Mana Zilnica

Mana Zilnica

27 Noiembrie 2016

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald CHAMBERS

 

Consacrarea puterii spirituale

… prin care lumea este răstignită faţă de mine si eu, faţă de lume. Galateni 6:14

Dacă îmi aţintesc gândurile asupra Crucii lui Cristos, nu devin un pietist subiectiv, interesat de propria mea sfinţenie, ci un om concentrat asupra intereselor lui Isus Cristos. Domnul nostru n-a fost un om retras sau un ascet. El nu S-a izolat fizic de societate, dar n-a fost niciodată legat de ea înlăuntrul Său. El n-a fost distant, dar a trăit într-o altă lume. El a fost atât de implicat în lumea aceasta, încât oamenii religioşi ai timpului Său L-au numit un mâncăcios şi un băutor de vin. Dar Domnul nostru n-a lăsat niciodată ca ceva să se pună în calea consacrării puterii Lui spirituale.

Este o falsă consacrare atunci când în mod conştient te izolezi de ce-i în jurul tău cu scopul de a aduna energie spirituală pentru mai târziu; aceasta este o greşeală gravă. Duhul lui Dumnezeu i-a scăpat pe mulţi de păcat şi totuşi, în viaţa acestora nu există libertate, plinătate. Viaţa religioasă pe care o vedem astăzi în jurul nostru este cu totul diferită de sfinţenia viguroasă a vieţii lui Isus Cristos. „Nu te rog să-i iei din lume, ci să-i fereşti de cel rău” (Ioan 17:15).

Noi trebuie să fim în lume, dar nu ai lumii; să fim cu totul despărţiţi de ea înlăuntrul nostru, nu în exterior. Nu trebuie să lăsăm ca vreun lucru să se pună în calea consacrării puterii noastre spirituale. Consacrarea este partea noastră; sfinţirea este partea lui Dumnezeu. Trebuie să ne hotărâm în mod deliberat să ne intereseze numai lucrurile care Îl interesează pe Dumnezeu. Modul de a rezolva probleme încurcate este de a ne întreba: „Este acesta genul de lucruri care Îl interesează pe Isus Cristos sau genul de lucruri care îl interesează pe duhul diametral opus lui Isus?”

 

MANA DE DIMINEAŢĂ

 

„Noi am cunoscut dragostea, prin aceea că El Şi-a dat viaţa pentru noi.” 1 IOAN 3:16

În timpul vieţii Sale pământeşti, Domnul nostru S-a descoperit lumii ca Fiul lui Dumnezeu venit ca să mântuiască pe oameni şi să le schimbe felul de viaţă. El le-a făcut cunoscut dragosteaTatălui şi le-a anunţat jertfa pe care avea s-o aducă pentru ispăşirea păcatelor lor. Dar oamenii n-au vrut să vină la El ca să aibă viaţa, şi împotrivindu-se chemării Sale şi nepăsându-le de dragostea Lui, au ajuns să nu poată să creadă. (Ioan 12:37-40).

Noi trăim acum la sfârşitul zilei de har pe care Domnul Isus a inaugurat-o când a venit pe pământ. Timp de două mii de ani, cei mai mulţi oameni n-au vrut să primească darul lui Dumnezeu; ei au preferat întunericul în locul luminii, plăcerile păcatului în locul unei vieţi curate şi sfinte, chiar moartea în locul vieţii veşnice; au criticat Cuvântul Său şi inima li s-a împietrit. Nu-i ajută la nimic să-şi închidă ochii faţă de grozava realitate a judecăţii care va veni. Aceasta este atitudinea struţului care când simte că vine furtuna, îşi ascunde capul în nisip. Judecata, precedată de împietrirea inimii, este gata să cadă ca un giulgiu peste aceia care se numesc creştini, dar tăgăduiesc cu viaţa numele pe care îl poartă.

Dar copiii Lui răscumpăraţi prin sângele Său, regeneraţi prin Duhul Său, îl urmează şi sunt obiectul dragostei şi al purtării de grijă a acestui Mântuitor lepădat de mulţi, vai, chiar şi de aceia care pretind că sunt ceea ce nu sunt în realitate. Domnul însă Se roagă şi mijloceşte pentru credincioşii Lui, îi protejează şi face din ei culmea dragostei Lui, dându-le din plinătatea Sa şi „…har peste har.” Noi care Îi aparţinem, trăim în îmbrăţişarea acestei dragoste care nu se va muta niciodată de la noi. Dumnezeu foloseşte încercarea şi necazurile ca şi chemările şi înştiinţările Cuvântului Său ca să ne ţină conştienţi de dragostea Lui şi să creeze în noi inimi simţitoare care să răspundă acestei iubiri.

