Mana Zilnica

Mana Zilnica

28 Ianuarie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Încolo, frații mei, bucurați-vă în Domnul. Să vă scriu aceleași lucruri, mie nu-mi este greu, iar vouă vă este de folos … Pentru că noi suntem circumcizia, cei care ne închinăm prin Duhul lui Dumnezeu și ne lăudăm în Hristos Isus și nu ne încredem în carne.

Filipeni 3.1,3

 

„Bucurați-vă în Domnul” a fost declarația triumfătoare a apostolului Pavel, iar ea trebuie să fie și a fiecărui credincios, atunci când se confruntă cu dificultăți și cu obstacole pe calea către patria sa cerească. Pavel nu se gândea la binecuvântările asigurate lui prin Hristos, ci la Hristos Însuși, care umplea orizontul său și a Cărui dragoste îi captivase inima. Obiectul său acum era Hristos în glorie, iar inima sa era atât de preocupată cu El, încât socotea toate lucrurile ca o pierdere, față de excelența cunoașterii lui Hristos, Domnul Său.

Având privirea ațintită asupra lui Hristos în glorie, Pavel scrie: „alerg drept spre țintă, pentru premiul chemării de sus a lui Dumnezeu, în Hristos Isus” (versetul 14). El nu ajunsese la țintă, așa cum nici noi n-am ajuns, însă privirile inimii sale erau ațintite asupra premiului: Hristos Însuși! Pavel își pierduse complet încrederea în realizările sale de ordin religios și în acele lucruri cu care, în mod normal, un om religios s-ar lăuda. El știa că, dacă ar exista ceva cu care carnea să se poată lăuda, Hristos ar fi astfel lipsit de onoarea și de gloria care Îi aparțin numai Lui. „Lucrurile care îmi erau câștig le-am socotit pierdere, datorită lui Hristos” (versetul 7). Dorința lui cea mai mare era aceasta: „să-L câștig pe Hristos; și să fiu găsit în El nu având ca dreptate a mea pe cea din lege, ci pe aceea care este prin credința în Hristos, dreptatea de la Dumnezeu, prin credință” (versetele 8 și 9).

Apoi Pavel le reamintește filipenilor că „cetățenia noastră este în ceruri, de unde Îl și așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos” (versetul 20). Să fim și noi găsiți cu privirea ațintită asupra Lui, veghind și așteptându-L din cer pe Mântuitorul nostru!

J. Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Iată, Eu stau la ușă și bat; dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, Eu voi intra la el, voi cina cu el și el cu Mine.

Apocalipsa 3.20

 

Vrei să rămâi unul care doar merge la biserică?

Înainte de Al Doilea Război Mondial, André se mutase din Polonia în America de Sud și se stabilise acolo, lucrând ca fermier. Soția lui era credincioasă și André mergea în fiecare duminică împreună cu ea la biserică, dar el însuși nu credea. André era atât de aproape de Hristos și totuși nu Îi aparținea Lui.

Apoi a izbucnit Al Doilea Război Mondial și André a fost recrutat, pornind cu vaporul în direcția Scoția. În mijlocul Atlanticului au fost atacați, iar vapoarele, lovite de torpilă, au început să se scufunde. În această situație periculoasă, toți de pe vapor au început să se roage – inclusiv André. El a înțeles în acea situație că nu era suficient să mergi la biserică, ci că era necesară credința. André I-a promis lui Dumnezeu că se va întoarce la El, dacă îl va scăpa de la înec.

Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea și André a ajuns pe coasta scoțiană. Acolo și-a amintit de promisiunea făcută și în următoarea duminică a mers la o biserică. A fost surprins că la intrare i-a fost înmânat Noul Testament în limba poloneză. Mai târziu a vorbit chiar și cu un credincios polonez, căruia i-a povestit istoria lui. La sfârșit, acesta l-a întrebat: „André, vrei să rămâi unul care doar merge la biserică? Nu vrei să-ți deschizi ușa inimii și să-L lași pe Isus Mântuitorul să intre?”. André s-a smerit și L-a primit pe Isus Hristos, prin credință, ca Domn în viața lui.

Citirea Bibliei: Ezra 7.19-28 · Proverbe 8.1-9

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TRANSFORMĂ-ȚI PIERDEREA ÎN CÂȘTIG (1) – Fundația S.E.E.R. România

„Iefta… era un om viteaz. El era fiul unei curve…” (Judecătorii 11:1).

 

Iefta era fiul nelegitim al unui om pe nume Galaad. Mama sa era prostituată. Iefta a crescut împreună cu ceilalți fii legitimi ai lui Galaad, care mai târziu l-au alungat. „Tu nu vei avea moştenire în casa tatălui nostru” (Judecători 11:2). Așa că a ajuns să trăiască într-o peșteră. În timp ce se afla acolo, au venit la el o mână de „oameni fără căpătâi” și rebeli, și el i-a transformat în soldați. Când amoniții au amenințat poporul Israel, bătrânii poporului au apelat la el pentru ajutor. „Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: „Nu m-aţi urât voi, şi nu m-aţi izgonit voi din casa tatălui meu? Pentru ce veniţi la mine acum când sunteţi în strâmtorare?” Bătrânii Galaadului i-au zis lui Iefta: „Ne întoarcem la tine acum, ca să mergi cu noi, să baţi pe fiii lui Amon, şi să fii căpetenia noastră, căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului.” (Judecătorii 11:7-8). Nu numai că Iefta i-a condus spre victorie, dar numele său este onorat în Biblie alături de oameni ca Avraam, Moise și David. Viața sa este plină de lecții.

Iată una importantă: Respingerea poate face parte din planul lui Dumnezeu pentru viața ta. Iefta a fost respins din motive pe care nu le putea controla – între altele, era un fiu nelegitim. Dar în loc să se umple de amărăciune, el a mers mai departe și a făcut ceva bun cu viața sa. Poate că și tu ai fost respins – pentru că ești bătrân, tânăr, inteligent, prost, drăguț, urât, privilegiat, sărac, atrăgător, neatrăgător, bărbat, femeie, alb, negru etc. Prin harul lui Dumnezeu, Iefta a luat o situație urâtă și a transformat-o într-una frumoasă. Și dacă îți încredințezi situația în care te găsești în mâinile lui Dumnezeu, același har este disponibil și pentru tine!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Psalmul 67

 

Israel cere pentru el să fie binecuvântat, pentru ca, în felul acesta, voia lui Dumnezeu şi mântuirea Lui să fie cunoscute de tot pământul (v. 1,2). Nu suntem oare şi noi, în mod obişnuit, preocupaţi prea mult cu noi înşine în rugăciunile noastre? Să cerem însă ca harul, căruia noi îi suntem obiecte, şi binecuvântările, de care noi ne bucurăm atât de mult, să poată fi cele remarcate de aceia din jurul nostru, astfel ca ei să fie atraşi spre Domnul Isus.

Epistola către Romani (capitolele 9&11) ne explică cum Israel a fost dat deoparte, astfel încât Dumnezeu săŞi poată extinde de atunci harul Său şi asupra naţiunilor. Aceste capitole ne mai arată cum trebuia această participare a naţiunilor la promisiunile făcute lui Avraam să-i stârnească pe iudei la gelozie (citiţi Romani 11.11,12). Sub autoritatea absolută a lui Mesia însă, îşi vor găsi loc şi unii şi alţii (Psalmul 22.27). Toate naţiunile lumii vor fi binecuvântate împreună cu poporul evreu. Atunci nu va mai fi problema geloziei, nici a orgoliului naţional; Israel nu va avea decât o dorinţă: să vadă toate popoarele bucurându-se în Dumnezeu şi celebrând Numele Său (v. 3,5). Atunci Mielul va fi proslăvit în ceruri şi pe pământ, aşa cum I se cuvine.

„Ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie şi limbă şi popor şi naţiune” (Apocalipsa 5.9).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: