Mana Zilnica

13 Iunie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Te voi face o națiune mare și te voi binecuvânta; și voi face numele tău mare și vei fi o binecuvântare.

Geneza 12.2

Oamenii lumii acesteia caută să-și facă un nume mare; ei spun: „Să ne facem un nume” (Geneza 11.4). Dumnezeu însă le spune celor care se separă de rău: „Te voi binecuvânta și voi face numele tău mare”.

Tendința inimilor noastre naturale este ca întotdeauna să căutăm să ne facem un nume, iar carnea se va folosi de orice lucru, chiar și de lucrurile lui Dumnezeu, pentru a se înălța. Această tendință s-a văzut și la ucenicii Domnului, când ei s-au certat cu privire la care dintre ei trebuia să fie socotit cel mai mare.

Împrăștierea oamenilor la Babel, diviziunile existente în creștinătate și certurile din poporul lui Dumnezeu pot fi toate atribuite acestei rădăcini: vanitatea cărnii care caută să se mărească pe sine.

Domnul Isus S-a smerit și „de aceea și Dumnezeu L-a înălțat foarte sus și I-a dăruit un Nume care este mai presus de orice nume” (Filipeni 2.9). Dumnezeu I-a făcut Numele mare, iar celui care se smerește și care Îl urmează pe Domnul afară din tabără, Dumnezeu îi spune: „Voi face numele tău mare”. Dumnezeu îi poate face celui credincios un nume mult mai mare în lumea gloriei Sale, decât și-l poate face el însuși în această lume rea.

Dacă există sinceritate, va fi recunoscut faptul că adevăratul motiv pentru care mulți rămân într-o poziție falsă este dorința secretă de a fi mari, pentru care ei se dau înapoi de la o cale a obscurității și a anonimatului, care se află afară din lumea religioasă prezentă. Putem vedea atât în Scriptură, cât și în experiența de zi cu zi că cei care au fost cu adevărat mari, din punct de vedere spiritual, în poporul lui Dumnezeu, au fost cu toții oameni care s-au separat de rău – oameni care au răspuns chemării lui Dumnezeu – în timp ce depărtarea de la drumul separării a condus la pierderea influenței și a întregii măreții spirituale adevărate.

H. Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

Ține minte aceste lucruri … Eu ți-am șters fărădelegile ca un nor gros și păcatele ca o ceață: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat.

Isaia 44.21,22

Tabloul readus la forma inițială

Ultima lucrare a pictorului Sanzio Rafael, o adevărată capodoperă, a fost „Transfigurarea” (Schimbarea la față). În anul 1802, la porunca lui Napoleon, pictura a fost dusă la muzeul Luvru din Paris, unde i s-au aplicat câteva straturi de lac de protecție. Cu vremea, din cauza straturilor de protecție, pictura a început să devină întunecoasă. În anul 1972, directorul general al obiectelor de artă din Vatican a hotărât să curețe pictura. Rezultatul a fost uimitor. Cerul din pictură, care devenise un verde murdar, a revenit prin curățare la albastrul unui cer senin. La fel și celelalte culori au apărut vii, de parcă tabloul atunci ar fi fost pictat, și astfel a fost readus la forma inițială.

Dumnezeu vrea să facă mult mai mult cu fiecare om în parte. Toți am păcătuit și suntem murdari de păcate; tabloul moral al tuturor oamenilor este schimonosit de necurăția păcatelor. Pentru a ne readuce la acea stare fericită în care a fost primul om înainte de căderea în păcat și chiar mai mult, Dumnezeu ne oferă tuturor unica șansă de curățire: sângele vărsat pe cruce al Fiului Său. „În El avem răscumpărarea prin sângele Lui, iertarea păcatelor” (Efeseni 1.7). Răscumpărarea este lucrarea lui Hristos prin care noi suntem eliberați de robia și vinovăția păcatului, fiind introduși într-o viață cu totul nouă. Să venim cu toții la acest Mântuitor care nu obosește iertând!

Citirea Bibliei: Geneza 43.16-34 · Psalmul 31.1-9

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

PE GENUNCHI ÎL ÎNTÂLNEȘTI PE DUMNEZEU! – Fundația S.E.E.R. România

„Când strigă un nenorocit, Domnul aude, şi-l scapă din toate necazurile lui”. (Psalmul 34:6)

Dumnezeu este la depărtare de… o rugăciune de noi! J.C. Penny nu mai este pe pământ, dar mii de magazine din America și din lume îi poartă în continuare numele. De când era copil, a fost interesat de un singur lucru: să câștige bani. A lucrat ca funcționar, cu un salariu de 6 dolari pe săptămână, dar ambiția sa era să câștige 100.000 de dolari. Când și-a atins acest obiectiv, a resimțit o oarecare satisfacție, dar numai temporar – și în scurt timp a decis că trebuie să ajungă la 1 milion de dolari!

Apoi în viața lui a apărut o tragedie: soția sa a contactat o răceală care s-a transformat în pneumonie, iar aceasta i-a cauzat moartea. El a spus mai târziu: „Când a murit ea, lumea s-a prăbușit în jurul meu. Pusesem bazele unei mari companii, eram un om de succes în ochii oamenilor, acumulasem bani – dar care a fost scopul tuturor acestora? M-am simțit batjocorit de viață, și chiar de Dumnezeu!” În scurt timp, el a ajuns la ruină financiară și a căzut într-o depresie profundă. În acel moment, el s-a întors la Dumnezeu și a experimentat o transformare miraculoasă. El va declara apoi: „Când Dumnezeu m-a smerit și am ajuns să conștientizez faptul că depind de El, a fost ca o lumină care mi-a înseninat ființa. Nu pot s-o descriu altfel, decât ca pe-o iluminare spirituală care mi-a schimbat viața!”

Lucrurile s-au năruit și în viața ta? Ești căzut, și te întrebi dacă vei mai fi în stare, vreodată, să te ridici? Întoarce-te la Dumnezeu; doar o rugăciune te desparte de El. Psalmistul David te încurajează s-o rostești, pentru că atunci „Când strigă un nenorocit, Domnul aude, şi-l scapă din toate necazurile lui.” Ce a făcut Dumnezeu pentru David și pentru atâția alții, va face și pentru tine – astăzi!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Luca 18:35-43; 19:1-10

Vizita Domnului Isus la Ierihon este, probabil, unica ocazie dată acestor doi oameni de a-L întâlni. În pofida obstacolelor, ei au ştiut să nu se lipsească de ea (comp. cu cap. 16.16).

Să ne gândim la acest orb; el nu-L poate vedea pe Mântuitorul care trece şi, în plus, mulţimea caută să-l facă să tacă; cu toate acestea, el strigă şi mai tare şi primeşte răspuns pentru credinţa lui. Cât despre Zacheu, mica lui statură şi aceeaşi mulţime care se îmbulzeşte în jurul lui Isus îl împiedică să-L vadă. Atunci aleargă pentru a depăşi convoiul şi, fără să-i pese de ce vor spune unii, se suie într-un pom. Şi el învinge piedicile şi ce răsplată primeşte! Ne putem închipui cât de surprins şi de bucuros a fost să se audă chemat pe nume şi invitat să coboare degrabă pentru a-L primi pe Domnul în propria lui casă.

Drag prieten, acum Isus trece din nou pe lângă tine, aducând mântuirea (v. 9). Nu te lăsa oprit nici de neputinţele tale fireşti, nici de formele unei false religii care, asemenea acestei mulţimi, te împiedică să-L vezi pe Isus aşa cum este, nici, cu atât mai mult, de teama părerii altora. Stăpânul te cheamă pe nume: „Astăzi trebuie să rămân” în inima ta. Îl vei lăsa să treacă mai departe?