Mana Zilnica

Mana Zilnica

13 Iulie 2016

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald CHAMBERS

Preţul viziunii

În anul morţii împăratului Ozia am văzut pe Domnul. Isaia 6:1

Adesea istoria sufletului nostru cu Dumnezeu este istoria „morţii eroilor”. Mereu şi mereu Dumnezeu trebuie să ne ia prietenii pentru a Se aduce pe Sine în locul lor; dar tocmai în acest punct ne pierdem inima, cădem şi ne descurajăm. Să aplicăm aceasta în mod personal: în anul în care a murit persoana care reprezenta pentru mine tot ceea ce trebuia să reprezinte Dumnezeu, am renunţat la tot? M-am îmbolnăvit? Mi-am pierdut curajul? Sau L-am văzut pe Domnul? Viziunea pe care o am despre Dumnezeu depinde de starea caracterului meu Caracterul determină revelaţia. Înainte de a putea spune: „L-am văzut pe Domnul”. în caracterul meu trebuie să existe ceva ce-I corespunde lui Dumnezeu. Până când nu sunt născut din nou şi nu încep să văd împărăţia lui Dumnezeu, nu văd decât conform prejudecăţilor mele. Am nevoie de operaţia chirurgicală a evenimentelor exterioare şi de o purificare interioară.

Trebuie ca Dumnezeu să fie pe primul loc, pe al doilea loc, pe al treilea loc, până când viaţa noastră îl are în faţă mereu numai pe El şi nimeni altcineva nu mai contează. „în toată lumea nu există altul, ci numai Tu, Dumnezeul meu, nu există nimeni, ci numai Tu.”

Continuă să plăteşti preţul! Lasă ca Dumnezeu să vadă că eşti gata să trăieşti la înălţimea viziunii!

MANA DE DIMINEAŢĂ

„…V-aţi întors la Dumnezeu… ca să slujiţi Dumnezeului Celui viu şi ca să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său, pe care L-a înviat dintre cei morţi, pe Isus, care ne scapă de mânia viitoare.” 1 Tesaloniceni 1:9-10

Biblia ne vorbeşte de suferinţele ispăşitoare ale Mielului pentru toţi cei care cred, dar ea ne vorbeşte şi de „mânia Mielului” faţă de aceia care L-au respins, Apocalipsa 6:16. Dacă credinţa se bazează pe lucrarea pe care a împlinit-o Domnul Isus, ea ştie şi că cel credincios a scăpat de judecata lui Dumnezeu numai datorită Mântuitorului înviat.

„Mânia care va veni” devine un lucru tot mai clar în lumina evenimentelor care se desfăşoară în jurul nostru. Nelegiuirile comise fără ruşine pe plan internaţional, ca şi răul şi păcatul în care oamenii se tăvălesc din ce în ce mai mult şi în mod deschis în viaţa lor, toate acestea cer în mod normal o încheiere a socotelilor de la urmă. Şi noi, cei credincioşi, suntem chemaţi să slujim lui Dumnezeu în astfel de împrejurări !

Dumnezeu a înviat pe Fiul Său dintre cei morţi pentru ca slujirea noastră să se împlinească în puterea învierii Lui şi astfel să beneficiem de autoritatea şi viaţa dumnezeiască a Unui Mântuitor înviat. Suntem înştiinţaţi de lucrurile care se vor întâmpla în curând. Pentru credincios va fi „scaunul de judecată a lui Hristos” – 1 Corinteni 3:10-15. Se va face atunci o triere între ceea ce este un formalism, o slujire cu buzele, şi slujirea pe care Dumnezeu o acceptă, pentru că ea este născută din părtăşia suferinţelor Domnului Hristos şi a renunţării de sine însuşi.

Lumea şi-a făcut alegerea. Dar lumea trebuie să ştie că singurul remediu al tuturor relelor în viaţa oamenilor este întoarcerea adevărată la Dumnezeu. Suntem noi întorşi la El cu adevărat ? Am întors noi spatele în mod hotărât la toate cerinţele vieţii proprii ? Dovedim noi că slujim în adevăr Dumnezeului Cel viu ? Aşteptăm noi cu adevărat pe Acela care va veni în curând cum spune Cuvântul lui Dumnezeu ? Iată nişte întrebări pe care trebie să ni le punem cu toată seriozitatea. Domnul Isus spune unora care pretindeau că au lucrat în Numele Lui: „Niciodată nu v-am cunoscut”, sau nu v-am recunoscut ca fii ai Mei. Fie ca învierea Domnului Isus să fie pentru noi acea putere care să opereze în noi o adevărată întoarcere la Dumnezeu care să fie neapărat precedată de o adevărată şi adâncă pocăinţă. Domnul Hristos şi-a început lucrarea misionară pe pământ cu aceste cuvinte: „Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie.” El vine curând. Eşti tu gata ?

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

„Eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele”. Hab.3:18.

Dacă citim în întregime acest capitol vedem cum s-a aprins mânia Domnului împotriva creaţiunii Sale care L-a părăsit. Vedem cum Domnul a scos poporul Său din robia Egiptului, făcând să treacă prin mare ca pe uscat, cum a oprit soarele în loc în vremea lui Iosua şi cum a nimicit păgânii în mânia Sa. „Ieşi ca să izbăveşti poporul Tău”. Dacă privim judecata lui Dumnezeu asupra neamurilor şi asupra tuturor acelora care s-au îndepărtat de El, ne cutremurăm şi trebuie să spunem: „Judecăţile Lui sunt adevărate şi drepte„. Acest lucru va trebui să-l recunoască chiar şi duşmanii Săi. Dacă citim Biblia, vedem blestemul peste cei care s-au lepădat de Dumnezeu, pe de o parte, iar pe cealaltă parte binecuvântările Lui pentru cei drepţi. Privind la judecăţile drepte ale lui Dumnezeu şi la bunătatea Sa arătată faţă de poporul Său, profetul spune: „Eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele. Căci Domnul Dumnezeu este tăria mea„;

El constată că Dumnezeu poartă de grijă acelora care se încred în El, îi călăuzeşte pe cărări drepte şi nu duc lipsă de nimic. Da, „El îmi face picioarele ca ale cerbilor şi mă face să merg pe înălţimile mele„. Profetul spune mereu: „El mă va conduce, El mă va ocroti„, dar după aceste constatări, mai spune ceva şi anume: „Iar eu Îi voi mulţumi şi mă voi bucura de Domnul Dumnezeul meu„; Dacă privim cu luare aminte la lucrările lui Dumnezeu, ni se umple inima de un respect adânc faţă de El, care ne determină să-I slujim bucuroşi, acesta fiind singurul lucru care are valoare veşnică. Astfel putem să trăim o viaţă plină de bucurie şi închinare pentru lucrările pline de bunătate ale lui Dumnezeu.

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

ÎNCREDERE TOTALĂ

Te voi scăpa şi nu vei cădea sub sabie, ci viaţa îţi va fi prada ta de război, pentru că ai avut încredere în Mine, zice Domnul. Ieremia 39.18

Iată puterea ocrotitoare a credinţei în Dumnezeu. Oamenii puternici ai Ierusalimului cădeau sub sabie, dar sărmanul Ebed-Melec era în siguranţă, căci se încredea în Domnul. În cine poate să se încreadă un om mai bine decât în Creatorul său? Este o nebunie să preferăm făptura în locul Creatorului. Oh, de-am putea trăi în toate privinţele prin credinţă; atunci am fi izbăviţi de toate primejdiile. Nimeni n-a crezut şi nu va crede niciodată în Isus în zadar.Domnul spune: „Sigur te voi izbăvi!” Notaţi acest dumnezeiesc – sigur. Cu toate că presupunem că pot să fie lucruri nesigure, grija lui Dumnezeu însă pentru credincioşi este sigură. Dumnezeu însuşi este păzitorul copiilor Săi. Sub aripa Sa sfântă, există siguranţă când totul este primejdios în afară. Putem să primim această făgăduinţă ca fiind sigură, şi în toate evenimentele noastre nu va lipsi. Noi sperăm că poate vom fi izbăviţi pentru că avem prieteni, sau pentru că suntem prudenţi, sau ne sunt prevestite lucruri fericite; dar nici una din acestea nu valorează cât jumătate din această declaraţie a lui Dumnezeu: „Pentru că te-ai încrezut în Mine.” Dragă cititorule, încearcă această cale şi mergi pe ea toată viaţa ta. Pe cât de plăcută, pe atât de sigură este ea.

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

Dar acum s-a arătat o neprihănire pe care o dă DUMNEZEU, fără lege – despre ea mărturisesc Legea şi prorocii-şi anume, neprihănirea dată de DUMNEZEU, care vine prin credinţă în ISUS HRISTOS, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El.     Rom. 3,21.22.

Neprihănirea lui Dumnezeu a fost arătată fără Lege. Legea ordona omului să iubească pe Dumnezeu arătându-i omului numai lipsurile. Unde este un cuget sincer trebuie să recunoască, că propria neprihănire zidită pe temelia Legii, nu este nimic altceva decât nişte zdrenţe murdare. Neprihănirea lui Dumnezeu stă cu totul în afara Legii şi s-a arătat prin aceea că Dumnezeu a înălţat pe Isus la dreapta măririi Sale, în slavă şi cinste. Desigur că şi Legea a mărturisit despre această neprihănire, dar mai mult nu a putut să facă. Noi citim în Isaia 46.13: „Eu îmi apropii neprihănirea: nu este departe; şi mântuirea Mea nu va zăbovi” şi în cap. 56: „Căci mântuirea Mea este aproape să vină şi neprihănirea Mea este aproape să se arate.” Aşa a fost vestită această neprihănire de către martorii lui Dumnezeu, dar în zilele lor nu a fost descoperită. Dar acum a fost revelată NUMAI prin Isus Hristos cel răstignit şi proslăvit. Legea nu ştia nimic de un mijlocitor pentru păcătosul plin de datorii. Dar acum, în Isus Hristos ne-a fost descoperită neprihănirea lui Dumnezeu. Harul mărturiseşte de o acţiune a lui Dumnezeu în Fiul Său Prea iubit. Să nu ne uităm cu o inimă plină de laudă spre Dumnezeul şi Tatăl nostru?Dacă omul trebuie să facă ceva în lucrarea mântuirii, Dumnezeu este înlăturat; şi dacă Dumnezeu este înlăturat mântuirea este cu neptuinţă. Aşa dar, dacă mântuirea este lucrarea harului, trebuie să fie NUMAI a harului. Nu poate fi pe jumătate lege şi pe jumătate har. „Voi care voiţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi despărţit de Hristos; aţi căzut din har.” (Gal. 5.4).

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

O, prin Duhul Tău ce locuieşte în mine împleteşte-mă în închinare şi frumuseţe şi sfinţenie. Doamne, atinge trupul şi duhul meu până când ambele Te vor urma în unitate.

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

«Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă şi care este Isus Cristos.» 1 CORINTENI 3,11

Cine poate să cuprindă complexitatea umilinţei lui Cristos? Chiar dacă ai atinge cel mai înalt nivel al smereniei, chiar dacă ai cădea în adâncul cel mai negru şi ai ajunge la ultima treaptă a suferinţei, tot nu ai realiza că Isus S-a coborât şi mai jos. In ieslea din Berieem şi pe crucea de pe Golgota vedem şi înţelegem măreţia revelaţiei Sale: «a fost arătat în trup» (1 Tim. 3,16).

Dar Isus Cristos nu a fost o simplă creaţie, ci însuşi Creatorul! El nu a fost un om, ci Dumnezeu; acest lucru îl ştim deja. Dar numai când în duh acceptăm descoperirea puterii Sale, începem să înţelegem, să pătrundem şi secretul victoriei Sale. Golgota, locul unde Cristos a fost deposedat de puterea Sa cerească şi crucificat în slăbiciune, este în acelaşi timp şi locul unde puterea Sa se descoperă pe deplin! Pe Golgota, părăsit şi neajutorat, ne-a oferit cel mai de preţ ajutor. Acolo, învins de toţi duşmanii Săi, a obţinut cea mai importantă şi strălucitoare victorie. Priveşte Mielul dezbrăcat de puterea Sa! El, şi numai El a devenit sursa puterii noastre. Doar Isus Cristos este sursa tăriei noastre!

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

Dimineaţa

Dar Dumnezeu i-a zis lui lona: ,,Bine faci tu de te mânii?” Iona 4:9

Mânia nu este întotdeauna sau neapărat păcătoasă, dar are tendinţa să crească repede astfel încât, de fiecare dată când o simţim, ar trebui să ne întrebăm despre caracterul ei cu următoarea întrebare: „Bine faci tu de te mânii?” S-ar putea ca răspunsul să fie „da”. Adesea mânia este lemnul aprins al nebunul, dar uneori este focul lui Ilie, coborât din cer. Facem bine când ne mâniem pe păcat, din pricina răului pe care acesta îl comite asupra bunului şi îndurătorului nostru Dumnezeu, sau pe noi înşine, fiindcă am rămas la fel de nesocotiţi după atâtea învăţături divine, sau pe ceilalţi, atunci când singura cauză a mâniei este răul pe care îl fac. Cel care nu se mânie când vede o fărădelege devine părtaş la păcat. Păcatul este un lucru detestabil şi îngrozitor, şi nici o inimă renăscută nu îl poate îndura cu răbdare. Dumnezeu însuşi este mânios în fiecare zi din cauza păcătoşilor, şi este scris în Cuvântul Său „urâţi răul, cei ce iubiţi pe Domnul” (Psalmi 97:10). Dar mă tem că mult mai adesea mânia noastră nu este recomandată şi nici justificată, şi de aceea trebuie să răspundem „nu”. De ce trebuie să fim nervoşi cu copiii, furioşi cu servitorii şi arţăgoşi cu prietenii? Este o asemenea mânie onorabilă pentru mărturia noastră de creştini şi onorantă pentru Dumnezeu? Nu cumva este vorba de inima noastră rea, care caută să câştige stăpânire, şi nu ar trebui să-i rezistăm cu toată puterea firii noastre renăscute? Mulţi falşi credincioşi dau frâu liber mâniei, de parcă nu ar avea nici un rost să opună rezistenţă, dar adevăratul credincios îşi aminteşte că trebuie să fie învingător în fiecare privinţă, altfel nu poate fi încoronat. Dacă nu ne putem controla temperamentele, ce poate face harul pentru noi? Cineva i-a spus domnului Jay că harul este un altoi adesea aplicat la rădăcina unui măr pădureţ., Da”, i-a răspuns el, „dar fructele nu vor fi pădureţe”. Noi nu trebuie să transformăm neputinţele fireşti într-o scuză pentru păcat, ci să alergăm la cruce şi să-L rugăm pe Domnul să ne răstignească temperamentele şi să ne reînnoiască în blândeţe şi bunătate, după chipul Său.

Seara

Vrăjmaşii mei dau înapoi, în ziua când te strig: ştiu că Dumnezeu este de partea mea. Psalmi 56:9

Este imposibil pentru orice cuvânt omenesc să exprime înţelesul deplin al acestei minunate declaraţii: „Dumnezeu este de partea mea”. El a fost de partea noastră înainte de naşterea universului. El a fost de partea noastră atunci când şi-a oferit singurul Fiu prea iubit pentru noi. El a fost de partea noastră atunci când L-a lovit pe Singurul Născut şi a aşezat asupra Lui toată povara răutăţii noastre; El a fost de partea noastră — deşi era „împotriva” Lui. El a fost de partea noastră când am căzut; El ne-a iubit în ciuda tuturor. El a fost de partea noastră atunci când ne-am răzvrătit, şi L-am înfruntat cu pumnii strânşi. A fost de partea noastră când ne-a condus să-i căutăm faţa în umilinţă. A fost de partea noastră, în multe lupte; ne-a ajutat să evităm o grămadă de pericole, deşi am fost asaltaţi de ispite interne şi externe. Cum am fi putut rămâne nevătămaţi până acum, dacă El nu ar fi fost de partea noastră? El este de partea noastră cu infinitatea fiinţei Sale, cu atotputernicia dragostei Sale, şi cu infailibilitatea înţelepciunii Sale. El este de partea noastră, cu toate atributele Sale divine. El este veşnic şi neschimbător pentru noi. El va fi de partea noastră atunci când cerul se va strânge ca un sul vechi de piele; El va fi de partea noastră în veşnicie. Fiindcă El este de partea noastră, rugăciunile noastre ne vor asigura întotdeauna ajutorul Său. ” Vrăjmaşii mei dau înapoi, în ziua când te strig”. Aceasta nu este o speranţă nesigură, ci asigurare bine întemeiată: „stiu”. îmi voi înălţa rugăciunea către Dumnezeu şi voi aştepta răspunsul Lui, sigur că va veni şi că duşmanii mei vor fi înfrânţi „fiindcă Dumnezeu este de partea mea”. O, credinciosule, cât de fericit eşti cu Regele Regilor de partea tal Cât de sigur eşti cu un asemenea Protector! Cât de sigură este cauza ta, pledată de un asemenea Avocat! „Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva „noastă” (Romani8:31).

IZVOARE IN DEŞERT

Dumnezeu … cheamă lucrurile care nu sunt, ca şi cum ar fi.(Romani 4:17)

Ce vrea să spună acest verset? Este exact motivul pentru care Avraam „nădăjduind împotriva oricărei nădejdi, a crezut” (v. 18). Faptul că Avraam urma să devină tatăl unui copil la vârsta lui înaintată părea absurd şi absolut imposibil, şi totuşi Dumnezeu l-a numit „tatăl multor neamuri” (Gen. 17:4) cu mult înainte să existe vreun semn de împlinire. Şi Avraam a crezut că va fi tată, pentru că aşa i-a spus Dumnezeu. Aceasta este adevărata credinţă – a crede şi a mărturisi ce a spus Dumnezeu, a păşi pe ceea ce pare să fie aer şi a găsi o stâncă tare sub picioarele tale.Deci mărturiseşte cu îndrăzneală ce spune Dumnezeu că ai, şi El va împlini ceea ce crezi. Trebuie, însă, să manifeşti o credinţă autentică şi să te încrezi în El cu întreaga ta fiinţă. din Firimituri

Trebuie să dorim să trăim prin credinţă, nu să sperăm sau să dorim să trăim altfel. Trebuie să dorim ca orice lumină din jurul nostru să fie stinsă, ca orice stea din ceruri să fie ascunsă, şi să trăim neavând nimic în jurul nostru decât întuneric şi primejdii. Da, trebuie să dorim toate acestea, dacă Dumnezeu va lăsa în sufletul nostru doar o rază interioară din lumina pură şi strălucitoare pe care a aprins-o credinţa. Thomas C. Upham

A sosit clipa când trebuie să sari de pe stinghia neîncrederii tale, lăsând în urmă cuibul presupusei siguranţe şi punându-ţi încrederea în aripile credinţei. Trebuie să fii ca o pasăre tânără care începe să testeze aerul cu aripile ei neîncercate. La început s-ar putea să simţi că vei cădea la pământ. Puiul de pasăre s-ar putea să simtă la fel, dar nu va cădea, pentru că aripile lui îl susţin. Totuşi, chiar dacă aripile lui nu reuşesc să-l susţină, unul din părinţii lui va trece repede sub el, salvându-l pe aripile lui puternice.Dumnezeu te va salva în acelaşi fel. Pur şi simplu încrede-te în El, pentru că „dreapta [Lui te] sprijineşte” (Ps. 18:35). Te vezi întrebându-te: „Dar va trebui să păşesc în gol?” După cât se pare, tocmai aceasta i se cere păsării să facă, însă noi ştim că aerul este acolo şi că aerul nu este chiar atât de imaterial cum pare. Şi tu ştii că promisiunile lui Dumnezeu sunt acolo, şi că ele nu sunt nefondate deloc. Încă mai răspunzi: „Dar pare atât de improbabil ca sărmanul meu suflet neajutorat să fie susţinut de o asemenea putere”. A spus Dumnezeu că va fi? „Vrei să spui că firea mea ispitită şi slabă va fi biruitoare în luptă?” A spus Dumnezeu că va fi? „Vrei să spui că inima mea timidă şi îngrijorată va găsi pacea?” A spus Dumnezeu că da? Dacă Dumnezeu a spus aşa, cu siguranţă că nu vrei să sugerezi că a minţit! Dacă a spus, oare nu va împlini? Dacă ţi-a dat cuvântul Său – cuvântul Lui de promisiune sigură – nu-l pune la îndoială, ci încrede-te în el fără discuţie. Ai promisiunea Lui, şi de fapt ai mai mult – Îl ai pe Acela care rosteşte cuvintele cu toată convingerea.

„Da, vă spun” (Luca 12:5). Încredeţi-vă în El! J. B. Figgis

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

Matei 7.15-29

    Dacă pomii buni pot fi recunoscuţi după fructele lor bune, atunci v. 22 nu ne prezintă oare oameni de excepţie? Aparent, ei au mâinile pline de lucrări lăudabile: profeţii, miracole, demoni scoşi… având Numele Domnului întotdeauna (toată ziua bună ziua) pe buzele lor. „Nu v-am cunoscut” le va răspunde cu hotărâre Domnul Isus. Roadele voastre nu sunt cele ale ascultării de Dumnezeu.Nu ne este greu să pătrundem sensul tuturor acestor învăţături. Ceea ce ne lipseşte nu este, de fapt, înţelegerea lor, ci, mai degrabă, împlinirea lor. Din acest motiv, în încheierea cuvântării Sale, Domnul ilustrează printr-o scurtă parabolă diferenţa dintre această punere în practică şi simplul fapt de a auzi: Două case, din exterior asemănătoare; însă coborâţi la subsol şi priviţi! Una dintre ele are ca temelie stânca credinţei în Isus Hristos (1 Corinteni 3.11); constructorul ei a săpat în profunzime (Luca 6.48). Cealaltă casă se sprijină numai pe nisipul mişcător şi nesigur al sentimentelor omeneşti. Până la probă, care este necesară, aceste case pot fi confundate. Urmăriţi însă ce s-a întâmplat cu cea de-a doua casă… chibzuit şi nechibzuit sunt cele două nume pe care le primesc instructorii. Care dintre acestea vi se potriveşte?

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

Text: Matei 5:13-16

Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei…

să slăvească pe Tatăl vostru, care este in ceruri. Matei 5:16

LUMINI ÎN ÎNTUNERIC

Povestirea de mai jos o avem din cartea „Daily Gems” (Nestemate zilnice), de D. L. Moody. „Un orb dintr-un oraş mare a fost găsit stând la colţul unei străzi cu un felinar alături. Cineva a venit la el şi l-a întrebat de ce avea felinarul lângă el aprins din moment ce era orb, iar lumina pentru el era tot la fel ca şi întunericul. Orbul a răspuns simplu: „Ca nimeni să nu se poticnească în mine”. Noi cei care-L cunoaştem pe Cristos nu suntem orbi, desigur. Dar ca şi omul acela, trebuie să avem lumina pentru ca acei ce sunt pierduţi să poată găsi calea către cer. Fără lumina lui Cristos strălucind prin noi, cei ce-L urmăm, oamenii se vor poticni în căutarea lor după pace şi mulţumire. Lumea noastră de azi este întunecoasă, caracterizată prin pesimism şi o beznă spirituală adâncă. De aceea, este de cea mai mare importanţă, ca noi credincioşii să reflectăm ceea ce a spus Domnul Isus: „Eu sunt lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii” (Ioan 8:12). Mântuitorul a mai spus: „Cât sunt în lume, sunt Lumina lumii” (Ioan 9:5). Acum, dacă Domnul nostru S-a reîntors în slavă, totuşi, noi suntem oglinzi ale Sale după modul cum ne trăim vieţile, astfel ca alţii să fie atraşi la Lumină. Când facem astfel, glorificăm pe Tatăl nostru cel ceresc. Aşadar, să fim aşa cum ne-a poruncit Domnul: „să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri” (Matei 5:16). Să ne încredinţăm că suntem lumini în întuneric.    – R.W.D.

Ajută-mi, lumina Ta s-o răspândesc
Unde răul e în abundenţă,
S-ajut măcar un suflet păcătos
Să găsească în Tine o nouă viaţă.  – D.J.D.

Dacă vom arde pentru Dumnezeu, păcătoşii vor fi atraşi la Lumină,

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

La început Dumnezeu a creat cerurile și pământul. Geneza 1.1

Scurte comentarii asupra Pentateuhului (2) – Geneza (A)

În Geneza găsim germenii tuturor adevărurilor și subiectelor dezvoltate mai târziu în Scriptură. Ea începe cu un om (Adam) așezat în inocență în Eden și având acces la pomul vieții și se încheie cu un om (Iosif) îngropat întrun mormânt din Egipt. În mod evident, prima creație are o semnificație imensă. În ea vedem revelate gloria lui Dumnezeu, puterea Lui veșnică și divinitatea Sa, așa cum le poate percepe omul pe pământ (Psalmul 19.1;Romani 1.20).

Vedem apoi, după ce păcatul a intrat în lume, remediul lui Dumnezeu și scopul Său, revelate prin promisiunea cu privire la Sămânța femeii, care avea să distrugă puterea șarpelui, însă care avea să sufere făcând aceasta. Îmbrăcămintea din piei de animale a înlocuit șorțurile făcute din frunze de smochin, iar acest lucru reprezintă o aluzie divină la faptul că Dumnezeu avea să pregătească un acoperământ pentru omul vinovat, acoperământ care implica moartea unui Înlocuitor, în timp ce frunzele de smochin simbolizează eșecul omului în ași pregăti propriul acoperământ.

Există un alt principiu important prezentat încă de la început, pe care îl vedem dezvoltat dea lungul întregii Scripturi. El este ilustrat în istoria lui Cain și a lui Abel. De la acești doi oameni învățăm că, de fapt, există doar două religii în lume: una caracterizată de calea omului, iar cealaltă, de calea revelată a lui Dumnezeu. Una este religia faptelor, jertfa lui Cain fiind rodul lucrării de către om a pământului blestemat. Cealaltă este religia harului suveran al lui Dumnezeu, care o oferit un Înlocuitor pentru noi, jertfa lui Abel fiind compusă din oile întâinăscute ale turmei sale și din grăsimea lor.

Vedem deci, încă de pe primele pagini ale Bibliei, ceea ce sa repetat încontinuu dea lungul istoriei omului: oameni care caută îndreptățirea prin fapte, în contrast cu cei care manifestă credință în ceea ce oferă Dumnezeu.

B. Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu. Romani 3.23

… sângele lui Isus Hristos … ne curăță de orice păcat. 1 Ioan 1.7

… spală-mă, și voi fi mai alb decât zăpada. Psalmul 51.7

„Ghidul turistic spre cer”

Ochii lui Baedeker au strălucit, când i-a explicat întemnițatului cărticica: „Foaia neagră reprezintă păcatele mele și ale tale; păcate împotriva lui Dumnezeu, păcate împotriva oamenilor. Păcat în inimă și în viață, neagră ca noaptea, neagră ca moartea. Această foaie se aplică la toți oamenii, «căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu» (Romani 3.23). Foaia roșie este la fel de roșie ca sângele, ca sângele prețios al Domnului Isus, care s-a vărsat la crucea de la Golgota; numai acest sânge poate șterge păcatele negre, pentru că «sângele lui Isus Hristos … ne curăță de orice păcat» (1 Ioan 1.7). «Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre» (Isaia 53.5). Pagina albă înseamnă mântuirea împlinită de Domnul Isus Hristos, iertarea deplină a tuturor păcatelor celor care se întorc la El și Îl acceptă ca Mântuitorul lor în inimile lor. Alb înseamnă dreptate deplină, pe care păcătosul o obține prin pocăință și credință. «Spală-mă, și voi fi mai alb decât zăpada» (Psalmul 51.7)”.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

CÂND NU ÎNȚELEGI

„Lucrurile ascunse sunt ale Domnului … iar lucrurile descoperite sunt ale noastre” (Deutoronom 28:29)

Când nu înțelegi ce se petrece în viața ta, începe cu ceea ce știi sigur; și anume că Dumnezeu este bun în orice vreme, iar „bunătatea Domnului ține în veci pentru cei ce se tem de El” (Psalmul 103:17). Dumnezeu este statornic. El nu te binecuvântează astăzi, ca mâine să te blesteme: „îndurările Lui… se înnoiesc în fiecare dimineață” (Plângerile lui leremia 3:22-23).

Există, însă, lucruri pe care El alege să ni le descopere și „lucruri ascunse”, pe care nu ni le descoperă – spre binele nostru. Scriitoarea Beth Jones spune: „Dacă Dumnezeu are un secret față de noi, e spre folosul nostru și al altora. De exemplu, El nu ne învinovățește, nu ne bârfește si nu le dezvăluie celorlalți păcatele, slăbiciunile, necredința, firea pământească, egoismul sau mândria noastră. Când se întâmplă ceva, Dumnezeu știe de ce Lucrurile ascunse îi aparțin Domnului. Când ne descoperă anumite lucruri, El o face pentru că dorește ca noi să umblăm în acel adevăr prin credință. De exemplu, El își descoperă caracterul si voia în Cuvântul Său pentru ca noi să putem trăi prin credință, știind că El este bun, drept, iubitor, generos, milostiv, credincios, blând, răbdător și că ne oferă mântuire, vindecare, răscumpărare, restaurare, sfințire și binecuvântare. Lucrurile descoperite sunt ale noastre. Când nu știm de ce, iată ce știm sigur, cuvântul lui Dumnezeu este mai adevărat decât orice circumstanță său experiență și doar pentru că cunoaște totul despre noi nu înseamnă că ne spune totul.

Totodată știm că atunci când situația pare grea, Dumnezeu este în continuare bun. El oferă, nu răpește, binecuvântează, nu blestemă și indiferent ce se întâmplă sau nu se întâmplă, la sfârșitul zilei – noi suntem, totuși, câștigători!”

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: