Mana Zilnica

Mana Zilnica

16 Mai 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Pentru orice lucru este o vreme și pentru orice ocupație un timp sub ceruri: … un timp pentru a căuta și un timp pentru a pierde.
Eclesiastul 3.1,6

Eclesiastul și creștinul

Principiul profitului și al pierderii funcționează și în sfera spirituală. Dacă vom folosi „un timp pentru a căuta” și vom cerceta cu sârguință Scriptura, profitul și binecuvântarea vor fi evidente în viața noastră. Dacă nu, atunci va veni „un timp pentru a pierde”, când ni se va lua chiar și ceea ce credeam că avem.

Solomon, într-una din cărțile sale, tratează acest aspect în felul următor: „Fiul meu, … dacă vei striga după pricepere și-ți vei înălța glasul pentru înțelegere, dacă o vei căuta ca pe argint și o vei cerceta ca pe comorile ascunse, atunci vei pricepe temerea de Domnul și vei găsi cunoștința lui Dumnezeu” (Proverbe 2.1,3-5). Acest pasaj conține sfaturi prețioase pentru creșterea în cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu. Mai întâi trebuie să ne înălțăm glasul pentru înțelegere. Dacă nu ne rugăm ca Dumnezeu să ne deschidă mintea să înțelegem Cuvântul Său, studiul nostru nu va fi decât un exercițiu intelectual.

Apoi Solomon vorbește despre a căuta cunoașterea ca pe niște comori ascunse. Este necesară o măsură de osteneală pentru o cunoaștere reală a Cuvântului lui Dumnezeu. Unele dintre cele mai prețioase lucruri din Scriptură sunt „comori ascunse”. El nu numai că îl încurajează pe cel credincios să caute, însă îl și atenționează cu privire la consecințele leneviei spirituale: „Cine își ară ogorul se va sătura cu pâine, dar cine umblă după oameni de nimic se va sătura de sărăcie” (Proverbe 28.19). Dacă ne vom ocupa timpul cu lucrurile lumii acesteia, în loc de cele care sunt cu adevărat pâinea noastră, va veni „un timp pentru a pierde”, iar rezultatul va fi sărăcia spirituală. „Un leneș își pune mâna în vas și nu și-o duce nici măcar la gură” (Proverbe 19.24). Biblia nu ne va fi de niciun folos dacă nu o „ducem la gură”.

M Vogelsang

SĂMÂNȚA BUNĂ

” …Isus i-a zis: «Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu.»”
Ioan 3.3

Inima nouă

Domnia voastră îmi amintiți de un fruntaș al iudeilor care a venit la Isus noaptea. Şi el a întrebat: „Cum se poate face așa ceva?”, când Mântuitorul i-a spus: „Trebuie să vă nașteți din nou.”

Ştiu povestea, replică moșierul. Dar cum poate dovedi un om că este născut din nou? Prin ce pot recunoaște alți oameni că tatăl tău este născut din nou, că are o inimă nouă, așa cum spui tu?

Domnul Isus nu a încercat să-l convingă prin dovezi pe fruntaș. De aceea nici eu nu vreau să fac acest lucru. Dar, domnia voastră, îmi permiteți o întrebare: Dacă vedeți un om mergând pe un drum de țară, îl rugați să se oprească și să vă dovedească că este născut? Nu, pentru că vedeți că așa este; altfel, nu ar umbla viu în fața dumneavoastră. Deci, dacă cineva vede ce viață spirituală duce astăzi tatăl meu, care odinioară trăia în păcat, cum merge pe calea spre cer, poate să vadă că el este născut din nou, fără a avea nevoie de o altă dovadă.

Nobilul nu mai zâmbi. Îl privi cu seriozitate în ochi pe băiatul sărac care numea o convingere proprietatea lui, o convingere pe care el nu o cunoștea, dar din cauza căreia începea să-l invidieze. Se adevereau  cuvintele înțeleptului Solomon: „Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite” (Proverbe 28.6).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNVĂȚĂTURI DIN VIAȚA LUI DAVID (2)

„Să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc făgăduinţele.” (Evrei 6:12)

     Astăzi vom vorbi despre încă trei lecții (de câte trei cuvinte fiecare) din viața lui David:

1) Dumnezeu face alegerea. Când proorocul Samuel a mers la casa lui Isai ca să aleagă următorul rege al lui Israel, nimeni nu se gândise la David. Însă Dumnezeu pe el îl alesese – la fel cum a ales-o pe Debora să conducă poporul, într-o societate dominată de bărbați. Nu mai încerca să-L înțelegi pe Dumnezeu! Și nu te mai compara cu alții! Noi i-am fi respins pe mulți dintre oamenii pe care i-a ales și i-a folosit Dumnezeu – ceea ce demonstrează cât de puține cunoaștem.

2) Dumnezeu concepe planul. „Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi…” (Filipeni 1:6). Cine concepe planul? Cine îl duce la capăt? Dumnezeu! Planul Său pentru David a presupus să se ferească de sulița lui Saul, să locuiască în peșteri ca un fugar și (vezi 1 Samuel 22:2) să lucreze cu patru sute de nepricepuți pentru care cuvântul „disfuncțional” e un termen blând. Dumnezeu te pregătește prin dificultățile pe care le experimentezi pentru a face față misiunii pe care ți-a încredințat-o.

3) Dumnezeu stabilește orarul. „Să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc făgăduinţele.” Răbdarea înseamnă să fii tare și atunci când ești sub presiune. Premiul le aparține celor care sunt credincioși într-o cursă lungă. David a fost uns rege când era adolescent, însă nu a urcat pe tron decât la vârsta de treizeci de ani. Așa că, ai răbdare! Dumnezeu face o lucrare de pregătire în viața ta ca să fii gata la vremea potrivită. Da, așteptarea este grea, dar dacă pornești înainte ca arbitrul să dea startul, vei fi descalificat. Stai cu ochii ațintiți la premiul chemării tale cerești, și nu renunța!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Daniel 11.29-45

Nicio profeţie din Scriptură nu se interpretează separat, ceea ce înseamnă că nu poate fi izolată din planul general al lui Dumnezeu (2 Petru 1.20). Astfel, începând cu versetul 36, cum arată înseşi cuvintele Domnului, avem tabloul unor evenimente care se află încă în viitor şi pentru care cele din trecut au slujit, într-un fel, doar drept schiţă sau introducere. Antioh Epifanus, regele Siriei, desemnat fără echivoc în versetul 31, cel care pentru a se răzbuna pe iudei sacrifică o scroafă în templu şi apoi aşază acolo statuia lui Jupiter, nu este decât un antetip al viitorului împărat din Nord sau Asirian. Acestui personaj profetic i se aplică versetele 40-45, în timp ce versetele 36-39 îl privesc pe Antihrist, „împăratul“, care în acelaşi „timp al sfârşitului“ se va face adorat în Ierusalim. El va fi supraomul aşteptat, reunind şi desăvârşind în persoana sa, sub acapararea lui Satan, toate tendinţele perverse şi orgolioase ale inimii omului. Acţionând după bunul lui plac (în contrast absolut faţă de Hristos – Evrei 10.7), proferând cele mai grave hule împotriva lui Dumnezeu, dispreţuindu-L pe Unsul Său, ridicându-se mai presus de orice, sprijinit de bani, de violenţă şi de minciună, iată duhul Antihristului, care nu este greu de discernut în lume chiar şi astăzi (1 Ioan 2.18,22,23).


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: