Mana Zilnica

12 Noiembrie 2021

DOMNUL ESTE APROAPE

Isus le-a spus: „Veniți după Mine”.

Marcu 1.17

Petru și Andrei și-au lăsat imediat năvoadele și L-au urmat pe Domnul. Iacov și Ioan și-au părăsit și ei îndată corabia și pe tatăl lor și L-au urmat pe Domnul. Levi, după ce a fost chemat, a lăsat totul și L-a urmat pe Domnul. Pescuitul, deși o îndeletnicire rezonabilă, probabil că nu-i făcuse bogați pe acești oameni. Știm din anumite locuri din Evanghelii că se întâmpla ca acești oameni să se trudească toată noaptea și să nu prindă nimic. Știm de asemenea că Petru avea o soție, ceea ce însemna că avea responsabilități financiare pe care nu le putea ignora. Poate că și ceilalți aveau responsabilități asemănătoare; știm că Levi avea o casă, în care L-a invitat pe Domnul la un ospăț mare.

Și totuși vedem că fiecare dintre ei, când a fost chemat de Domnul, L-a urmat. Ioan și Iacov și-au lăsat tatăl în corabie. Sunt legăturile noastre de familie atât de puternice, încât nu ne permit să-L urmăm pe Domnul? Într-adevăr, avem responsabilități cu privire la familiile noastre. Biblia spune că cel care nu se îngrijește de familia sa este mai rău decât un necredincios. De cealaltă parte însă, Domnul a spus că cel care nu-L iubește pe El mai mult decât pe tatăl, mama, fratele și sora sa nu este vrednic de El.

De asemenea, ei și-au părăsit corabia, iar Petru și Andrei și-au lăsat năvoadele. Sunt ocupațiile și posesiunile noastre cele care ne opresc să-L urmăm pe Domnul? Levi a lăsat totul – poate că avea mulți bani pe acea masă de la care s-a ridicat, însă a arătat prin ascultarea sa că este de o importanță supremă chemarea Domnului. Sunt posesiunile noastre prea importante în ochii noștri? Sau poate avem datorii financiare, care ne împiedică să răspundem chemării așa cum acești oameni au făcut? Ce exemple strălucitoare ne oferă ei! Să medităm la ele și să ne întrebăm cum răspundem noi la chemarea Domnului! Căci El deja ne-a chemat!

A. Blok

SĂMÂNȚA BUNĂ

Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nedreptate.

1 Ioan 1.9

Ce se va întâmpla după aceea?

Cu toții știm că la sfârșitul acestei vieți stă realitatea dură: moartea. Nici puterea și nici bogăția nu pot opri moartea. Dar ce urmează după ce trece această viață?

Ce se va întâmpla după moarte? Există cineva care să știe cu siguranță? Tradiția spune: Nesiguranță! Religia spune: Speranță pentru cei buni. Înțelepciunea lumii răspunde: O săritură în necunoscut.

Pe lângă toate aceste voci contradictorii, apăsătoare și derutante, auzim glasul puternic al Dumnezeului celui veșnic. Dacă dorim cu sinceritate să avem siguranță cu privire la viitorul nostru, atunci trebuie să ne îndreptăm cu încredere spre Dumnezeu și să ascultăm de Cuvântul Său. El cunoaște viitorul tot așa de bine ca și prezentul.

Ce spune Dumnezeu că se va întâmpla după aceea? „Iar după aceea vine judecata” (Evrei 9.27). Așadar, pentru oameni va veni judecata, dar nu pentru toți.

Biblia spune că toți oamenii sunt păcătoși. Toți cei care au crezut ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu și s-au smerit înaintea Lui au fost întâmpinați cu har de Dumnezeu. Judecata pe care ar fi meritat-o ei L-a lovit la cruce pe Locțiitorul lor, pe Domnul Isus. Pe astfel de oameni nu-i mai așteaptă judecata. Lor le sunt iertate păcatele, pentru că au crezut în Domnul Isus și El a devenit Mântuitorul lor. Pentru ei, după moarte va veni cea mai mare fericire.

Ce așteptați dumneavoastră: judecata ori fericirea veșnică?

Citirea Bibliei: Ezechiel 5.1-6.14 · Psalmul 116.10-19

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CARE ESTE VIZIUNEA TA? – Fundația S.E.E.R. România

„Și iată că slava Lui… era acolo, aşa cum o văzusem” (Ezechiel 8:4)

Când Dumnezeu îți dă o viziune, ea îți va schimba viața. John Sculley, fost președinte al companiilor PepsiCo și Apple Computer, a spus: „Viitorul aparține acelora care văd posibilitățile înainte ca acestea să fie evidente.”

Biblia ne spune că Dumnezeu „cheamă lucrurile care nu sunt ca şi cum ar fi” (Romani 4:17). Viziunea zugrăvește o țintă, aprinde în tine un foc și te împinge înainte. Dacă ceea ce urmărești în viață nu vine dintr-o dorință arzătoare din lăuntrul tău – din profunzimile a ceea ce ești tu și a ceea ce crezi – nu o vei putea duce la îndeplinire. De ce este așa? Deoarece, pe drum, va trebui să treci peste obstacole, împotrivire, blocaje și rezistență. Viziunea Esterei a însemnat să-și pună viața în pericol pentru a salva poporul evreu de la anihilare. Ea a spus: „dacă va fi să pier, voi pieri” (Estera 4:16). A pierit ea? Nu, dar a trebuit să fie dispusă s-o facă. Dar tu?

Pentru a-ți împlini viziunea, trebuie să faci două lucruri:

1) Să te evaluezi. Dacă te-ai gândit la viziunea vieții tale și ai reușit s-o articulezi clar, evaluează cât de bine o îndeplinești. Vorbește cu cei în care ai încredere și roagă-i să-ți spună ce cred ei despre viziunea ta. Și dacă o pot articula, înseamnă c-o trăiești.

2) Exprimă-ți-o în scris. „Scrie prorocia şi sap-o pe table, ca să se poată citi uşor” (Habacuc 2:2). Scrisul îți clarifică gândirea. Odată ce ți-ai exprimat viziunea în scris, ea devine hartă pentru destinația ta. Consult-o des și urmărește-o cu tot ce ai în tine. Dacă faci lucrul acesta, sunt șanse s-o vezi împlinindu-se câtă vreme ești în viață!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Plangerile lui Ieremia 1:1-11

Plângerile lui Ieremia exprimă durerea profetului în faţa evenimentelor relatate în cel din urmă capitol al cărţii sale: este vorba de luarea şi de distrugerea Ierusalimului de către armata lui Nebucadneţar. Ca oricare dintre profeţii, şi aceasta ţinteşte dincolo de împrejurările în care a fost consemnată, astfel că, prin aceste capitole, Duhul ne poartă până la „necazul cel mare” prin care va trebui să treacă Israel.

Este impresionant să vedem cum Ieremia, deşi nevinovat într–un mod personal, suferă cel mai mult din cauza umilirii Ierusalimului şi se identifică cu poporul aflat sub judecata lui Dumnezeu. Nenorocirile pe care nu contenise să le vestească, şi pe care poporul nu voise să le creadă, acum i–au ajuns. Un altul n-ar fi scăpat prilejul să le spună: V–am prevenit! De m–aţi fi ascultat…! Slujitorul lui Dumnezeu însă nu caută să triumfe prin aceasta. Dimpotrivă! Ierusalimul, care în ziua necazului său n–a găsit pe nimeni care să-i vină în ajutor (v. 7; Isaia 51.18,19), pe nimeni care să-i aducă mângâiere (v. 2,9,17,21), va avea în Ieremia (simbol al Domnului Hristos) pe cel mai credincios prieten, pe cel mai zelos mijlocitor (Proverbe 17.17).