Dumnezeu nu încetează să ne dea tot felul de dovezi de dragostea Lui, şi aceasta în fiecare zi. Ii suntem noi recunoscători? Aţi mulţumit vreodată pentru aerul pe care-l respiraţi, pentru apa pe care o beţi, pentru adăpostul în care locuiţi şi pentru atâtea binecuvântări pe care le primiţi ceas de ceas, zi de zi, luni şi ani în şir cu o consecvenţă pe care numai Dumnezeu o poate avea? Noi poate credem că este normal să le primim. Nu ni se cuvine nimic. Trebuie să recunoaştem că nu am fost întotdeauna la înălţimea harului Său. Dumnezeu Se bucură să fie pentru noi un singur lucru: Dragoste. „Dumnezeu vrea ca harul să ne fie de ajuns şi aceasta este mult mai de preţ decât să ni se scoată ţepuşul din carne. Acest har are scopul şi efectul de a ne introduce în părtăşia cu Dumnezeu, să ne sfinţească şi să ne facă să-L cunoaştem în adevăr, şi să-L iubim cu adevărat.” J.N.D.

 

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

 

„Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta”. Ps.119:11.

În acest verset ne este arătată calea spre o viată de biruinţă. Căci Cuvântul Crucii este puterea lui Dumnezeu care mântuieşte pe toţi aceia care cred în El. În 1 Ioan 2:14, este scris: „V-am scris tinerilor, fiindcă sunteţi tari şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi şi aţi biruit pe cel rău”. Observăm din nou că, Cuvântul Lui este puterea care dă izbânda, deoarece prin Cuvântul lui Dumnezeu, cel rău va fi biruit.

Când citim „Orişicui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine”. (Mat. 5:40-42), şi dacă aceste cuvinte rămân în noi, putem să facem ca atare, când întâlnim aşa ceva. Dacă nu locuieşte acest cuvânt în noi, atunci facem cum face lumea şi călcăm Cuvântul. Dacă locuieşte în noi Cuvântul: „El a adus o jertfă, care este valabilă pe veci”, atunci putem să-I mulţumim în orice timp şi duşmanul e biruit.

Şi David mărturiseşte: „Am necurmat pe Domnul înaintea mea, nu mă voi clătina”. (Psalm.16:8). Aceasta este asemănător cu cuvântul de mai sus: „Strâng cuvântul Tău în inima mea ca să nu păcătuiesc împotriva Ta”. Cuvântul lui Dumnezeu este: „coif, scut, adăpost, platoşă şi sabie.” Deci, un om în care locuieşte Cuvântul lui Dumnezeu este bine înarmat. El este o casă a lui Dumnezeu în care locuieşte Isus. Isus se luptă pentru noi, iar noi putem sta liniştiţi. Credinţa în Cuvântul lui Dumnezeu ne ţine în odihnă linişte, şi unde este linişte, este şi biruinţă. „Strigăt de biruinţă şi de mântuire se înalţă în corturile celor neprihăniţi: dreapta Domnului câştigă biruinţa”. (Ps. 118:15). Şi chiar de-ar fi să cad, El mă ridică. Având această încredere, poţi şi tu să strigi: „Nu te bucura de mine, vrăjmaşă; căci chiar dacă am căzut, mă voi scula iarăşi”. (Mica 7:8).

 

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

 

ODIHNĂ ÎN TOATE UMBLETELE TALE

… Voi merge Eu însumi cu tine şi îţi voi da odihnă. Exodul 33.14

Ce cuvânt de preţ este acesta! Doamne, ajută-mă să-l iau pentru mine personal.

Noi putem să fim chemaţi să părăsim locuinţa noastră, căci aici per pământ noi n-avem o cetate stabilă. Ni se întâmplă uneori să ne vedem siliţi deodată să părăsim locurile unde ni se pare nouă că ne-am aranjat mai bine. Şi într-o astfel de situaţie rea noi avem mângâierea prin cuvintele de mai sus. Domnul însuşi ne va însoţi. Prezenţa Sa, care cuprinde favoarea Sa, părtăşia, grija şi puterea Sa vor fi totdeauna cu noi, în orice loc al călătoriei noastre. Aceasta înseamnă mai mult decât se poate spune; căci, de fapt, înseamnă totul. Dacă îl avem pe Dumnezeu prezent cu noi, avem şi cerul şi pământul. Vino cu mine, Doamne, şi apoi condu-mă unde vei voi Tu.

Dar nădejdea noastră este să găsim un loc de odihnă. Aşa făgăduieşte versetul de mai sus. Noi vom avea odihna pe care numai Domnul o dă, odihnă care porneşte de la El şi în care El ne păstrează. Starea Lui de faţă ne dă odihnă în timpul călătoriei noastre şi chiar şi în luptă. Omul muritor poate el să cunoască această odihnă? Da, căci iată aici făgăduinţa, şi prin credinţă, noi putem s-o cerem. Odihna ne vine de la Mângâietorul, de la Domnul Păcii şi de la Tatăl slavei, care a şaptea zi s-a odihnit de lucrările Sale.

A fi cu Dumnezeu înseamnă a avea odihna în înţelesul cel mai larg.

 

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

 

Să vină preaiubitul meu în grădina lui și să mănânce roadele ei scumpe. Am venit în grădina mea, sora mea, mireaso! Cântarea Cântărilor 4.16; 5.1

Mirele din Cântarea Cântărilor este o frumoasă imagine a lui Hristos. Deși, strict vorbind, mireasa este o imagine a poporului pământesc al lui Hristos, putem totuși cu siguranță face o aplicație la Adunare, la Mireasa cerească a Lui.Mirele vorbește întotdeauna despre grădină ca fiind „grădina mea”, în timp ce mireasa recunoaște acest lucru, numindo „grădina lui”. Aplicația este clară: Domnul dorește inimile noastre pentru Sine; nu doar timpul nostru, mijloacele noastre, intelectul nostru sau eforturile noastre, ci, mai presus de toate, afecțiunile noastre neîmpărțite. Grădina trebuie să fie grădina Lui. Mai mult, dacă Domnul dorește inima noastră ca pe o grădină a plăcerii Sale, ea trebuie să aibă caracteristicile unei grădini potrivite gândului Său.

Există cinci trăsături principale ale acestei grădini în Cântarea Cântărilor, care arată cum dorește Domnul să fie inimile noastre. Grădina Domnului este o grădină închisă, o grădină bine udată, o grădină roditoare, o grădină înmiresmată și o grădină înviorătoare. Dacă inima celui credincios este ținută separată de lume, ferită de rău și pusă deoparte pentru Domnul, ea va deveni ca o grădină închisă. Grădina bine udată arată că inima va avea izvoare ascunse de înviorare și de bucurie – viața trăită prin puterea Duhului Sfânt, care va aduce roade prețioase, roade care vorbesc despre perfecțiunile lui Hristos. Rodul din inima credinciosului va duce la închinare. Apoi, inima care se închină lui Hristos va deveni o sursă de binecuvântare și de înviorare pentru cei din jur. Domnul dorește să aibă inima noastră ca pe o grădină a plăcerii pentru El Însuși. H. Smith

 

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

 

Doamne, sunt conştient de o lipsă a proporţiei – ies în prim plan lucruri care sunt simple nimicuri, iar lucrurile glorioase dispar. Eliberează-mă de aceasta ca să exist pentru slava Ta.

 

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

 

«Şi, când staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este în ceruri, să vă ierte greşelile voastre.» MARCU 11,25

Să fim gata să iertăm

Unul din semnele răcirii dragostei din viaţa creştinilor în vremurile de pe urmă este lipsa puterii lor de a ierta. Dacă nu-i iertăm din toată inima pe oamenii care au ceva împotriva noastră, să nu fim surprinşi că Domnul îşi închide cerul. Trebuie să realizăm că vom fi judecaţi după cum îi judecăm şi noi pe alţii. «Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri» (Matei 6,12). Nu are rost să ne rugăm pentru trezire dacă nu suntem pregătiţi să atacăm miezul problemei, şi anume puţina noastră disponibilitate de a-i ierta şi a-i accepta pe ceilalţi. Dacă biruim în acest punct, Dumnezeul cel Viu Se va descoperi şi ne va dărui Duhul Său Sfânt şi trezirea spirituală pentru care ne rugăm. Trebuie să facem odată acest pas, deoarece altfel devenim călduţi, iar orele noastre de rugăciune se transformă într-o «bolboroseală a păgânilor». Domnul nostru caută astăzi oameni care sunt plini de Duhul Sfânt, care sunt gata să ierte şi care au o credinţă puternică. Atunci ne putem ruga prin credinţă şi putem fi siguri că Domnul va răspunde aşa cum găsim scris în Isaia 58,9: «Atunci tu vei chema şi Domnul va răspunde, vei striga şi El va zice: „Iată-Mă!”». Iată calea spre trezire! Suntem gata să o urmăm?

 

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

Dimineaţa

Marele preot Iosua stând în picioare înaintea îngerului Domnului. Zaharia 3:1

În Iosua, marele preot, vedem o înfăţişare a fiecărui copil al Lui Dumnezeu care a fost „apropiat prin sângele lui Christos” (Efeseni 2:13) şi a fost învăţat să se îngrijească de lucrurile sfinte şi să intre în ceea ce este acoperit de perdea. Isus ne-a făcut „împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu” (Apocalipsa 1:6), şi chiar şi aici pe pământ, exercităm preoţia unei vieţi consacrate şi a unei slujbe sfinte. Dar despre acest mare preot se spune că stătea „în picioare înaintea îngerului Domnului”, adică stătea să slujească. Aceasta ar trebui să fie poziţia permanentă a oricărui credincios adevărat. Fiecare loc este acum templul lui Dumnezeu, şi poporul Său poate să-I slujească în slujba lor zilnică ca în casa Lui. Ei trebuie să fie întotdeauna gata de slujire, oferind jertfe spirituale de rugăciune şi laudă şi prezentându-se pe ei înşişi ca „o jertfă vie” (Romani 12:1). Dar observaţi unde stă să slujească Iosua: Înaintea îngerului Lui Iehova. Numai printr-un mijlocitor pot cei săraci şi mânjiţi să devină preoţi pentru Dumnezeu. Eu prezint ce am în faţa mesagerului, îngerul legământului, Domnul Isus. Prin El, rugăciunile mele sunt primite; ele devin plăcute fiindcă sunt legate cu mănunchiuri de mirt, aloe şi casia din grădina lui Christos. Dacă nu îi pot aduce decât lacrimi, El le va pune în burduful Său, împreună cu propriile Sale lacrimi, fiindcă şi El a plâns odinioară. Dacă nu îi pot aduce decât gemete şi vaiuri, le va accepta ca pe o jertfă primită, fiindcă şi El a fost zdrobit odinioară, şi a gemut adânc în suflet. Eu însumi, stând în faţa Lui, sunt „primit în Prea Iubitul” (Efeseni 1:6), şi lucrările mele murdare, deşi sunt nişte obiecte de groază, pentru Dumnezeu prin ele însele, sunt primite ca o jertfă de bun miros. El este mulţumit, şi eu sunt binecuvântat. Iată, deci, poziţia creştinului, un „preot… stând în picioare înaintea îngerului Domnului”.

Seara

Iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său. Efeseni 1:7

Există oare, în orice limbă, un cuvânt mai dulce pentru urechea păcătosului vinovat, decât cuvântul Iertare”? Este ca o notă de argint pentru prizonierul israelit. Fie ca steaua iertării, care străluceşte deasupra temniţei condamnatului, şi îi dă celui disperat o rază de nădejde în noaptea deznădejdii, să fie pururi binecuvântată! Este posibil ca păcatul, păcate ca al meu, să fie iertate – iertate toate şi pentru totdeauna? Iadul este partea mea ca păcătos. Nu există nici o posibilitate să scap de el atâta timp cât păcatul rămâne asupra mea. Poate să fie ridicată povara păcatului, şi să fie îndepărtate petele de sânge? Pot să se dărâme zidurile de piatră ale temniţei, şi uşile să sară din balamale? Isus îmi spune că pot fi nevinovat. Veşnic binecuvântată este descoperirea iubirii ispăşitoare, care îmi spune că iertarea este nu numai posibilă, ci şi asigurată pentru cei care se sprijină pe Isus. Eu cred în ispăşirea înfăptuită de Isus pe cruce. De aceea, păcatele mele sunt, în momentul acesta şi pentru totdeauna, iertate prin durerile şi moartea Sa înlocuitoare. Ce bucurie aduce iertarea! Îi dedic tot ce am Celui care, prin dragostea Lui nemeritată, a devenit Garantul meu şi m-a răscumpărat prin sângele Său. Ce bogăţii de har aduce iertarea! Să ierţi pe deplin, să ierţi imediat, să ierţi gratuit, să ierţi pentru totdeauna, este o constelaţie de minuni în această iertare. Când mă gândesc cât de mari erau păcatele mele, cât de dragi picăturile de sânge care m-au curăţat, şi cât de iubitoare metoda prin care am fost iertat, sunt copleşit de uimire şi dragoste slujitoare. Mă plec înaintea tronului care m-a absolvit, şi mă prind de crucea care m-a eliberat. Pentru tot restul vieţii, voi sluji Dumnezeului întrupat, prin care sunt iertat în seara aceasta.

 

IZVOARE IN DEŞERT

 

Nici un cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere. (Luca 1:37)

Sus în văile acoperite de zăpadă ale Alpilor, Dumnezeu face una din minunile Lui an după an. În ciuda extremelor de zile însorite şi nopţi geroase, o floare înfloreşte fără cusur prin crusta de gheaţă de la marginea zăpezii. Cum reuşeşte această floare mică, cunoscută ca planta degetăruţ, să facă o asemenea ispravă?

În timpul verii trecute mica plantă şi-a întins frunzele pe pământ ca să absoarbă razele soarelui, şi a păstrat acea energie înmagazinată în rădăcinile ei tot timpul iernii. Când a venit primăvara, viaţa a pus-o în mişcare chiar sub giulgiul ei de nea, şi când planta a început să crească, a produs în mod surprinzător suficientă căldură ca să topească o mică porţiune de zăpadă de forma unei calote deasupra capului ei.

A crescut din ce în ce mai înaltă, şi pe măsură ce creştea, mica ei calotă de aer a continuat să se ridice deasupra capului ei până când mugurul de floare s-a format bine. În final învelişul de gheaţă al compartimentului cu aer s-a dat la o parte, şi floarea s-a deschis în lumina soarelui. Textura cristalină a petalelor ei mov sclipea ca zăpada însăşi, ca şi cum ar fi purtat încă semnele călătoriei pe care o îndurase.

Această floare fragilă face să răsune un ecou în inimile noastre pe care nici una din florile minunate cuibărite în iarba caldă a pantelor mai joase nu l-ar fi putut trezi vreodată. O, cât de mult ne place să vedem împlinindu-se imposibilul! Şi aşa lucrează Dumnezeu.

De aceea să continuăm să perseverăm, căci chiar dacă am lua împrejurările noastre şi am arunca tot întunericul îndoielii omeneşti asupra lor şi apoi am îngrămădi repede împreună atât de multe dificultăţi câte am putea găsi împotriva lucrării divine a lui Dumnezeu, niciodată n-am putea întrece binecuvântata Lui putere de a face minuni. Să ne punem toată încrederea în El, pentru că El este Dumnezeul imposibilului.

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

 

MARCU 3.20-35

Întotdeauna dispus să-i lase pe oameni să se apropie de El, Domnul permite mulţimii să se înghesuie în casa în care a intrat, din moment ce imediat începe să-i înveţe din nou, fără să aibă timp nici măcar să mănânce. Noi, care adesea suntem atât de puţin dispuşi să ne deschidem uşa către străini sau să ne lăsăm deranjaţi în a schimba ceva în tabieturile noastre, să luăm exemplu de la această neobosită dăruire şi de la această totală renunţare. Să ne gândim, de asemenea, că un vizitator nedorit este poate trimis la noi tocmai pentru a-i vorbi despre mântuirea sufletului.

Unele persoane sunt tulburate de v. 29. Se tem ca nu cumva, vreodată, fără să-şi fi dat seama, să fi spus vreun cuvânt vinovat care nu va putea fi iertat niciodată. Ce subestimare a harului lui Dumnezeu! „Sângele lui Isus Hristos, Fiul Său, ne curăţeşte de orice păcat (1 Ioan 1.7). Hula împotriva Duhului Sfânt era înfiorătorul păcat al Israelului necredincios. Acest popor îi atribuia lui Satan puterea Duhului Sfânt cu care era îmbrăcat Domnul Isus; era un păcat de extremă gravitate acesta şi, în plus, contrar oricărui bun simţ (v. 26).

