Mana Zilnica

Mana Zilnica

30 Iulie 2018

 

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

Să fiți umpluți de cunoștința voii Lui, în orice înțelepciune și pricepere spirituală.
Coloseni 1.9

Călăuzirea lui Dumnezeu

O mare parte a călăuzirii Duhului, cu privire la cei aflați în comuniune cu Dumnezeu, ne este prezentată în Coloseni 1.9-11. Aici îi vedem pe cei credincioși „umpluți de cunoștința voii Lui”. Duhul Sfânt ne călăuzește în cunoașterea voii divine, chiar când nu avem ocazia să ne rugăm cu privire la acest lucru. Dacă am pricepere spirituală cu privire la o anumită situație, acesta poate fi rezultatul rugăciunilor făcute cu mult timp înainte, și nu al rugăciunii făcute la momentul respectiv. Câteodată trebuie să ne rugăm cu privire la un lucru fiindcă nu suntem în comuniune. Pot fi exersat astăzi, într-un mod real și adânc, pentru a nu avea nicio îndoială cu privire la călăuzirea Domnului într-o situație care va avea loc peste cinci ani.

Când Dumnezeu ne folosește, dacă suntem liberi de noi înșine, El ne poate pune pe inimă să mergem într-un loc sau într-altul; aceasta este călăuzirea propriu-zisă a lui Dumnezeu. Ea însă presupune să umbli cu Dumnezeu în mod constant; ea presupune moarte față de sine. Dacă umblăm cu smerenie, Dumnezeu ne va călăuzi.

Mulți vorbesc despre călăuzirea prin providență. Providența însă, deși uneori exercită control asupra noastră, totuși niciodată nu ne călăuzește în adevăratul sens al cuvântului; ea călăuzește lucrurile. Dacă merg într-un loc să predic și descopăr, ajuns pe peron, că trenul a plecat, Dumnezeu a rânduit lucrurile pentru mine (și va trebui să-I fiu mulțumitor pentru aceasta); însă aceasta nu este călăuzirea lui Dumnezeu; voința mea trebuie zdrobită. Există binecuvântare în controlul lucrurilor prin providență, însă ea nu este călăuzirea Duhului lui Dumnezeu, nu este călăuzirea cu „ochiul”, ci mai degrabă cea cu „frâul” și cu „zăbala”. Deși providența controlează totul, ea nu călăuzește în adevăratul sens al cuvântului.

J N Darby

 


SĂMÂNȚA BUNĂ

 

” …evlavia este folositoare în orice privință, întrucât ea are făgăduința vieții de acum și a celei viitoare.”
1 Timotei 4.8

Cartea făgăduinţelor

O femeie în vârstă, care a fost vizitată de un credincios, se plângea de sărăcia ei. Pe masă era o Biblie mare. În timp ce femeia a plecat după ceva în bucătărie, credinciosul a pus o bancnotă de o sută de dolari între paginile Bibliei. Apoi, când femeia a venit înăuntru, a îndemnat-o să citească în Biblie, pentru că acolo va găsi rezolvarea chiar și pentru sărăcia ei. După mai multe săptămâni, când a vizitat-o din nou, a luat Biblia, a deschis-o și dolarii erau tot acolo. Când a văzut femeia dolarii între paginile Bibliei, și-a plecat capul rușinată, pentru că nu a deschis-o. Banii erau acolo, iar ea se lupta cu sărăcia.

Câți oameni nu trăiesc o viață de mizerie spirituală, pe când comori nebănuite stau ascunse în Biblia lor acoperită de praful indiferenței!

Citiți Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu! Ea este cartea promisiunilor lui Dumnezeu față de poporul Israel, față de națiuni, față de Biserica Sa, dar și față de fiecare om în parte. În ea, Dumnezeu promite că „cine crede în Fiul are viața veșnică” (Ioan 3.36). Încrede-te în făgăduința lui Dumnezeu și vei avea un folos pentru timpul de acum și pentru veșnicie! Din vechime, Dumnezeu a dat poporului sfatul:

„Cartea aceasta a legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi și noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea, căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale și atunci vei lucra cu înțelepciune” (Iosua 1.8).


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CE POȚI FACE ÎN TIMP CE AȘTEPȚI

„Îmi pusesem nădejdea în Domnul, şi… mi-a ascultat strigătele” (Psalmul 40:1)

     Orice lucru construit bine a fost gândit încet și cu grijă. Nerăbdarea este un semn al imaturității; copiii nu au răbdare să aștepte. Încearcă să înțelegi un lucru: Lipsa răbdării nu-L va face pe Dumnezeu să Se miște mai repede. El lucrează conform propriului Său orar. Pavel scrie: „Știm că toate lucrurile lucrează împreună… după planul Său.” (Romani 8:28). Din cauză că ușa nu s-a deschis încă nu înseamnă că Dumnezeu S-a răzgândit. Poate momentul nu este potrivit pentru El ca să obțină cea mai mare slavă, iar tu să ai parte de cel mai mare beneficiu. Așadar, ce ar trebui să faci în timp ce aștepți? Cel puțin două lucruri: 1) Roagă-te pentru voia lui Dumnezeu. Nu lăsa să intre în viața ta lucruri care sunt contrare voii lui Dumnezeu, mai ales graba sau îngrijorarea. Învață să-ți dozezi timpul, energia și banii, inclusiv persoanele cu care trebuie sau nu trebuie să-ți petreci timpul. Dumnezeu spune: „Eu am vestit de la început ce are să se întâmple” (Isaia 46:10). Înainte ca Dumnezeu să înceapă ceva, El are o imagine clară a produsului final și El stabilește etapele care te conduc într-acolo. 2) În timp ce aștepți – bucură-te. „Chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, şi câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi boi în grajduri, eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele!” (Habacuc 3:17-18). Astăzi, mulțumește-I lui Dumnezeu pentru ce a făcut deja pentru tine și pentru tot ce va face în viitor în locul tău, și în dreptul tău. Deci, pune-ți încrederea în Domnul!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Galateni 2.1-10

Relatarea pe care Pavel o face despre circumstanţele apostolatului său completează ceea ce noi cunoaştem din cartea Fapte. În timp ce Domnul îi încredinţase lui Petru misiunea de a vesti evanghelia iudeilor, Pavel fusese ales pentru a predica aceeaşi evanghelie naţiunilor (v. 8). Întâlnirea lui cu ceilalţi apostoli nu putea nicidecum să infirme chemarea primită de la Domnul. Dimpotrivă, el a pus atât de mult la inimă îndemnul de a-şi aminti de săraci, încât acesta a ajuns să fie cauza indirectă a întemniţării lui la Ierusalim (Fapte 24.17). Ce ne învaţă aceste relaţii ale apostolilor între ei? Că trebuie să preţuim lucrarea altora, iar în ce priveşte lucrarea noastră, să veghem să nu ne-o supraapreciem, ci s-o împlinim fără greşeală şi fără să „avem în vedere faţa omului” (v. 6).

Cartea Fapte confirmă cât de greu le-a fost primilor creştini de origine iudaică să se desprindă de porunci: circumcizia şi ţinerea legii. La Ierusalim se ţinuse o conferinţă pentru a reglementa aceste probleme (Fapte 15). Satan însă nu renunţă de bunăvoie la o armă de care deja s-a folosit cu ceva succes. La rândul lor, galatenii, deşi nu erau iudei, căzuseră în această cursă şi Pavel le arată marele pericol care se ascundea în aceasta.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: