31 Ianuarie 2022
Și, iată, un etiopian, un famen, unul cu putere la împărăteasa Candace a etiopienilor, care era peste toată vistieria ei, care venise la Ierusalim ca să se închine, se întorcea și ședea în carul lui și citea din profetul Isaia. Și Duhul i-a spus lui Filip: „Apropie-te și alătură-te carului acestuia!”. Și Filip, alergând, l-a auzit citind din profetul Isaia și i-a spus: „Înțelegi, în adevăr, ce citești?”.
Fapte 8.27-30
Famenii din Scriptură (4)
Știm cum continuă această întâmplare. Famenul a răspuns: „Cum aș putea înțelege, dacă nu mă va călăuzi cineva?”. Apoi l-a rugat pe Filip să se urce în carul său. Filip a început prin a-i răspunde la întrebarea pe care famenul i-a adresat-o cu privire la pasajul pe care tocmai îl citea (Isaia 53.7,8): „Începând de la Scriptura aceasta, i-a vestit evanghelia lui Isus”. Famenul a crezut ceea ce Filip i-a spus, a fost mântuit și a cerut să fie botezat. „Și au coborât amândoi la apă, atât Filip, cât și famenul, și l-a botezat.” Apoi Duhul l-a răpit pe Filip, iar famenul și-a văzut de drum bucurându-se.
Famenul făcuse un drum lung până la Ierusalim, pentru a se închina. Potrivit legii, el nu putea intra în adunarea Domnului (Deuteronom 23.1). Își procurase însă o copie a cărții lui Isaia și, citind-o, a ajuns la pasajul care vestea suferințele și moartea Domnului Isus. Însă Cuvântul lui Dumnezeu trebuie înțeles pentru a putea beneficia de el. Prin urmare, Duhul Sfânt l-a luat pe Filip din mijlocul unei lucrări prospere în Samaria și l-a adus la acest famen, care venise de departe pentru a se închina și care părea că făcuse acest lucru în zadar. Hristos îl iubise pe acest famen și murise pentru el, iar Duhul Sfânt l-a adus sub influența Cuvântului, folosind un slujitor ascultător al Domnului.
Evanghelia este pentru oricine dorește să o primească: pentru cei din locuri înălțate, ca și pentru cei de jos, cu totul ruinați de păcat, pe care ceilalți îi disprețuiesc și îi evită. Dumnezeu oferă mântuirea în dar tuturor!
E. P. Vedder, Jr.
Nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii sfinți ai lui Dumnezeu au vorbit conduși de Duhul Sfânt.
2 Petru 1.21
Dumnezeu vorbește: ascultați-L!
Multor oameni le este greu să creadă că Dumnezeul cel mare, care a creat totul, este Cel care ne și vorbește nouă, oamenilor. Ei nu tăgăduiesc existența unui Dumnezeu, dar Îl consideră foarte îndepărtat, având în vedere mărimea de necuprins a creației Sale. Pentru ei este de neconceput ca Dumnezeu să Se intereseze de acest fir de praf, numit planeta Pământ, și cu atât mai puțin de fiecare om în parte. Cine gândește astfel nu cunoaște mijloacele care Îi stau la dispoziție Dumnezeului Atotputernic.
Întreaga noastră gândire este dominată de ceea ce este material și vizibil în jurul nostru. De aceea omul nu poate ajunge niciodată la cunoștința lui Dumnezeu.
Dumnezeu însă are mijloace și căi care sunt de altă natură. Prin Duhul Lui, El i-a chemat pe anumiți bărbați să scrie gândurile și cuvintele pe care El a vrut să ni le transmită. Pe toate acestea le găsim în Biblie, Cuvântul lui Dumnezeu. Același Dumnezeu, care prin Cuvântul puterii Lui a chemat întreaga creație la existență, vrea să ne vorbească și prin Cuvântul Său scris, Biblia, Sfânta Scriptură! Citiți-o cu o inimă sinceră și căutătoare! Veți vedea cât de desăvârșit este Cuvântul lui Dumnezeu și cât de armonios se completează cărțile sale între ele, iar aceasta pentru că ceea ce a fost scris de mulți oameni are un singur Autor: Dumnezeu, Duhul Sfânt.
Citirea Bibliei: Ezra 9.5-15 · Proverbe 9.1-18
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
IDENTITATEA ÎȚI DETERMINĂ MOȘTENIREA – Fundația S.E.E.R. România
„Suntem… moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreună moştenitori cu Hristos…” (Romani 8:16-17).
Când echipa țării noastre câștigă un meci (la handbal, fotbal, volei, baschet etc.), noi spunem: „Am câștigat!” Ce- nseamnă de fapt acest „noi” implicit? Nu noi am fost pe teren, nu am fost placați, nu am aruncat și nici nu am lovit mingea… Niciunul n-am înscris niciun gol. Și-atunci, ce-nseamnă „(noi) am câștigat”? Înseamnă că dacă echipa pe care o susținem și cu care ne identificăm a câștigat, și noi am câștigat. De aici se desprinde un adevăr spiritual foarte important pentru copiii răscumpărați ai lui Dumnezeu.
Când Domnul Isus a murit, noi am murit împreună cu El. Când Domnul Isus S-a înălțat, și noi ne-am înălțat împreună cu El ca „să trăim o viaţă nouă” (Romani 6:4). Diferența dintre noi și echipa care a câștigat este că noi nu vom face parte efectiv din acea echipă. Însă când Domnul Isus a ieșit biruitor la cruce, și noi L-am primit ca Mântuitor al nostru, Dumnezeu ne-a așezat „în Hristos.” Astăzi El ne vede îmbrăcați în neprihănirea lui Hristos (vezi 2 Corinteni 5:21). Apostolul Pavel explică lucrul acesta astfel: „Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreună moştenitori cu Hristos…” (Romani 8:16-17)
Ați înțeles ideea? În calitate de copil răscumpărat al lui Dumnezeu, fiecare este moștenitorul tuturor lucrurilor pe care le are Tatăl său ceresc. Și mai mult de-atât, este „împreună moștenitor cu Hristos”, ceea ce înseamnă că toate lucrurile la care Hristos are dreptul, au dreptul și toți cei ce sunt în El, copii ai lui Dumnezeu. Când pricepi acest adevăr și începi să trăiești în consecință, vei identifica și vei invoca binecuvântările pe care le-a promis Dumnezeu în Cuvântul Său. Aceste binecuvântări includ harul, iertarea, vindecarea, grija, călăuzirea, puterea etc.
Identitatea ta în Hristos îți dă dreptul la toate aceste lucruri. Și ce privilegii pot fi mai mari decât acestea?!
de Jean Koechlin
Psalmul 68:24:35
Versetele cu care se încheie acest psalm ne prezintă o altă latură a întemeierii Împărăţiei. „Umblarea” lui Dumnezeu împreună cu poporul Său, care începuse în pustiu (v. 7), ia sfârşit odată cu intrarea în „locaşul sfânt”, simbol al unei odihne glorioase (v. 24; comp. cu 2 Samuel 6.17 şi 7.6). Seminţiile lui Israel, strânse laolaltă, au, în sfârşit, parte de această odihnă. Versetul 27 îl menţionează pe Iuda reunit acum cu Zabulon şi cu Neftali, dar şi cu „Beniamin, cel mic”. Această seminţie (Beniamin) a fost odinioară aproape în totalitate nimicită prin judecată (Judecători 21), devenind astfel o imagine a poporului Israel întregit care urmează să treacă prin necaz. În prezent însă, seminţia lui Beniamin este cea care stăpâneşte, pentru că „Dumnezeul tău a poruncit puterea ta” (v. 28). Şi o lume întreagă i se supune: împăraţii (v. 29), cei mari (v. 31), împărăţiile (v. 32), toţi sunt chemaţi să recunoască puterea şi măreţia lui Dumnezeu care sunt arătate în Israel.
„Ei au văzut umbletele Tale, Dumnezeule!” (v. 24). Acest verset ne îndreaptă gândurile spre ce au făcut ucenicii lui Ioan Botezătorul: privind la umbletele lui Isus (Ioan 1.36: „privind la Isus care umbla”), ei L-au urmat pe Isus. Citind Cuvântul, să medităm şi noi la această umblare perfectă a Domnului în pustiul acestei lumi, aşteptând clipa când Îl vom putea contempla faţă–n faţă, în odihnă şi în glorie.
Mana Zilnica 