul din argații tăi”, căci, prin harul tatălui, a fost adus în poziția de fiu, ilustrată prin „haina cea mai bună” (versetul 22). Ce imagine este aceasta, a poziției de fiu în care am fost aduși! Acesta este argumentul apostolului Pavel către galateni, atunci când aceștia căutau să se așeze sub lege. Nu, aceasta înseamnă să devii slujitor spune apostolul să te pui în poziția de rob, pentru că Dumnezeu v-a făcut fii ai Săi și a trimis Duhul Fiului Său în inimile voastre, care strigă: „Ava, Tată” (Galateni 4.1-7).

De când a hotărât să se întoarcă din țara îndepărtată și până a ajuns la tatăl său, fiul risipitor era într-o poziție similară cuiva care se află în Romani 7 – convertit, însă aflat sub lege. Totuși, unul ca acesta va găsi eliberare din robie prin Hristos și va primi Duhul de înfiere (Romani 8.15). Există multe persoane care, în mod practic, sunt în aceeași stare ca a fiului risipitor în drum spre tatăl său, fiind convertiți, însă fără să realizeze deplina eliberare ca fii în prezența Tatălui, prin Duhul Sfânt.

B Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

… spre seară se va arăta lumina. Zaharia 14.7

O lumină în întuneric

Vorbind despre respectul lui John Wycliffe față de adevăr, un istoric a spus că reformatorul a fost „un om care a iubit în mod sincer adevărul și care l-a vestit atât celor învățați, cât și poporului de rând”. El a fost numit și „steaua de dimineață a zorilor Reformei”. Wycliffe a afirmat că Biblia prezintă calea mântuirii omului și modelul de viață al creștinilor, și nu religia cu diferitele sale forme.

Dumnezeu a permis ca cea mai mare realizare a lui Wycliffe să fie aceea de a pune Biblia la îndemâna poporului în limba engleză. Traducerea Bibliei în limba engleză și crearea grupului de predicatori a avut o influență mare asupra englezilor și a netezit calea Reformei. În afară de aceasta, ideile lui Wycliffe s-au răspândit în Europa cu repeziciune. Un rol important în răspândirea acestora l-au jucat studenții boemi, care studiau în Anglia. Era momentul în care se arăta lumina dumnezeiască în întunericul necunoștinței față de Dumnezeu.

Vorbind despre ideile lui Wycliffe, cineva a spus că ele sunt „câteva grinzi” ale unui pod care face trecerea de la întunecatul Ev Mediu la epoca modernă, acest pod prinzând contur odată cu declanșarea Reformei. În întunericul necunoștinței, în care se zbătea creștinătatea acelor ani, a răsărit lumina. Lumina nu era Wycliffe, ci Scriptura, la a cărei traducere a lucrat și reformatorul.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

FII MULTUMITOR PENTRU TOT CE AI!

„Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu… cu privire la voi”

(1 Tesaloniceni 5:18)

     Teoreticianul și fizicianul Stephen Hawking are o minte sclipitoare, destui oameni avizați asemuindu-l cu Albert Einstein. Însă el suferă de o boală degenerativă rară, numită scleroză laterală amiotrofică. Această boală l-a dus la paralizie. El a învățat să utilizeze computerul cu vârfurile degetelor, și așa a reușit să-și comunice calculele și gândurile.

Înainte de a se îmbolnăvi, el și-a descris viața drept „o experiență lipsită de sens”. Obișnuia să bea prea mult și să lucreze prea puțin. Însă după ce a descoperit că e posibil să mai aibă numai câțiva ani de trăit, viața lui a căpătat brusc o nouă semnificație. De fapt, a devenit mai fericit decât înainte. El a explicat acest paradox în felul următor: „Când așteptările cuiva se reduc la zero, acea persoană apreciază tot ceea ce are”. Când ți se spune că mai ai o perioadă limitată de trăit, lucrul acesta îți schimbă întreaga perspectivă asupra vieții. Lucrurile pe care le treceai cu vederea devin, dintr-odată, semnificative: hohotul de râs al copiilor, răsăritul sau apusul, dragostea prietenilor ori a familiei, chiar și o simplă plimbare în parc…

Cei mai nefericiți oameni de pe pământ sunt cei ce cred că „viața le este datoare cu ceva”. Ei nu sunt niciodată fericiți, pentru că au impresia că nu primesc niciodată ceea ce merită. Apostolul Pavel se afla în închisoare, fără speranța că va ieși de acolo, când a scris: „Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi”.

Ce voia el să spună? Un lucru simplu: în loc să intri în competiție, să te compari cu alții și să te plângi, uită-te atent la lucrurile bune pe care ți le-a dat Dumnezeu, bucură-te de ele și dezvoltă-ți o atitudine de mulțumire (Filipeni 4:8).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: