Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “ianuarie 11, 2022”

11 Ianuarie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Isaia i-a zis lui Ezechia: „Ascultă cuvântul Domnului oștirilor: «Iată, vin zile, când tot ce este în casa ta și ce au adunat părinții tăi până în ziua aceasta va fi dus în Babilon: nu va rămâne nimic», zice Domnul. «Și vor lua din fiii tăi, care vor ieși din tine, pe care îi vei naște, și vor fi fameni în palatul împăratului Babilonului»”.

Isaia 39.5-7


Famenii din Scriptură (2)

Ezechia a fost un împărat evlavios, care „a făcut ce era drept în ochii Domnului, după toate câte făcuse David, tatăl său” (2 Cronici 29.2). A venit însă un timp când armatele asiriene cuceriseră cele mai multe dintre cetățile din Iuda și se pregăteau acum să asedieze Ierusalimul. Ezechia era bolnav și aproape de moarte. Isaia profetul i-a spus să-și pună casa în rânduială, fiindcă avea să moară. După ce s-a rugat și a plâns, Dumnezeu i-a mai dăruit cincisprezece ani de viață și, ca semn, a făcut ca umbra de pe cadranul solar să meargă înapoi zece trepte. De asemenea, Domnul a nimicit armata asiriană, omorând o sută optzeci și cinci de mii de oameni într-o singură noapte.

Împăratul Babilonului, a cărui țară făcea parte din imperiul asirian în acea vreme, a trimis ambasadori pentru a-l felicita pe Ezechia. Acesta le-a arătat cu mândrie toate avuțiile sale. Spre deosebire de împăratul Solomon, care dăduse mărturie despre Domnul împărătesei din Seba, Ezechia nu I-a dat credit lui Dumnezeu și nici n-a căutat călăuzire din partea Lui în acest timp.

„Dumnezeu l-a părăsit, ca să-l încerce și să cunoască tot ce era în inima lui” (2 Cronici 32.31). Ca judecată, Dumnezeu a spus că avuțiile sale vor fi duse în Babilon, iar unii dintre descendenții săi de parte bărbătească aveau să fie făcuți fameni în palatul împăratului Babilonului. Vedem împlinirea acestei judecăți în Daniel 1.3-7.

Însă, deși Daniel și prietenii săi au suferit acest tratament nedemn, vedem căile de har ale lui Dumnezeu manifestate chiar și în acele împrejurări. Faptul că au fost făcuți fameni nu este menționat în mod direct în cartea Daniel, ci mai degrabă Dumnezeu a accentuat în acea carte credincioșia și evlavia lui Daniel și a prietenilor săi.

E. P. Vedder, Jr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Niciodată n-a vorbit vreun om ca Omul Acela.

Ioan 7.46


Puterea afirmațiilor Fiului lui Dumnezeu

Cu toții știm ce putere are cuvântul. Să ne gândim la influența presei, a radioului și a televiziunii! Desigur, „ambalajul” în care este prezentat mesajul joacă un rol important, pentru că, nu în ultimul rând, totul depinde de carisma prezentatorului. Așa se explică succesul unor contemporani în condițiile în care nimic nu probează adevărul declarațiilor acestora.

Multe cuvinte ale lui Isus Hristos au ajuns la noi în formă scrisă. Astăzi nu putem percepe cu simțurile noastre carisma Sa directă, personală. Totuși, efectul cuvintelor Sale nu și-a pierdut puterea până în zilele noastre, deoarece sunt cuvintele Fiului lui Dumnezeu. Să nu subestimăm influența cuvintelor Sale! Creștinii credincioși din întreaga lume le citesc și își iau puterea din ele.

Cuvintele lui Dumnezeu sunt comparate în Biblie cu argintul care a fost purificat de șapte ori (Psalmul 12.6). Declarațiile Fiului lui Dumnezeu sunt curate și perfecte. Cuvintele Sale stau deasupra oricăror afirmații ale unor oameni de rang înalt. În cuvintele lui Isus nu există egoism sau orgoliu.

Toate cuvintele Domnului Isus sunt absolut adevărate și, prin urmare, sunt obligatorii pentru toți oamenii. Dacă veți citi relatările din cele patru Evanghelii, veți găsi acest lucru confirmat. Atunci va trebui să vă alăturați celor care au mărturisit că îi învăța „ca Unul care avea autoritate” (Matei 7.29). „Și toți se mirau de cuvintele de har care ieșeau din gura Lui” (Luca 4.22).

Citirea Bibliei: Osea 11.1-12 · Iacov 5.7-12

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNFRUNTĂ FRICA! (7) – Fundația S.E.E.R. România

„Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere…” (2 Timotei 1:7).


În timpul Revoluției Americane, Spania a preluat controlul asupra insulelor Bahamas. În aprilie 1783, Andrew Deveaux, un locotenent colonel din Carolina de Sud, a recrutat câțiva militari și coloniști din Insula Harbour pentru a recuceri capitala Nassau, folosind o strategie înțeleaptă. Deveaux era însoțit de numai două sute douăzeci de oameni, șase nave și 150 de muschete, o forță mult mai mică decât cea a spaniolilor (600 de soldați), însă a reușit să pună stăpânire pe insulă printr-o stratagemă foarte ingenioasă. Spaniolii priveau cum bărcile transportau în mod repetat încărcătură după încărcătură, de oameni, de pe navele lui Deveaux spre poziția lor de defensivă de pe țărm. Ceea ce spaniolii nu știau era că aceeași oameni mergeau și înainte și-napoi, stând în picioare în călătoria spre insulă și întinzându-se pe burtă, în călătoria spre nave. Comandantul trupelor spaniole, temându-se de o înfrângere din partea unei forțe mai numeroase decât a lor și crezând că se află într-o poziție de vulnerabilitate, s-a predat.

Șocant, nu-i așa? Când cedezi în fața fricii, deja ești înfrânt. Oamenii guvernați de frică rămân acolo unde se simt în siguranță. Lucru foarte trist, întrucât nu-și pot atinge potențialul rămânând acolo.

Shakespeare a spus: „Îndoielile noastre sunt trădătorii care ne fac să pierdem ceea ce altfel am câștiga, prin faptul că ne inoculează frica de-a încerca.” Ce ai încerca să faci, în viață, dacă ai fi sigur că nu poți da greș? Dar înainte de-a răspunde, poate că e bine să iei seama la cuvintele împăratului David: „Vrăjmaşii mei dau înapoi, în ziua când Te strig: ştiu că Dumnezeu este de partea mea” (Psalmul 56:9).

Cuvântul de ordine pentru tine acum este: crede că Dumnezeu este de partea ta în acest moment, apoi du-te și fă lucrurile pe care îți este frică să le faci!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Psalmul 51


Psalmul 51 a fost scris de David în împrejurări deosebit de umilitoare (2 Samuel 12). Găsim aici dezvăluite sentimentele pe care le stârneşte în suflet o convingere reală a păcatului şi totodată drumul pe care-l trasează Duhul Sfânt pentru refacerea comuniunii. Să urmărim dureroasele sale etape: mărturisirea păcatului comis (v. 3); conştientizarea faptului că Dumnezeu a fost Cel lezat, nu numai cutare sau cutare persoană (v. 4); păstrarea vie a adevărului că firea noastră este rea (v. 5); gândul îndreptat spre ce aşteaptă Dumnezeu, ca „adevărul să fie în omul dinăuntru” (să nu uităm niciodată versetul 6!); dorinţa de a avea o conştiinţă curată şi dreaptă (v. 10); în sfârşit, nevoia de a reveni la sfinţenia practică (v. 11), la bucuria şi la slujirea devotată (v. 8 şi 12). Odată restaurat, credinciosul va fi pregătit să le spună şi altora despre harul prin care el a fost iertat (v. 13; comp. cu Luca 22.32).

Toată această lucrare nu implică nici aducerea vreunei jertfe (v. 16), nici vreun act de „penitenţă”. Un duh zdrobit, o inimă smerită cu adevărat ~ iată ce poate primi Dumnezeu prin eficacitatea lucrării Domnului Isus (v. 16 şi 17)!

Prieteni, dacă şi pe noi ne ia prin surprindere căderea în vreun păcat, să recitim acest psalm în prezenţa lui Dumnezeu, dar nu ca o mărturisire făcută de David, ci ca fiind propria noastră rugăciune.

Navigare în articole

%d blogeri au apreciat: