Mana Zilnica

Întreabă … păsările cerului, și îți vor spune.

Iov 12.7

Cum își pregătește cuibarul găina ocelată

Găina ocelată are o înălțime de 60 de centimetri, o greutate de două kilograme și trăiește în tufișurile din sudul Australiei. Ea nu clocește ca alte păsări, ci își lasă ouăle la clocit pe un mușuroi-incubator din nisip, construit cu multă strădanie. Pasărea începe în luna aprilie să-și amenajeze mușuroiul; acesta are un diametru de peste trei metri și este format din nisip și din plante în descompunere. Când mușuroiul devine umed, găina ocelată îl acoperă cu nisip. Sus, pe mușuroiul care poate ajunge la 1,5 metri înălțime, se află incubatorul, în care depune până la 30 de ouă în luna octombrie. Peste ele mai completează cu un strat de pământ și de nisip. După două-trei luni, puii ies din ouă și sunt independenți chiar din prima zi. În cele aproape zece luni, de amenajare și de clocire, găina verifică zilnic temperatura „incubatorului” cu ciocul ei. În funcție de căldura solară și de cea degajată prin descompunerea plantelor, temperatura în mușuroi ajunge la aproximativ 33° Celsius. Găina reglează devierile de temperatură prin săparea de orificii de aerisire și prin mișcarea nisipului.

De unde are găina ocelată metoda specială de clocire? De unde are cunoștințe despre circulația aerului și despre reglarea căldurii? Cum poate să măsoare temperatura cu ciocul ei și să ia măsurile necesare de corectare a acesteia? „Cine nu vede în toate acestea dovada că mâna Domnului a făcut asemenea lucruri? El ține în mână sufletul a tot ce trăiește” (Iov 12.9,10).

Privește tot și învață cât de puternică și de minuțioasă este mâna Domnului!

Citirea Bibliei: Neemia 4.1-8 · Proverbe 12.1-9

coordonatori Bob & Debby Gass

TU POȚI RĂSCOLI LUMEA! – Fundația S.E.E.R. România

„Dacă grăuntele de grâu, care a căzut pe pământ, nu moare, rămâne singur…” (Ioan 12:24)

Domnul Isus a spus: „Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu, care a căzut pe pământ, nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă.” S-a estimat că un grăunte de grâu va produce o tulpină din care se dezvoltă trei spice de grâu. În fiecare spic sunt între 15 și 35 de boabe de grâu, ceea ce înseamnă că împreună produc aproape o sută de boabe, dintr-o singură plantă. După ce aceste boabe sunt semănate, ele vor produce la rândul lor trei mii de boabe. Și când acestea sunt semănate, ele vor produce un milion de boabe. Și dacă continui tot așa, vei acoperi întreg pământul cu grâu!

E uimitor ce poate face o singură persoană când își dedică viața lui Hristos și când își începe lucrarea din locul în care se află. D.L. Moody a spus odată: „Lumea încă nu a cunoscut ce poate face Dumnezeu printr-un om care a renunțat cu totul la el însuși!”

Moody a decis să fie un asemenea om, și a avut un impact uriaș în lume, pentru Hristos.

Când Petru, Iacov și Ioan s-au întâlnit cu Domnul Isus, scopul lor în viață era să-și câștige existența. Apoi Domnul Isus i-a invitat să-L urmeze și să schimbe lumea. Și astăzi El te invită să faci același lucru. El te invită să descoperi o nevoie pe care nimeni nu o împlinește, și să te dedici acesteia. El îți cere să găsești o cauză mai mare decât propriul interes, și anume cauza Sa – și să-ți consacri întreaga viață acesteia! Când Domnul Isus le-a cerut ucenicilor să-și lase locurile de muncă și siguranța lor, El practic le întorcea lumea și viața cu susul în jos. Dar când ucenicii au răspuns „da”, ei au lucrat cu atâta putere, încât dușmanii lor i-au acuzat că „au răscolit lumea”! (Faptele Apostolilor 17:6).

Așadar, vrei și tu să răscolești lumea? „Doamne, ajută! Doamne, dă izbândă!”

de Jean Koechlin

Psalmul 73:1-14

Cea de-a treia carte a Psalmilor se deschide cu o succesiune de 11 psalmi ai lui Asaf ~ ai aceluia care, pe vremea lui David, dirija cântarea şi o acompania cu chimvale (1 Cronici 16.5). Psalmul 73 ne relatează aspra lui experienţă. Comparându–şi soarta cu cea a oamenilor păcătoşi, Asaf cade pradă descurajării. I se părea că Dumnezeu rezervă dureri şi chinuri (sub forma disciplinei) celor care se tem de El, în timp ce îi cruţă pe cei aroganţi şi răi, al căror portret odios îl găsim schiţat în versetul 3 şi în următoarele. Dezgustat şi chinuit (v. 21), cel credincios nu este departe de a-L acuza pe Dumnezeu de nedreptate şi de indiferenţă. Dacă aşa stau lucrurile „gândeşte el” atunci pentru ce să-mi curăţ inima?

Într-o manieră generală, fiecare dintre noi am ajuns în punctul acesta, să purtăm invidie faţă de cei care se pot bucura de tot ce oferă existenţa, fără să se lase opriţi de teama de Dumnezeu. Tinerii creştini care sunt la studii cunosc cu toţii colegi cu mulţi bani care au principii vicioase. Acestora le spunem să nu uite niciodată bogăţiile de care dispun ei, bogăţii care nu se pot măsura după scara valorilor omeneşti. Ei trebuie să-şi amintească de faptul că speranţa lor face din ei nu cei mai nenorociţi, ci cei mai privilegiaţi dintre toţi oamenii (1 Corinteni 15.19).

Publicat în Romanian devotionals | Lasă un comentariu

06 feb. 2022

6 Februarie 2022

Isus i-a spus: „Nu Mă atinge, pentru că încă nu M-am suit la Tatăl Meu; ci mergi la frații Mei și spune-le: «Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru, și la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru»”.

Ioan 20.17

Maria Magdalena era adânc întristată, după ce văzuse cum Domnul ei fusese răstignit și îngropat. El era totul pentru ea. Ce putea face acum? Unde să se ducă? A venit dimineața devreme la mormânt, în ziua întâi a săptămânii, fără să aștepte altceva decât să vadă încă o dată mormântul Său. Cât de surprinsă a fost să vadă piatra de la intrarea mormântului dată la o parte! Un înger făcuse acest lucru, însă nu pentru ca Domnul să poată ieși, ci pentru a se putea vedea că mormântul era gol – că El nu mai era acolo.

Maria, care stătea afară și plângea, s-a plecat să privească în mormânt și a văzut doi îngeri acolo. Ea nu a părut deloc interesată de această apariție miraculoasă a îngerilor, ci le-a spus că Domnul ei fusese luat și că nu știa unde este. Apoi s-a întors și L-a văzut pe Domnul stând lângă ea, dar nu L-a recunoscut și a crezut că este grădinarul, până când El a strigat-o pe nume: „Maria!”.

Domnul a avut un mesaj pentru ea: „Nu mă atinge, … mergi la frații Mei și spune-le: «Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru, și la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru»”. Ce mesaj minunat i-a fost încredințat acestei femei credincioase! Legătura dintre Maria și Domnul n-avea să mai fie ca cea de pe pământ, ci urma să fie una la un nivel mult mai înalt – în chiar prezența Dumnezeului și Tatălui Său.

Acest lucru este adevărat pentru orice suflet care a fost mântuit prin credința în Domnul Isus. Binecuvântările noastre sunt acum în locurile cerești, întrucât Domnul și Mântuitorul nostru Se află acolo. El a fost înviat dintre morți și a fost înălțat și glorificat la dreapta Tatălui.

J. T. Mawson

Oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.

Romani 10.13

Ești mântuit?

Aceasta este cea mai importantă întrebare din viața fiecărui om, pentru că de răspunsul ei depinde perspectiva veșnică. Întrebarea nu este dacă ești membru al unei biserici, ci dacă ești mântuit. Nici dacă trăiești cuviincios sau faci binele, ci simplu și la obiect: Ești mântuit? Cu alte cuvinte: Ești sigur că, dacă mori, ajungi în cer?

Punctul de plecare este același: toți au păcătuit și toți merită astfel pedeapsa lui Dumnezeu. Pentru a scăpa de această judecată veșnică, cu toții avem nevoie de un Răscumpărător. Dumnezeu Însuși L-a dat pe unicul Său Fiu, Isus Hristos, la moarte, pentru ca oamenii păcătoși să poată fi salvați pentru veșnicie. Prin credința personală în Mântuitorul care a suferit din cauza vinei noastre și care a murit pe cruce pentru noi putem fi mântuiți. De aceea, invitația divină este: „Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit” (Fapte 16.31). Viața trece! Timpul pierdut se transformă în povară. Într-un prea târziu!

Recunoaște în fața lui Dumnezeu păcatele înfăptuite și acceptă această salvare! Atunci Dumnezeu îți iartă vina și îți deschide intrarea în cer, acolo unde El locuiește. Când vei gusta iubirea Lui, cu siguranță vei regreta că nu ai cunoscut această iubire mai devreme.

Eu sunt al lui Isus, da, scăpat de vina grea,

Căci scumpul sânge ce-a vărsat păcatul mi-a spălat.

—L. Charriére

Citirea Bibliei: Neemia 3.16-32 · Proverbe 11.20-31

coordonatori Bob & Debby Gass

PUTEREA DE A TE SCHIMBA – Fundația S.E.E.R. România

„Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor…” (Isaia 41:10).

Dăm năvală la seminarii și la conferințe căutând leacuri nedureroase prin care viețile noastre pot fi schimbate și transformate. Ținem diete… Ne înscriem la cursuri despre sănătate… și entuziasmul nostru crește cam două săptămâni. Apoi, cădem în aceeași veche rutină… Nu ne schimbăm! Citim cărți despre autoperfecționare, dar problema cu aceste cărți este că ele ne spun ce să facem, dar nu ne pot da puterea necesară să facem. Ni se spun lucruri precum: „Scapă de toate obiceiurile rele. Fii pozitiv; nu fi negativist.” Dar cum? De unde luăm puterea de a ne schimba?

Cuvântul „putere” apare în Noul Testament de 57 de ori. Este folosit pentru a descrie evenimentul cel mai plin de putere care s-a întâmplat vreodată: învierea lui Isus Hristos din morți. Și acea putere a învierii ne stă la dispoziție pentru a ne schimba viețile astăzi. Cel mai important lucru în viață este să-L cunoaștem pe Hristos și să experimentăm puterea învierii Sale. Apostolul Pavel își recunoștea acest scop principal: „să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui” (Filipeni 3:10). Și tot el scrie (Efeseni 1:19-20): „care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui, pe care a desfăşurat-o în Hristos, prin faptul că L-a înviat din morţi”.

Cuvântul grecesc pentru „putere” este dunamis și se poate traduce în două feluri: 1) „dinamită”, care este o forță explozivă; sau 2) „dinam” – un generator care crează un flux constant de curent. Și în Hristos, noi le avem pe amândouă. Prin El noi putem rupe lanțurile care ne leagă și limitele care ne constrâng și putem umbla biruitori prin puterea Sa – chiar de azi, dacă vrem!

de Jean Koechlin

Psalmul 72

Acest psalm îl are ca autor pe Solomon (vezi titlul), imagine a lui Hristos, Împărat al dreptăţii şi al păcii. Vremurile de suferinţe şi de lupte, despre care ne–au vorbit psalmii precedenţi, sunt succedate de domnia dreaptă şi binecuvântată a lui Mesia, Fiul lui David. La El, Cel sărac şi lovit, vor găsi mângâiere şi ajutor toţi cei nemângâiaţi de pe pământ. Violenţa şi asuprirea, exploatarea celor slabi de către cei puternici, toate aceste nedreptăţi îşi vor găsi sfârşitul şi, odată cu ele, şi mizeria materială şi subnutriţia care lovesc astăzi cel puţin jumătate din populaţia globului.

„Va fi belşug de grâne pe pământ, pe vârful munţilor” (v. 16). „Belşug de pace” (v. 7) şi „belşug de grâne” (v. 16) oare nu acestea sunt bunurile cele mai râvnite de omenire? Şi aceste binecuvântări, în întregime, vor deştepta în sfârşit un ecou de recunoştinţă în inimile acestor oameni atât de nerecunoscători astăzi faţă de binefacerile lui Dumnezeu. Aşa răsună şi versurile unei cântări: „Cerurile binecuvânta–vor pământul / Iar pământul va răspunde cerurilor” (comp. cu Osea 2.21,22). Atunci gloria Domnului va acoperi tot pământul (v. 19; Numeri 14.21). Iar în acordurile acestei laude şi contemplându–L pe Adevăratul Solomon, cea de–a doua carte a Psalmilor ajunge la sfârşitul ei.

Publicat în Romanian devotionals | Lasă un comentariu

05 feb. 2022

Blocuri Crowdsignal în WordPress

Welcome to this little demo page! We would love to introduce you to our set of Crowdsignal blocks and created this post for you, so that you can test and play with all of them right inside of your editor.

Preview this post if you would like to test the Crowdsignal blocks from your visitors perspective. Oh and please feel free to delete this draft post anytime, it was only created for demo purposes.

Overview

Let’s start with a quick overview of all our current blocks available in your WordPress editor. You can find all these blocks inside your block library via searching for their name or simply by searching „Crowdsignal”.

If you want to learn more about Crowdsignal please go to crowdsignal.com and join our little community all about feedback here.

Polls

We all have opinions! Curious about the opinion of your audience? Start asking with our poll block. It makes creating a poll as fast and simple as listing bullet points.

You can choose between a button or a list style for your answer options, and you can fully customize the styling of the block. By default the poll block will support your theme styling, but it’s up to you if you want to keep it. You can customize the style how you want, from font-family to border colours.

Just click in the poll below and start editing.

And everything else you expect from a Crowdsignal poll is also available — such as setting “single answer” or “multiple answer” choices, a customised confirmation message, poll timeframe, and avoidance of double voting.

Here is a short demo video for how to set up this block, not that you would need it 😉

Feedback Button

You might have spotted it already, in the bottom left corner of this page: Our Feedback button.

This is a floating button that lives above your site’s content. Always visible this button makes giving feedback easy! User can send you a message and provide their email address so you could can get back to them. Needless to say that you can fully customize the design and text, including the label of the button itself. Feel free to make it a „Contact me” or „Say hello” button or anything you like.

And yes, you can change its placement! You can put the button in any corner of your site. Just try it! Click in the feedback and start editing.

Don’t miss out on your customers’ feedback. Keep your door open anytime and place a feedback button on all your pages.

Voting

Sometimes we need just quick and fast feedback from our audience. A quick voting button might be all you need. Fully customizable of course.

There is already a “like” button at the end of a WordPress post that you can click to express satisfaction or agreement. But what if you want to ask readers their opinion on a subject in the middle of a post? Or what if you want to present several ideas and find out which one is the most popular? Wouldn’t it be great to ask readers what they think without having to leave the editor or switch to another service or plugin?

That’s what we thought! Say hello to our Voting Block:

It’s a simple block that adds two voting buttons—thumbs up, thumbs down—to your post wherever you want to place them. Customize the block in different sizes and colors, with or without a border, and with or without a visible vote counter. Put several in a single post, next to different ideas, to see how they stack up for readers. Make the block your own!

Applause

The Applause block is a simpler and more playful version of our Voting block. The main differences are users only being able to give positive feedback and encouraging users to “make as much noise as they want”. Meaning this block does not only allow repeated voting, but even encourages it.

Let your audience make some noise with a big round of applause.

Preview this post and try clapping yourself! It’s fun.

The block currently comes in three different sizes, and can be customised with a button-like styling, including a border, border radius and some colour customisation options.

Embed Surveys & Forms

So far we only talked about quick and fast ways to collect feedback or opinions from your audience. But what if you have many questions or want to create simple forms? You can do this with Crowdsignal, too! Create a survey or form on app.crowdsignal.com and embed it into your WordPress post or site. Similar like here:

The Crowdsignal survey above was embedded using our „Single question per page mode.” It’s exactly what it sounds like: In this mode, no matter how many questions your survey has, your respondents will always see one question at a time. Single Mode shines when you embed a survey into your website or blog post. Surveys with multiple questions can take up a lot of space, overwhelming your site. If you’re not sure whether your readers will take the survey at all, it disrupts the reading experience. With Single Mode, a survey uses the same amount of space as an image, even a really long survey.

Once they provide an answer (or skip the question), the next question loads. It has a playful feel, like flipping through a slide show. Every answered question feels like progress.

You can choose between several transition options, and decide whether the questions should move from top to bottom, or from left to right.

Ready to create one? Here’s how:

– Go to app.crowdsignal.com (we will log you in with your WordPress.com account – magic ;)) .

– Create a new survey.

– In the Editor, choose “Single Mode” at the top left.

– Then create as many questions as you like and style your theme.

– When you are ready click on Sharing and copy the URL of your survey.

– Go back to your WordPress editor and paste the URL of your survey into your post

– Done! Your survey will appear in your post.

Here is a short demo video for you that shows you how it works in less than a minute:

Measure NPS

While we are driving our projects, working hard on our products, we all wonder: How are we doing? Are people satisfied with our service? Are we doing better since last month?

Sometimes you want to measure your progress over time. Measure and monitor the customer satisfaction and growth potential of your product with a Net Promoter Score.

We have built a Gutenberg block for you that makes it easier than ever before to track your Net Promoter Score on WordPress. If you have previewed this post before, you might have seen the NPS question already in a modal window.

The moment you add the block, you are basically done. The design of the block is based on your site’s theme. You can still customize the styling of the block, or edit the questions, but that might not even be necessary.

To get the most out of your NPS data, it is important to show the question only to users that are already familiar with your service or product. You can configure the block to only show to repeat visitors. It’s more likely you will get feedback from someone who knows what they are talking about, and you can make sure new users are not interrupted during their first visit to your site.

After you publish the block go to the results page of the block and monitor your results. We have built a special results page for you to track your NPS score and to analyse any additional feedback.

We provide an analytics dashboard with our block that automatically calculates the Net Promoter Score for you in real-time and allows you to monitor your score over time. Are the differences geographic? Filter your results based on countries.

By the way, did you know you also can get email notifications or a ping in your Slack channel any time you get an NPS rating? Just click on the little “connect” button on your results page.

Here is a quick tutorial video on how it works.

Publicat în Romanian devotionals | Lasă un comentariu

05 feb. 2022

5 Februarie 2022

Învingătorul nu va fi nicidecum vătămat de a doua moarte.

Apocalipsa 2.11

Promisiunile făcute biruitorilor (3) – Moartea a doua nu are nicio putere

Această promisiune trebuie să fi avut un ecou special în inimile biruitorilor din Smirna. Domnul Isus le-a spus că aveau să treacă printr-o perioadă de persecuție: „Iată, diavolul va arunca dintre voi în închisoare, ca să fiți încercați; și veți avea necaz zece zile” (Apocalipsa 2.10).

Omenește vorbind, este un lucru înfricoșător să te confrunți cu martirajul. Hristos le-a spus ucenicilor Săi să nu se teamă de persecuție: „Dar vă spun vouă, prietenii Mei: Nu vă temeți de cei care ucid trupul și, după aceasta, altceva nu mai pot face” (Luca 12.4). Împotriva celor credincioși, diavolul nu poate face mai mult decât să-i vatăme cu moartea fizică. Domnul Isus însă i-a asigurat pe credincioșii din Smirna, care aveau înaintea lor perspectiva morții fizice, că n-aveau să fie vătămați de moartea a doua.

Expresia „moartea a doua” este un alt fel de a descrie iadul („iazul de foc” – Apocalipsa 20.14,15). Credincioșii nu vor sta înaintea scaunului de judecată mare și alb. Ei nu vor veni la acea judecată, pentru că vor fi fost înviați și glorificați cu o mie de ani înainte: „Fericit și sfânt este cel care are parte de cea dintâi înviere: asupra lor, a doua moarte nu are putere” (Apocalipsa 20.6).

În timpul slujirii Sale de pe pământ, Domnul Isus a spus clar că cei care cred evanghelia nu vor ajunge la judecată (Ioan 5.24). Motivul pentru aceasta este că Domnul Isus a purtat judecata pentru ei – a suferit mânia lui Dumnezeu ca Înlocuitor al lor. Biruitorul este unul care a fost născut din nou și care a trecut din moarte la viață. Ceea ce era adevărat pentru biruitorii din Smirna este adevărat pentru orice credincios astăzi. Lăudat să fie Hristos!

B. Reynolds

De trei ori pe zi îngenunchea, se ruga și Îl lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea și mai înainte.

Daniel 6.10

Rugăciunea pe genunchi

Rugăciunea este denumită respirația sufletului. În Cuvântul lui Dumnezeu suntem îndemnați la a stărui în aceasta: „Rugați-vă neîncetat” (1 Tesaloniceni 5.17).

Putem să ne rugăm în orice situație: când conducem mașina, când străbatem un drum sau când suntem treji noaptea. Să folosim ocaziile pe care ni le dă Domnul de a ne ruga! Să nu ne rugăm doar în vremuri dificile, ci și atunci când ne merge bine! Dar să urmăm, mai presus de toate, îndemnul Domnului de a ne ruga în „cămăruța” noastră, fără să fim deranjați de ceva (Matei 6.6)!

În Biblie sunt amintite de multe ori astfel de rugăciuni rostite pe genunchi. Mulți credincioși din Vechiul și din Noul Testament se rugau pe genunchi. Și despre Domnul nostru citim că îngenunchea și Se ruga. Astfel, îngenuncheați, exprimăm cel mai bine faptul că recunoaștem autoritatea lui Dumnezeu și că suntem dependenți de El și de ajutorul Său. De aceea, dacă sănătatea ne permite, este bine să ne rugăm cu regularitate pe genunchi.

Cu siguranță, nu ne vor lipsi subiectele de rugăciune dacă nu ne vom gândi numai la noi, ci îi vom avea în atenție pe frații noștri de credință, precum și întreaga lucrare a Domnului. „Aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și prin cereri, cu mulțumiri” (Filipeni 4.6).

Citirea Bibliei: Neemia 3.1-15 · Proverbe 11.10-19

coordonatori Bob & Debby Gass

CÂND NU ÎNȚELEGI CE SE ÎNTÂMPLĂ… – Fundația S.E.E.R. România

„Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre…” (Deuteronomul 29:29).

Când nu înțelegi ce se întâmplă în viața ta, începe cu ceea ce știi în mod sigur – și anume, că Dumnezeu este bun în orice vreme, și că „bunătatea Domnului ţine în veci pentru cei ce se tem de El” (Psalmul 103:17). El nu este schimbător! El nu te binecuvântează astăzi, ca mâine să te blesteme! Nu, ci „Bunătăţile Domnului… se înnoiesc în fiecare dimineaţă” (Plângerile lui Ieremia 3:22-23). Însă există lucruri pe care Dumnezeu alege să ni le reveleze, și există „lucruri ascunse” pe care El decide să nu ni le descopere, pentru binele nostru.

Autoarea Beth Jones scria: „Dacă Dumnezeu ține un secret față de noi o face pentru binele nostru și pentru binele altora. De exemplu, El nu dezvăluie vinovăția noastră și nu divulgă păcatele noastre, defectele, necredința, poftele, egoismul sau mândria noastră altora. Când se întâmplă anumite lucruri, Dumnezeu știe de ce… Lucrurile ascunse sunt ale Domnului. Și când El ne descoperă ceva, o face pentru că dorește ca noi să umblăm în acel adevăr prin credință. De exemplu, El își revelează caracterul și voia în Cuvântul Său… ca noi să putem trăi prin credință – știind că El este bun, drept, iubitor, generos, milostiv, credincios, îngăduitor, răbdător… și că El ne mântuiește, ne vindecă, ne răscumpără, ne restaurează, ne sfințește și ne binecuvântează. Lucrurile descoperite ne aparțin. Când nu știm de ce, iată ce știm sigur! Cuvântul lui Dumnezeu este mai adevărat decât circumstanțele sau decât experiențele noastre, și pentru că El știe totul despre noi nu înseamnă că ne și spune totul. Știm totodată că atunci când lucrurile nu arată bine, Dumnezeu este în continuare bun. El ne dăruiește, nu ne ia; El ne binecuvântează, nu ne oropsește; și indiferent ce se întâmplă sau nu se întâmplă, la sfârșitul zilei – cu El noi suntem biruitori!”

de Jean Koechlin

Psalmul 71:17-24

Probabil că acest psalm a fost compus de David pe când fugea dinaintea fiului său, Absalom. De acum bătrân (v. 9,18), omul lui Dumnezeu este nevoit să treacă din nou prin „necazuri multe şi grele” (v. 20). El I se adresează lui Iahve: „Şi chiar până la bătrâneţe şi păr cărunt, Dumnezeule, nu mă părăsi” (v. 18). Isaia 46.4 aduce un răspuns divin la această rugăciune: „Până la bătrâneţe, Eu sunt acelaşi (sau: Eu sunt „EL” nume al lui Dumnezeu) şi până veţi încărunţi, eu vă voi purta”. Nu, Dumnezeu nu l–a părăsit pe slujitorul Său şi nu va părăsi niciodată pe niciunul dintre cei cărora le-a răscumpărat sufletul (v. 23; citiţi şi Psalmul 37.25), şi aceasta pentru că L-a abandonat pe Fiul Său pe cruce tocmai când El înfăptuia această răscumpărare. Dacă El este Dumnezeul tinereţii noastre ~ şi dorim ca acesta să fie şi cazul vostru, al tuturor, iubiţi tineri cititori ~ atunci să ne încredem în El, contând că El va fi Acelaşi pentru noi toată viaţa noastră.

Observaţi de câte ori autorul psalmului aminteşte şi preamăreşte dreptatea lui Dumnezeu (v. 2,15,16,19,24). Locuind într-o lume în care guverna un împărat al nedreptăţii (Absalom), lume care nu s-a schimbat nicidecum de atunci încoace, psalmistul, prin contrast, estimează întregul preţ al acestei dreptăţi a lui Dumnezeu. Ea va triumfa pe pământ atunci când împărăţia va fi dată Împăratului glorios ~ Celui despre care ne va vorbi Psalmul 72 (v. 1).

Publicat în Romanian devotionals | Lasă un comentariu

04 feb. 2022

4 Februarie 2022

Pentru aceasta Mă iubește Tatăl, pentru că Eu Îmi dau viața, ca din nou să o iau. Nimeni nu Mi-o ia, ci Eu o dau de la Mine Însumi. Am putere s-o dau și am putere s-o iau iarăși.

Ioan 10.17,18

Iudeii au fost mereu și mereu acuzați că L-au omorât (Fapte 2.36; 3.15; 7.52). Acuzația a fost dreaptă, cu siguranță. Cu toții suntem vinovați de așa ceva. Vina sângelui vărsat stă culcată la ușile noastre. În sensul juridic deplin, ei au fost „trădătorii și ucigașii” Lui. Dar, oricât de ciudat ar părea pentru rațiune, ceea ce citim în legătură cu aceasta este cu totul limpede în ochii credinței: „Nimeni nu Mi-o ia, ci o dau Eu de la Mine Însumi. Am putere s-o dau și am putere s-o iau iarăși. Această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu” (Ioan 10.18). El a fost liber, și totuși a acționat la poruncă. Pare ciudat, sunt de acord, pentru rațiune și necredință, însă pentru credință totul este limpede și perfect.

Fiul lui Dumnezeu a murit pe cruce, unde mâinile nelegiuite ale omului L-au țintuit, dar unde scopul etern și harul lui Dumnezeu prevăzuseră să ajungă. Acolo a murit, și a murit fiindcă a fost acolo. Mielul a fost înjunghiat. Cine s-ar încumeta să contrazică acest lucru? Mâini nelegiuite L-au ucis, iar Dumnezeu L-a oferit ca pe propriul Său Miel pentru altar. Cine ar îndrăzni să se atingă, fie și numai pentru un moment, de o taină atât de indispensabilă și de prețioasă? Și totuși Mielul Și-a dat viața de bunăvoie. Nu epuizarea din pricina suferinței și nici violența crucii – nu acestea I-au provocat moartea, ci El Și-a dat viața de la Sine Însuși. Ca dovadă că era deplin stăpân pe viața pe care urma să Și-o dea, „a strigat cu glas tare”, iar apoi „Și-a dat duhul”. Felul cum s-au desfășurat lucrurile în acele momente nu lasă loc niciunui alt gând și, aș adăuga, nici afecțiunile sfinților în închinare nu trebuie să facă altfel. Pilat s-a mirat că Domnul murise deja; nu putea să creadă una ca asta; a trebuit să se convingă de acest lucru. Pentru că nu trecuse suficient timp ca o viață să se sfârșească pe cruce, fluierele picioarelor celorlalți au trebuit să fie zdrobite. Însă El era deja mort, iar Pilat trebuie să facă cercetări și să se convingă printr-un martor înainte de a putea crede.

J. G. Bellett

Darul harului lui Dumnezeu este viața veșnică în Hristos Isus, Domnul nostru.

Romani 6.23

Chiar eram convins că știam ce am de făcut…

Doream să devin prin propriile mele strădanii un om mântuit și chiar eram convins că știam ce am de făcut. Mai întâi ar fi trebuit să nu mai fac răul. Existau o mulțime de lucruri greșite în viața mea. Apoi, desigur, ar fi trebuit să fac binele: să citesc mult în Biblie, să mă rog și să regret lucrurile rele.

Am început așa într-o duminică și totul a decurs bine. Luni și marți au trecut cu succes în mare parte. Dar miercuri și joi am avut unele alunecări și eram deznădăjduit. Vineri și sâmbătă am renunțat la a fi un om credincios. Duminica următoare am luat-o de la capăt. Credeam că știu de ce eșuasem săptămâna trecută: trebuia să fiu mai atent. Deci am început să citesc Biblia mai conștiincios, să mă rog mai intens și mai îndelung (de câteva ori am adormit pe genunchi la marginea patului) și să regret mai mult ce făcusem rău. Dar nici așa nu am reușit să trăiesc ca un om credincios.

Apoi am auzit o predică din care am reținut o singură frază: „Tot ce trebuie să faci pentru a fi mântuit este să accepți cadoul pe care Dumnezeu ți-l dă – și să-I mulțumești!”. Atunci am știut ce am făcut greșit: credeam că eu trebuie să-I aduc lui Dumnezeu un dar pentru a deveni un om mântuit. De aceea mă străduisem ca eu să trăiesc cum Îi plăcea Lui. Dar era tocmai invers! Darul salvării, darul vieții veșnice îl poate da numai Dumnezeu, iar El mi l-a și dat, de aceea eu trebuia doar să-l primesc. În seara aceea m-am întors la Dumnezeu și am primit darul Lui, cadoul Lui. Și astăzi Îi mulțumesc pentru acesta.

Citirea Bibliei: Neemia 2.9-20 · Proverbe 11.1-9

coordonatori Bob & Debby Gass

PERSPECTIVA VEȘNICIEI – Fundația S.E.E.R. România

„Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos…” (2 Corinteni 5:10).

Apostolul Pavel le scria corintenilor: „De aceea ne şi silim să-I fim plăcuţi, fie că rămânem acasă fie că suntem departe de casă. Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul, pe care-l va fi făcut când trăia în trup.” (2 Corinteni 5:9-10). Dacă ești înțelept, vei trăi în fiecare zi având adevăr predominant în mintea ta. Vei avea o perspectivă a pregătirii pentru veșnicie.

Gândește-te la acest lucru în felul următor: tu nu te-ai trezit într-o dimineață spunând că te-ai hotărât să devii avocat, doctor sau contabil etc.; nu, tu ai luat această hotărâre cu mulți ani înainte, și apoi ai muncit în această direcție. Să ne înțelegem: în calitate de creștin, tu nu lucrezi ca să-ți câștigi mântuirea, ci pentru a-ți câștiga o răsplată în ceruri. Mântuirea este temelia pe care construiești, și Biblia ne spune că: „nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă, şi care este Isus Hristos” (1 Corinteni 3:11). După care apostolul Pavel continuă și ne atenționează: „Dacă clădeşte cineva pe această temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fân, trestie, lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscută, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea, rămâne în picioare, el va primi o răsplată. Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc” (1 Corinteni 3:12-15).

Când vei sta înaintea lui Hristos, vei avea parte fie de răsplată, fie de regrete! Așadar, pregătește-te pentru veșnicie, lucrând pentru răsplătirea care trece testul focului!

de Jean Koechlin

Psalmul 71:1-16

„Tu eşti încrederea mea din tinereţea mea„, spune psalmistul în versetul 5, apoi în versetul 17 adaugă: „Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţea mea; şi până acum am vestit lucrările Tale minunate„. Ferice de credinciosul care intră foarte devreme în şcoala lui Dumnezeu şi care învaţă acolo să se încreadă în El! „Pe Tine m-am sprijinit”, ne mai spune psalmistul (v. 6). Domnul era adăpostul lui tare (v. 7), stânca lui de locuit, cetăţuia lui (v. 3) expresii pe care le întâlnim deseori în psalmi (de exemplu, în Psalmul 31.2,3).

În ce ne priveşte, în general, în ţara noastră, nu suntem expuşi persecuţiilor, dar să nu ne amăgim, să nu vorbim prea aprins despre aceasta, pentru că duşmanii care „pândesc” sufletele noastre nu sunt mai puţin de temut decât cei din versetul 10 şi din versetul 13! Petru ne pune în gardă cu privire la poftele firii pământeşti, care „se războiesc împotriva sufletului” (1 Petru 2.11). Atunci când ţâşnesc aceste pofte, să ne grăbim să ne găsim adăpostul în Dumnezeu, unde sigur vom găsi o eliberare deplină.

Totuşi, Domnul este mai mult decât un loc tare pentru cel răscumpărat. „Pe Tine Te voi lăuda întotdeauna ~ Gura mea este plină de lauda Ta, de gloria Ta, toată ziua” (v. 6,8,14,22,23). Deşi numai Isus putea spune aceste cuvinte (comp. v. 6,11 şi 12 respectiv cu Psalmul 22.9,11 şi 8), totuşi este şi partea noastră, dragi prieteni credincioşi, să trăim ceva din aceasta!

Publicat în Romanian devotionals | Lasă un comentariu

03 feb. 2022

3 Februarie 2022

De aceea, frații mei preaiubiți și doriți, bucuria și cununa mea, stați astfel tari în Domnul, preaiubiților!

Filipeni 4.1

Vedem clar din această epistolă că Pavel era foarte atașat de credincioșii din Filipi și că inima sa era plină de bucurie atunci când le scria. El i-a încurajat să stea tari în Domnul și le-a amintit că trebuie să se bucure în Domnul întotdeauna (versetul 4).

Pavel știa însă că viața nu este întotdeauna ușoară, că îngrijorările ne pot copleși repede și că, în consecință, pacea și bucuria noastră pot dispărea. Avem însă o resursă minunată în această privință, iar aceasta este: „Nu vă îngrijorați de nimic, ci, în orice, faceți cunoscut lui Dumnezeu cererile voastre, prin rugăciune și prin cerere cu mulțumiri; și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice înțelegere, va păzi inimile voastre și gândurile voastre în Hristos Isus” (versetele 6 și 7).

Ați încercat vreodată să faceți acest lucru? Eu știu că funcționează foarte bine! Dacă ne vărsăm inima înaintea Dumnezeului și Tatălui nostru și Îi spunem Lui toate necazurile noastre, El va răspunde prin a ne mângâia, prin a ne dărui pacea Sa minunată și prin a ne conduce pe calea credinței.

Apoi apostolul le reamintește filipenilor că lucrurile la care ne gândim sunt foarte importante. Este necesar să ne păzim mintea și să o umplem cu lucruri bune – „toate cele adevărate, toate cele vrednice de respect, toate cele drepte, toate cele curate, toate cele vrednice de iubit, toate cele vorbite de bine, dacă [este] vreo virtute și dacă [este] vreo laudă, la acestea gândiți” (versetul 8). Există un belșug de lucruri cu care gândurile noastre pot fi preocupate și care ne pot ține mintea într-o pace perfectă, de aceea ni se spune să medităm la ele. În felul acesta nu mai există loc pentru gânduri nepotrivite, nici pentru îngrijorări. În versetul 7 vedem „pacea lui Dumnezeu”, iar acum, în versetul 9, Îl vedem pe „Dumnezeul păcii”, care va fi cu noi.

Cu siguranță că avem nevoie de putere de sus pentru a parcurge calea credinței zi de zi aici, pe pământ. Pavel știa și el acest lucru, de aceea a scris aceste cuvinte: „Am putere pentru toate, în El, care mă întărește” (versetul 13). Și, de asemenea: „Dumnezeul meu vă va împlini orice trebuință, potrivit bogățiilor Sale, în glorie, în Hristos Isus” (versetul 19). El este într-adevăr tăria noastră.

J. Redekop

Însuși Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.

Romani 8.16

Cine este și cine nu este un copil al lui Dumnezeu

Mulți consideră că toți oamenii sunt copii ai lui Dumnezeu. Biblia ne spune că toți oamenii sunt creaturi ale lui Dumnezeu, dar că nu toți sunt copii ai lui Dumnezeu. El i-a creat pe toți oamenii, dar, prin căderea în păcat, omul a fost despărțit de Dumnezeu și a ajuns sub stăpânirea diavolului. Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, toți oamenii care încă nu s-au întors la El sunt „morți în greșelile și în păcatele” lor (Efeseni 2.1). Dumnezeu însă vrea să-i salveze pe toți, de aceea L-a trimis pe singurul Său Fiu, Isus Hristos, în lume. Oricine crede în El primește iertarea păcatelor sale, pacea cu Dumnezeu și viața veșnică. Dumnezeu face ceva nou într-un astfel de om. Biblia numește această schimbare naștere din nou (Ioan 3).

Cine acceptă prin credință vestea bună despre Isus Hristos și despre lucrarea Lui de ispășire primește și Duhul Sfânt, care este o pecete și o arvună și care locuiește în fiecare credincios (Efeseni 1.13,14) pentru a împlini promisiunile lui Dumnezeu. Și Însuși Duhul Sfânt îi confirmă celui care crede că este un copil al lui Dumnezeu.

Așadar, nu este nicio aroganță dacă un credincios se numește pe sine un copil al lui Dumnezeu. „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să fie copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1.12).

Citirea Bibliei: Neemia 2.1-8 · Proverbe 10.22-32

coordonatori Bob & Debby Gass

CUM ESTE VORBIREA TA? – Fundația S.E.E.R. România

„Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare…” (Coloseni 4:6).

Liderul și autorul creștin chinez Watchman Nee a consacrat un capitol din cartea sa „Lucrătorul creștin normal” vorbirii și felului de-a comunica. „Din cauza vorbirii fără perdea, eficiența multor lucrători creștini este serios afectată. În loc să fie instrumente puternice în slujba Domnului, lucrarea lor are un impact mic din cauza scurgerii constante de putere din viața lor, prin vorbirea neatentă!” – scria Nee.

Apostolul Pavel scrie: „Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare.” Asta înseamnă că atunci când vorbești, asigură-te că ceea ce spui e de bun gust. Și privirea de pe chipul tău și tonul vocii tale pot determina modul în care o persoană primește sau respinge ceea ce spui. Eugene Peterson parafrazează cuvintele lui Pavel în felul acesta: „Fiți grațioși în vorbire. Scopul este să scoți la lumină tot ce e mai bun din ceilalți, nu să-i dobori, sau să-i desființezi.”

Tot Pavel scrie: „Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud” (Efeseni 4:29).

Așadar, înainte să vorbești, verifică-ți atitudinea și întreabă-te: „În ce stare de spirit sunt acum?” Și nu te opri la întrebarea aceasta, ci aprofundează, întreabă-te și: „Ceea ce urmează să spun va ajuta sau va răni, va clarifica sau va aduce confuzie, mă va face să mă simt mai bine sau va face ca celălalt să se simtă mai bine?” Recunoscându-și tendința de a spune ceea ce nu trebuie, regele David s-a rugat: „Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele, şi păzeşte uşa buzelor mele! Nu-mi abate inima la lucruri rele” (Psalmul 141:3-4).

Nu ajunge să fii talentat, ca să reușești în viață… trebuie să și știi să vorbești cu înțelepciune!

de Jean Koechlin

Psalmul 70

Prea adesea rămânem insensibili în faţa suferinţelor altora (comp. cu Psalmul 69.20), şi aceasta într-un mod cu mult mai pronunţat când şi noi înşine trecem prin încercare. În general, în asemenea momente nu ne gândim la nimic altceva decât la greutăţile noastre şi chiar simţim o oarecare uşurare când aflăm că nu suntem singurii care suferă. Nu tot aşa a fost însă cu Domnul Isus; deşi El Însuşi era „Cel întristat şi sărac” (v. 5), rugăciunea Sa a fost ca toţi cei care-L caută pe Dumnezeu să se veselească şi să se bucure în El (v. 4).

Deja în Psalmul 69.6, El făcuse mijlocirea: „Să nu se ruşineze din cauza Mea cei care Te caută pe Tine, Dumnezeul lui Israel!” Focul inimii Sale era ca Dumnezeu să fie preamărit şi ca ai Săi să se bucure în El (v. 4). Ruşinea şi deruta vor veni, în schimb, peste cei care au căutat să-I ia viaţa şi care au găsit o plăcere răutăcioasă în nenorocirea Lui (v. 2).

Noi ştim însă că nicio dorinţă de răzbunare de felul celor din versetele 2 şi 3 nu se ridică din inima cea plină de dragoste a Mântuitorului. Dimpotrivă, în cele mai mari dureri, El Se ocupă, prin har, de cei care Îl chinuie şi Îi cere lui Dumnezeu să–i ierte (Luca 23.34).

Publicat în Romanian devotionals | Lasă un comentariu

02 feb. 2022

2 Februarie 2022

Iar din El, voi sunteți în Hristos Isus.

1 Corinteni 1.30

Nu vom abandona nicidecum firea păcătoasă până ce nu vom înțelege cât de rea este ea în întregime. Trebuie să învăț să spun „nu eu”, deși nu voi putea spune cu ușurință așa ceva, deoarece, ca un copil responsabil al lui Adam, eu încă exist.

Din clipa în care sunt în Hristos, mă aflu într-un loc cu totul nou, unde s-a terminat cu omul privit ca fiind născut din Adam. Nu mai exist deloc înaintea lui Dumnezeu ca fiind născut din Adam. Nu mai sunt în firea păcătoasă, ci în Duhul, dacă într-adevăr Duhul lui Dumnezeu locuiește în mine. Un om născut din nou poate să fie în firea păcătoasă în ce privește starea propriului său suflet, deși el nu este așa în ce privește poziția lui înaintea lui Dumnezeu.

Este important de observat că, deși păcatul este în firea păcătoasă, acest fapt nu pătează conștiința. Însă când el devine izvorul gândurilor sau al acțiunilor, atunci conștiința este pătată și comuniunea cu Duhul Sfânt este întreruptă.

Nu ne dăm seama cât de pierduți suntem în starea noastră naturală, din cauză că nu privim în mod simplu la locul nostru în Hristos. În măsura în care înțelegem însă că cei care sunt în firea păcătoasă nu pot să-I placă lui Dumnezeu și că firea păcătoasă nu se supune lui Dumnezeu și nu poate fi remediată, ne sprijinim prin credință pe locul nostru în Hristos. Din clipa în care ajung să știu că legătura mea cu Dumnezeu depinde de ce este El pentru mine și de ce a făcut El pentru mine prin har, și nu de ce sunt eu pentru El, totul devine simplu.

J. N. Darby

M-a trimis … să vestesc captivilor eliberarea, … să dau drumul celor apăsați.

Luca 4.18

Bucurați-vă că sunteți liberi!

Când orașul american Richmond a fost ocupat de Grant, generalul care s-a bucurat de o mare popularitate, iar sclavii au fost eliberați, un capelan predica într-o biserică în fața mulțimii de negri: „Mamelor, bucurați-vă! Începând de astăzi sunteți libere pentru totdeauna. Pentru ultima oară vi s-a smuls un copil din brațe sau a fost vândut. Nu vi se va mai rupe inima de durere. Sunteți libere!”. Femeile au aplaudat și au strigat cât au putut de tare: „Slavă lui Dumnezeu în ceruri!”. Apoi predicatorul s-a îndreptat spre tinerii bărbați și a strigat: „Bărbați tineri, bucurați-vă! Începând de astăzi nu veți mai simți biciul sclaviei. Copiii voștri vor fi liberi!”. Bărbații au bătut din palme și au strigat: „Slavă lui Dumnezeu în ceruri!”. – „Fetelor”, a strigat din nou predicatorul, „bucurați-vă astăzi, căci nu veți mai fi scoase la licitație și vândute!” Și fetele și-au înălțat glasurile și au strigat: „Slavă lui Dumnezeu în ceruri!”. – Aceasta a fost o veste bună pentru negri! Ei au crezut-o și au fost plini de bucurie.

Dragi prieteni, Dumnezeu are o veste mult mai bună pentru voi! Niciun negru nu a avut un stăpânitor mai rău și mai crud ca sclavii lui Satan. Toți cei care sunteți sub stăpânirea diavolului, ascultați vestea bună: Hristos vă poate elibera! Nu amânați să veniți la El! Astăzi este momentul potrivit!

D. L. Moody (1837-1899)

Citirea Bibliei: Neemia 1.1-11 · Proverbe 10.11-21

coordonatori Bob & Debby Gass

FII DARNIC CU CEL CE SE ÎNGRIJEȘTE DE TINE! – Fundația S.E.E.R. România

„Totul vine de la Tine, şi din mâna Ta primim ce-Ţi aducem.” (1 Cronici 29:14)

Persoanele generoase se simt întotdeauna în largul lor când vorbesc despre bani, și se simt și mai în largul lor atunci când dăruiesc. Pe când oamenii egoiști fac o obsesie din a păstra ceea ce au, și din dorința de a obține tot mai mult. De aceea Domnul Isus, care a fost cea mai generoasă persoană din istorie, a vorbit atât de mult despre bani. El a înțeles care este sursa lor, folosul lor și cine are toți banii. Șaisprezece din cele treizeci și opt de pilde pe care le-a rostit au de-a face cu gestionarea banilor și a averilor. În cele patru Evanghelii, unul din zece versete se ocupă de acest subiect. În Biblie se găsesc 500 de versete despre rugăciune și cam tot atâtea despre credință… dar despre bani și avere sunt peste două mii!

Încearcă Dumnezeu să ne spună ceva?

Dacă da, oare ce anume? Păi, cu siguranță, și următorul lucru: tot ce avem vine de la Dumnezeu! Deci nu ești proprietar, ci administrator al proprietății Sale. Asta înseamnă că atunci când te bate pe umăr și-ți spune: „Dăruiește acelei persoane sau acelei cauze,” tu nu trebuie să vii cu justificări și contra-argumente, ci să spui: „Da, Doamne!” După ce a strâns banii necesari pentru a construi Templul, regele David s-a rugat: „De la Tine vine bogăţia şi slava, Tu stăpâneşti peste tot, în mâna Ta este tăria şi puterea, şi mâna Ta poate să mărească şi să întărească toate lucrurile. Acum, Dumnezeul nostru, Te lăudăm, şi preamărim Numele Tău cel slăvit. Căci ce sunt eu, şi ce este poporul meu, ca să putem să-Ţi aducem daruri de bună voie? Totul vine de la Tine, şi din mâna Ta primim ce-Ţi aducem” (1 Cronici 29:12-14).

Când Îi dăruiești lui Dumnezeu, nu faci altceva decât să Îi dai înapoi Celui ce ți-a dăruit.

de Jean Koechlin

Psalmul 69:20-36

Psalmii 22 şi 69, care se aseamănă prin faptul că şi unul şi altul ne zugrăvesc suferinţele Domnului, prezintă totuşi o deosebire esenţială: în Psalmul 22, Hristos este văzut ca făcând ispăşire pentru păcatele noastre, este prezentat ca fiind Cel pe care Dumnezeu L-a lovit în locul nostru, în timp ce aici, în Psalmul 69, dimpotrivă, Îl vedem pe Isus suferind din partea oamenilor; şi câte mijloace au găsit ei pentru a-L chinui! Un cuvânt revine în acest psalm de patru ori: ocara (sau dispreţul), altfel spus, dezonoarea publică (v. 7,10,19,20), arătând că inima infinit de sensibilă a Domnului a fost zdrobită de această ocară (v. 20). În El, gloria lui Dumnezeu, dragostea Sa şi sfinţenia Sa au fost călcate în picioare în faţa tuturor oamenilor nelegiuiţi. Iar cât despre versetul 21, acesta s-a împlinit ad-litteram în ceasul crucii (Matei 27.34,48).

O altă cauză de profundă durere pentru Mântuitorul a fost stârnită de ucenicii Săi. El nu a găsit la ei niciun strop de compătimire, ci numai indiferenţă: „Am aşteptat compătimire, dar degeaba, şi mângâietori, dar n-am găsit niciunul” (v. 20).

Pe drept cuvânt, reprezentanţii rasei umane vinovate de o astfel de nelegiuire vor suferi „dacă nu s-au pocăit” mânia şi urgia invocate în versetul 24 de rămăşiţa credincioasă. Domnul să ne ajute pe fiecare dintre cititorii acestor rânduri să fim găsiţi printre „cei care iubesc Numele Său” (v. 36)!

Publicat în Romanian devotionals | Lasă un comentariu

01 feb. 2022

1 Februarie 2022

În ea se descoperă o dreptate a lui Dumnezeu; … mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer.

Romani 1.17,18

Să fim atenți la cele două expresii asemănătoare din versetele 17 și 18: „se descoperă o dreptate a lui Dumnezeu” și „mânia lui Dumnezeu se descoperă”. Ambele se întâmplă în timpul de acum și ambele sunt în legătură cu evanghelia. În același timp cu dreptatea lui Dumnezeu oferită în evanghelie se descoperă și mânia Lui din cer. Aceasta nu este încă exercitată, încă nu a venit timpul executării judecății, dar mânia este descoperită, iar aceasta chiar împreună cu vestea bună care vine de la cruce.

Aceasta ar putea părea ciudat la prima vedere, dar vom înțelege mai bine dacă ne gândim la starea de lucruri schimbată prin crucea lui Hristos. Și mai înainte Dumnezeu adusese judecăți serioase asupra oamenilor, dar numai în ce privește pământul acesta. Să ne amintim de potop, de Sodoma și Gomora, de Marea Roșie, de ceata lui Core etc. Dar toate aceste judecăți erau doar căi pământești ale cârmuirii lui Dumnezeu, dovezi clare ale cârmuirii Sale, nu descoperirea mâniei Sale din cer.

Legea și căile lui Dumnezeu din timpul vechiului legământ nu au dezvăluit decât laturi ale Persoanei Sale, pentru că Dumnezeu nu a arătat nicicând mai clar cât de mult urăște păcatul și răul decât a făcut-o la cruce, acolo unde Cel care nu cunoștea păcatul a fost făcut păcat pentru noi și a băut paharul mâniei lui Dumnezeu împotriva păcatului. În același timp, nici dragostea și nici îndurarea Sa nu au ieșit niciodată mai bine la lumină decât acolo. La cruce, descoperirea zguduitoare a judecății lui Dumnezeu s-a împletit cu cea mai înaltă dovadă a dragostei Sale.

Deci, dacă pe de o parte evanghelia arată dreptatea lui Dumnezeu dăruită gratuit fiecărui credincios, de cealaltă parte, în legătură cu aceasta, Dumnezeu arată, mai clar și mai insistent ca niciodată, că mânia Sa trebuie să se opună „oricărei neevlavii” (de orice fel ar fi aceasta), și nu doar atât, ci și „oricărei nedreptăți a oamenilor, care înăbușă adevărul în nedreptate”.

R. Brockhaus

Doamne, spune-mi care este sfârșitul meu, care este măsura zilelor mele, ca să știu cât de trecător sunt.

Psalmul 39.4

Teiul multisecular

Februarie este cea mai scurtă lună a anului și, fără să vrem, când spunem februarie ne gândim la un timp care trece repede. Dar ce să fie acest timp scurt, dacă nu însăși viața noastră trecătoare? Ce sunt cei 70 sau 80 de ani pe care îi trăim noi, oamenii, în comparație, de pildă, cu vârsta la care pot ajunge unele plante, între care mai ales copacii? În Bad Staffelstein (o localitate din landul Bavaria, Germania) a existat un tei al cărui trunchi avea un diametru de 16 metri; vârsta copacului era de peste 1.100 de ani. În alte locuri de pe pământ există copaci și mai bătrâni. Cine a avut ocazia să stea vreodată față în față cu asemenea mărturii vii ale trecutului nu poate să nu cadă pe gânduri. În toți acești ani s-au născut și au murit generații de oameni, cărora acești multiseculari le-au fost martori. Dar unde s-au dus aceste generații?

Cugetând astfel, ne aducem aminte, fără să vrem, de propria noastră trecere. Și ce este viața noastră scurtă, în comparație cu veșnicia? Și totuși, viața fiecărui om este unică; nu se repetă. Dumnezeu a hotărât dinainte numărul zilelor noastre (Iov 14.5). El a stabilit hotarul vieții noastre pe pământ, iar responsabilitatea noastră este să umplem acest hotar cu o viață trăită spre onoarea Lui. Ar trebui să ne întrebăm dacă ne-am îndeplinit responsabilitatea noastră față de Dumnezeu. Cât suntem încă în viață, să ne recunoaștem înaintea Lui vina. Nu e facultativ, e obligatoriu! Și vom primi iertare! Toți cei care am venit la El am primit har.

Citirea Bibliei: Ezra 10.1-44 · Proverbe 10.1-10

coordonatori Bob & Debby Gass

ROAGĂ-TE PENTRU PROBLEMA TA! – Fundația S.E.E.R. România

„Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini…” (Psalmul 55:22).

Într-o duminică, după o predică în care s-a vorbit despre faptul că trebuie să aducem îngrijorările noastre înaintea lui Dumnezeu, în rugăciune, o doamnă s-a apropiat de marele predicator britanic G. Campbell Morgan și i-a spus: „Eu nu-L deranjez pe Dumnezeu cu lucruri mărunte, ci vin înaintea Lui numai cu lucrurile mari!” Morgan i-a răspuns: „Doamnă dragă, tot ce aducem noi înaintea lui Dumnezeu este mărunt!”

Biblia spune: „Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini.” Dumnezeu știe că nu ești făcut să duci povara îngrijorării, așa că El te invită să i-o dai Lui chiar acum. Orice lucru care este suficient de mare ca să fie o sursă de neliniște trebuie adus înaintea lui Dumnezeu în rugăciune.

Apostolul Petru scrie: „Aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi.” (1 Petru 5:7). Să reținem cuvântul „aruncați”… Este opusul lui „a duce o povară”. În clipa în care îți dai seama că o îngrijorare începe să te apese, „arunc-o” asupra Domnului, știind că „El Însuşi îngrijeşte de voi”. Dacă am avea un Dumnezeu distant, căruia nu i-ar păsa de noi, atunci am avea motive de îngrijorare. Sau dacă ar fi un Dumnezeu neputincios care nu ar putea face mare lucru pentru a ne ajuta, atunci da – am avea pentru ce să ne îngrijorăm.

Compozitorul Joseph Scriven (autor între altele al imnului Un prieten bun și-un frate) a formulat astfel: „O, ce pace-adesea pierdem / câte dureri fără folos / doar că nu aducem totul / la Domnu-n rugă, prin Hristos.” Adevărul este că pe măsură ce Îi dăm îngrijorările noastre lui Dumnezeu, descoperim cât de mare este El cu adevărat! Fie acesta gândul nostru de căpetenie, azi!