În cel din urmă paragraf, Domnul îi distinge clar pe aceia pe care-i consideră membri ai familiei Sale. A face voia lui Dumnezeu înseamnă (şi acum, ca şi atunci) a asculta de Domnul Isus.

 

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

 

Text: Evrei 5

RISCURILE SPECTATORILOR

…voi care de mult trebuia să fiţi învăţători, aveţi iarăşi trebuinţă de cineva care să vă înveţe… Evrei 5:12

Cei mai slabi dintre noi pot participa la competiţii atletice, dar numai cei tari pot supravieţui ca spectatori. Potrivit unui specialist în boli de inimă, atunci când devii un spectator, în loc să fii un participant, funcţiile organismului cresc şi scad invers de cum ar trebui. Greutatea corpului, tensiunea, bătăile inimii, colesterolul şi triglicerinele cresc. Capacitatea vitală, consumul de oxigen, flexibilitatea, rezistenţa la oboseală, şi puterea, scad. A fi numai un spectator pe arena trăirii creştine reprezintă de asemenea un risc. Apare o inversare de roluri în creşterea şi scăderea anumitor factori importanţi. Creşte spiritul critic, descurajarea, nemulţumirea şi plictiseala.

Sensibilitatea faţă de păcat şi faţă de nevoile umane, receptivitatea faţă de resursele divine şi faţa de Cuvântul lui Dumnezeu scade. Desigur, este extraordinar şi încântător să auzi pe cineva măturisind cum a lucrat Dumnezeu. Dar nu este nimic ca bucuria de a şti tu însuţi acest lucru. Nu există nici un substituent pentru a-ţi croi singur cărarea păcii, a-ţi ţese propria experienţă a credinţei, şi a-ţi folosi propriile capacităţi date de Dumnezeu în folosul altora.

Nu te mulţumi să-ţi observi tovarăşii de credinţă dezvoltându-şi o inimă pentru Dumnezeu. Sentimentul pe care-l ai câ    nd intri şi tu însuţi în acelaşi proces nu se poate compara cu nimic. Merită să ai mâinile umede, nervi în stomac şi momente emoţionale. Dacă vrei să devii un creştin eficient şi folositor, trebuie să te aventurezi prin credinţă, şi acest lucru este riscant. Dar nu uita, te expui unui risc mult mai mare fiind doar un spectator. M.R.D.

Deschide-mi ochii credinţei să zăresc
Şi dă-mi putere Cuvântu-Ţi să vestesc.
Să aduc pe cineva, o, Doamne, la Tine.
Foloseşte-mă, Doamne, chiar şi pe mine. Stam

Dumnezeu ne-a chemat să intrăm în joc,
nu să ţinem scorul.

 

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

 

Să nu mănânci pâine nici să nu bei apă, şi nici să nu te întorci pe drumul pe care te vei duce. 1. Reg. 13,9.

Din cauza neascultării lui Solomon, Dumnezeu a împărţit împărăţia încât a luat zece seminţii de la Roboam şi le-a dat lui Ieroboam. Dar locul unde se slăvea şi se înălţa Numele Lui Dumnezeu (în Deuteronom se precizează lucrul acesta de 21 de ori) şi unde toţi bărbaţii se întuneau de trei ori pe an, rămânea Ierusalimul. Aici era sfinţenia, era Templul, aici stătea altarul, pe care trebuia să se aducă neîntrerupt arderile de tot. Numai sub această jertfă Dumnezeu a putut să stea în mijlocul poporului. Prin prezenţa părţii bărbăteşti la aceste trei mari sărbători s-a dat practic expresia unităţii poporului. Pentru Ieroboam comuniunea şi expresia unităţii poporului cu Dumnezeu era ceva de domeniul indiferentului.

Poziţia şi viaţa lui erau mai de preţ, pentru el. De aceia a spus către popor: „Destul v-aţi suit la Ierusalim; Israele! Iată Dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului.” Aşa a introdus în Israel noutăţi care s-au născut în inima lui abătând poporul de la ascultarea de Dumnezeu şi chiar la decădere faţă de El. Aici omul Lui Dumnezeu nu avea voie nici să mănânce, nici să bea, pentru a nu avea COMUNIUNE cu răul. Cu toată puterea a judecat fapta lui Ieroboam şi propovăduia judecata Lui Dumnezeu. Dovada că Dumnezeu se ţine de promisiunile Lui a fost arătată prin aceea că proorocul a primit înştiinţarea să nu se întoarcă pe drumul pe care a venit. Întoarcerea proorocului pe acelaşi drum însemna că nu e ascultător de Cuvântul lui Dumnezeu.

Comuniunea cu Dumnezeu se poate găsi numai pe calea FIDELITĂŢII. Când vedem sfântul Nume al Domnului Isus pus alături cu stricăciunea şi răutăţile fără margini ale omului; când vedem sfintele Lui cuvinte amestecate cu nişte obiceiuri religioase, nelegiuite putem spune că ne apropiem cu paşi repezi de cele din urmă zile.

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

 

… Fiul … care ține toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui, a făcut curățirea păcatelor și a șezut la dreapta Măririi în locurile preaînalte. Evrei 1.2,3

Susținătorul tuturor lucrurilor

În Epistola către Evrei ni se spune cine este Fiul lui Dumnezeu, dar și ce a făcut El și ce face. Ca și Creator nu a creat numai universul, ci El este și Susținătorul tuturor lucrurilor create. Ne-am închipuit vreodată ce s-ar putea întâmpla, dacă dintr-o dată nu ar mai funcționa anumite legi ale naturii? Urmarea ar fi o catastrofă de mărimi gigantice. Ce bine este că ne putem baza pe Cuvântul lui Dumnezeu care mărturisește: toate lucrurile au fost create de Domnul și sunt menținute tot prin El!

Fiul lui Dumnezeu este Creatorul și Susținătorul tuturor, dar El este și Salvatorul. Ca Om, a făcut prin Sine, prin jertfirea Sa la cruce, curățirea păcatelor. Pentru a rezolva problema păcatului, nu era suficient un act de autoritate din partea lui Dumnezeu. Pentru aceasta a fost necesar ca Fiul lui Dumnezeu să moară. „Căci este un singur Dumnezeu și este un singur Mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine Însuși ca preț de răscumpărare pentru toți” (1 Timotei 2.5,6). Toți oamenii sunt chemați la mântuire, dar numai cei ce o primesc se bucură de ea. Și aceștia pot să se ancoreze în adevărul că Susținătorul tuturor lucrurilor îi va conduce până la capăt pe cărarea vieții.

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

 

ÎN MIJLOCUL FURTUNII

„lată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă” (Exod 33:21)

Dacă ai fost vreodată surprins de vreun uragan, atunci știi ce înseamnă să ai de-a face cu cea mai puternică forță a naturii cunoscută omului. Rafalele de vânt ating viteze de 250 km/h; stratul de apă atinge 13 cm într-o oră; poate provoca valuri cât un bloc cu 10 etaje și talazuri de 8m. Poate rade de pe fata pământului un oraș întreg în câteva minute. Două componente ale uraganului prezintă un interes deosebit. Una dintre ele se referă la partea mai puțin intensă a uraganului, așa numitul ochi – acel miez relativ calm, unde presiunea scăzută a aerului atrage norii iar ciocnirea acestora provoacă fulgerele. Ochiul este înconjurat de un așa zis zid al ochiului, unde aerul se ridică si se formează norii groși de ploaie. Spre deosebire de centrul mai puțin intens, partea exterioară, zidul, găzduiește cele mai puternice elemente ale uraganului, inclusiv vânturile cele năprasnice si ploile cele mai puternice.

Dacă te-ai putea uita din spațiu la această forță a naturii, ai vedea cum cea mai puternică parte a uraganului se situează chiar lângă centrul lui, în timp ce miezul însuși rămâne relativ calm. lată o lecție pentru fiecare dintre noi. Dumnezeu nu ne scapă de toate necazurile – sau cel puțin nu așa de repede pe cât ne-ar plăcea nouă să o facă – dar ne promite pacea în mijlocul necazurilor. Puțini oameni au avut mai multă bătaie de cap decât Moise. Menirea lui a fost să hrănească, să conducă și să protejeze două milioane de oameni. Si indiferent cât de mult s-a străduit el, ei tot nemulțumiți au fost. Așa că într-o zi, Dumnezeu i-a zis: „lată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă…. te voi pune în crăpătura stâncii si te voi acoperi cu mâna Mea” (v. 21-22).

Dacă ÎI rogi, Dumnezeu te va duce și pe tine în acel loc plin de pace indiferent cât de puternică este furtuna prin care treci.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: