Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “iulie 11, 2018”

12 Iulie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Într-adevăr, ce națiune mare are dumnezeu atât de aproape de ei, cum este Domnul Dumnezeul nostru în orice Îl chemăm?
Deuteronom 4.7

Această imensă binecuvântare era însoțită de o responsabilitate pe măsură. De aceea era Israel îndemnat să asculte glasul Domnului și să împlinească poruncile Lui: ca să trăiască și să intre în stăpânirea țării. Ei nu trebuiau să adauge nimic la cuvintele Domnului, nici să scoată ceva din ele (versetele 1 și 2). De asemenea trebuiau să-și aducă aminte de lucrările mărețe ale lui Dumnezeu și de judecățile Lui asupra celor care îl urmaseră pe Baal-Peor; să-și aducă aminte de ceea ce văzuseră la Horeb, când le fuseseră date poruncile pe cele două table de piatră. Nu trebuiau să uite legământul pe care Domnul îl făcuse cu ei, ca nu cumva să-și facă vreun chip cioplit sau orice altceva pe care El îl interzisese – „Pentru că Domnul Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos” (versetul 24).

Era absolut imposibil pentru israeliți să se bucure de apropierea de un Dumnezeu sfânt, dacă sfințenia și adevărul nu locuiau în ei. Aceasta era responsabilitatea lor. Însă aceasta era de asemenea binecuvântarea lor, atunci când responsabilitatea era împlinită – Dumnezeu era aproape de ei în orice lucru în care aveau să-L cheme!

Noi, cei care credem în lucrarea împlinită a Domnului Isus, suntem binecuvântați cu orice binecuvântare spirituală în locurile cerești, în Hristos, și suntem aduși incomparabil mai aproape de Dumnezeu prin sângele lui Hristos (Efeseni 1.3; 2.13). Mai mult, Domnul Isus ne-a spus: „Cereți și veți primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină” (Ioan 15.7; 16.24). Dumnezeu este aproape de noi în orice lucru L-am chema. Iar harul abundă față de noi prin dreptate, fiindcă prețul a fost plătit pentru ca noi să ne putem bucura de o astfel de apropiere. Sfințenia și adevărul trebuie să se găsească printre cei care cheamă numele Domnului (2 Timotei 2.19,22). Doar astfel ne putem bucura în mod practic de apropierea de Dumnezeu.

A Leclerc


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Domnul este îndelung răbdător, dar de o mare tărie… Domnul umblă în furtună și în vârtej și norii sunt praful picioarelor Lui.”
Naum 1.3

Să vezi şi să admiri

Într-o după-amiază de vară apăsător de fierbinte am hotărât să merg în pădure cu câinele meu. Lui îi plăcea să alerge în umbra răcoroasă a copacilor. După o jumătate de oră, când am sosit la marginea sudică a pădurii, m-am așezat sub un brad mare pe o bancă și am savurat liniștea în timp ce patrupedul cerceta adulmecând zona.

La orizont se vedeau vestitorii unei furtuni. Nori negri începeau să se formeze pe cer. Fulgerele care străluceau încă departe , se apropiau cu o viteză uluitoare. Şi tunetul creștea groaznic de repede.

M-am grăbit spre casă. Deodată se făcu lumină ca ziua. Bubuia de te asurzea. Pământul vibra și mirosea a ars. Apoi începu să plouă. Imediat începu să curgă ca din găleată. Când am ajuns acasă nevătămat, m-am pus pe genunchi și i-am mulțumit lui Dumnezeu pentru ocrotire. Nu trăisem tocmai o demonstrare puternică a atotputerniciei Sale?

Fiecare om poate recunoaște în natură mărimea Creatorului său. „Însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El” (Romani 1.20).

Ai stat vreodată liniștit în fața acestei dovezi a atotputerniciei lui Dumnezeu și te-ai plecat cu respect înaintea acestui Creator?


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ADU-ȚI AMINTE SĂ IERȚI!

„Să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva” (Marcu 11:25)

     Indiferent cât de mult se iubesc două persoane, în mod sigur vor apărea conflicte – or, acestea necesită manifestarea bunătății și a iertării. Știai că familiile care sunt fericite și care își păstrează căsnicia au același număr de certuri și de neînțelegeri ca și familiile care sunt nefericite și divorțează? Este dovedit statistic! Deci, nu absența conflictului face ca o căsnicie să se păstreze, ci abilitatea de a gestiona conflictul atunci când apare. Așadar, cum gestionezi conflictul? Practicând acea stăpânire de sine care împiedică un conflict să degenereze și să ducă la despărțire. Totodată înseamnă să știi ce să faci cu sentimentele rănite, cum ar fi mânia, dezamăgirea și speranțele distruse. Cu alte cuvinte, înseamnă să știi să ierți și să uiți. Dar suferința emoțională și situațiile încordate sunt aproape imposibil de uitat; cu cât încercăm mai mult, cu atât mai mult ni le vom aminti. Așadar, care este răspunsul? Adu-ți aminte să ierți! Încearcă să te porți cum Se poartă Dumnezeu cu noi. El alege să nu ne învinuiască de ceea ce știe despre noi. El spune în cuvântul Său: „Eu, Eu îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.” (Isaia 43:25). Asta înseamnă că dacă ai ceva împotriva soțului sau soției tale, există o singură soluție: iartă și uită. Poate nu vei uita niciodată cum ai fost rănit, dar poți alege să ierți și să mergi mai departe. Nu, nu e ușor, dar o poți face. Cum? Amintindu-ți de lucrurile, știute sau neștiute de alții, pentru care te-a iertat Dumnezeu pe tine, și extinzând același har față de soțul sau soția ta.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Zaharia 3.1-10

O nouă scenă se derulează în faţa lui Zaharia. Marele preot Iosua care reprezintă poporul stă înaintea Îngerului Domnului. Satan însă este de asemenea prezent acolo, în rolul lui obişnuit de acuzator (Apocalipsa 12.10) pentru că veşmintele murdare ale lui Iosua sunt o prea bună ocazie pentru atacurile sale. Domnul dăduse dispoziţii atât de precise pentru curăţirea preoţilor (de exemplu Levitic 8.6,7; Numeri 19.7), încât cine s-ar fi prezentat înaintea Lui pătat risca o condamnare sigură. Însă am citit deja acesta de care vrăjmaşul îndrăzneşte să se atingă este ca „lumina ochiului” lui Dumnezeu (cap. 2.8), „un tăciune smuls din foc” (v. 2). Sărmanul acuzat, el nu are nimic de spus în apărarea lui. Însuşi Judecătorul S-a îngrijit de toate. Fără însă a-i tolera murdăria! „Iată” afirmă El, „am făcut ca nelegiuirea ta să se depărteze de la tine şi te îmbrac”, nu numai cu îmbrăcăminte curată, „ci cu haine de sărbătoare” (v. 4; comp. cu Matei 22.12). Curăţit, îndreptăţit, Iosua are de acum o dublă responsabilitate: să umble pe căile Domnului şi să se achite de misiunea sa cu credincioşie (v. 7). Drag prieten, pentru a gusta harul Domnului, trebuie întâi să fi luat aceeaşi poziţie ca Iosua.

Versetele 8-10 Îl introduc pe Mesia (Odrasla) împărăţind în dreptate peste un popor curăţit.


11 Iulie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Prin credință au cucerit împărății … au astupat gurile leilor … au scăpat de ascuțișul sabiei … alții au fost torturați … alții au fost încercați prin batjocuri și biciuiri, ba încă și lanțuri și închisoare.
Evrei 11.33-36

Evrei 11 se încheie cu descrierea faptelor de vitejie ale bărbaților și femeilor care au triumfat prin credință. Ei pot fi împărțiți în două categorii: cei care au fost în mod evident biruitori prin credință și cei care, în mod aparent, au fost biruiți, în ciuda credinței lor.

Prima categorie este una în care toți am dori să fim. Din ea fac parte oameni ca Ghedeon, Barac și Samson, care au fost judecători faimoși ai lui Israel, pe care Dumnezeu i-a folosit pentru a-Și elibera poporul. Au fost, de asemenea, oameni precum Daniel, care a supraviețuit în mod miraculos într-o groapă cu lei, sau oameni precum Ilie, care a biruit patru sute cincizeci de profeți falși chemând foc din cer.

Totuși au fost și alți oameni ai credinței care au fost aruncați în groapa cu lei și care au fost imediat sfâșiați în bucăți, sau alții care au fost băgați în închisoare și au sfârșit acolo. Mulți dintre martorii credincioși ai lui Dumnezeu au fost omorâți cu pietre, au fost tăiați în două cu ferăstrăul, au fost uciși cu sabia sau au fost torturați.

Credința înțelege că, deși Dumnezeu este întotdeauna același, El nu acționează întotdeauna în același fel. Căile Lui sunt perfecte și întotdeauna lucrează spre binele suprem al celor care Îl iubesc. Spre lauda și gloria Sa, El va manifesta triumful credinței prin sfinții Săi din orice timp și din orice împrejurare.

A fost credința acestor oameni în van? Ce ne vor răspunde ei atunci când îi vom întâlni în cer? După ce au suferit împreună cu Hristos, vor și împărăți împreună cu El. „De aceea și noi, având un nor așa de mare de martori care ne înconjoară, dând la o parte orice greutate și păcatul care ne înfășoară așa de ușor, să alergăm cu răbdare în alergarea care ne stă înainte, privind țintă la Isus” (Evrei 12.1,2).

G W Steidl


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Apoi, Isus a zis: «Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată: ca
Ioan 9.39

Esenţa cerului

La doar șase săptămâni după naștere, Fanny Crosby (1820-1915) a contractat o infecție oculară minoră. Medicul le-a recomandat părinților cataplasme fierbinți, dar din nefericire acestea i-au distrus vederea. Tatăl fetiței a murit înainte ca ea să împlinească un an. Astfel, ea a fost crescută de mama și bunica ei. La vârsta de opt ani, Fanny a scris prima poezie. La vârsta de zece ani recita cărți întregi din Biblie, inclusiv cele patru Evanghelii. Apoi a învățat să cânte la chitară și curând și-a pus poeziile pe note. La vârsta de cincisprezece ani a intrat la școala de nevăzători din New-York, rămânând acolo timp de optsprezece ani ca elevă și profesoară.

La vârsta de patruzeci și patru de ani, un compozitor și editor a încurajat-o să scrie cântece evanghelistice. În următoarea jumătate de secol, ea a așternut pe hârtie opt mii de imnuri și cântece evanghelistice. Într-o zi, un pastor scoțian a compătimit-o pe Fanny pentru faptul că nu i se dăduse și ei darul vederii. Ea a răspuns: „Dacă la naștere mi s-ar fi oferit posibilitatea de a alege, aș fi cerut să fiu oarbă, pentru ca atunci când voi merge în cer, prima față pe care o voi vedea, să fie a Celui care a murit pentru mine.” Pentru compozitoarea oarbă, esența cerului a fost: „Când Se va arăta El (Domnul), vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea…”


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

EȘTI PREA SOLICITAT?

„Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte, se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună…” (1 Corinteni 9:25)

     Când ești solicitat din punct de vedere spiritual, credința ta în Dumnezeu crește.

Când ești solicitat din punct de vedere mental, vechile tale idei sunt contestate și înlocuite cu altele noi.

Când ești solicitat din punct de vedere relațional, egoismul moare și ia naștere dragostea.

Deci, simți astăzi că ești supra-solicitat? Dumnezeu îngăduie să avem experiențe intense deoarece ne pregătește pentru cursa pe care ne-a chemat s-o alergăm în viață. De multe ori, sufletul nostru va experimenta loviturile vieții și va simți că nicio forță și nicio presiune nu mișcă problema din loc. Asta înseamnă să-ți fie solicitat sufletul!

Deseori, astfel de clipe nu reprezintă testul adevărat; ele sunt etape de încălzire care ne pregătesc pentru viitoare provocări. Ele sunt puncte de referință menite să ne ajute să nu intrăm în panică atunci când suntem în mijlocul cursei adevărate. Nu uita că Dumnezeu nu va îngădui vreodată ca o persoană să alerge pentru El sau cu El fără să-i fi fost testată gândirea, credința și aptitudinea ei de-a trăi și de-a iubi. Așadar, când te confrunți cu o problemă care nu dispare, respiră adânc și adu-ți aminte că Dumnezeu te pune la încercare. Această călire a sufletului nostru este cea care ne ajută să înfruntăm situațiile care credem că ne vor ucide, dar nu e așa; să trecem peste anumite perioade din care credeam că nu vom mai ieși, dar n-a fost așa! Mai devreme sau mai târziu, cu toții vom trece prin momente și prin relații dificile, însă ele nu sunt decât ocazii în care să îngenunchem.

Așadar, când ai impresia că ești solicitat atât de tare încât crezi că vei fi zdrobit, nu renunța. Privește acest moment așa cum este – o pregătire pentru a alerga și a câștiga cursa pe care Dumnezeu a ales-o pentru viața ta!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Zaharia 1.18-21; 2.1-13

Aceste viziuni care nouă ne par, fără-ndoială, atât de greu de înţeles, nu erau nici pentru tânărul Zaharia mai clare. Şi cum proceda el de fiecare dată când se afla în faţa unei noi enigme? Nu se temea să-l întrebe pe însoţitorul său ceresc. Să-i urmăm şi noi exemplul. Interesul nostru pentru Cuvânt va fi întotdeauna un lucru plăcut Domnului. Iar pentru a putea înţelege lucrurile minunate (sau minunile) din Cuvânt, să-I cerem Domnului să ne deschidă mintea (Psalmul 119.18; Luca 24.45; 2 Timotei 2.7).

Coarnele din cea de-a doua viziune corespund cailor din prima, adică marilor imperii ale naţiunilor, văzute aici sub caracterul lor de putere (comp. cu Daniel 8). Lucrători ridicaţi de Dumnezeu (asemenea lui Cirus) vor pune capăt puterii acestora.

Cea de-a treia viziune are ca subiect restabilirea Ierusalimului. În prezent pustiit, cu zidurile în ruină, cu porţile arse (Neemia 2.13), cetatea va fi din nou locuită. Domnul va fi împrejurul ei un zid gros de foc, iar sărmanii ei, risipiţi, vor fi strânşi acolo în siguranţă. Dragostea lui Dumnezeu pentru ei este atât de mare, încât cel care îi atinge „se atinge de lumina ochiului Său” (vezi Deuteronom 32.10). Mai presus de orice, ei au promisiunea prezenţei Domnului în glorie în mijlocul lor (v. 5, 10, 11). Aceleaşi privilegii sunt astăzi partea copiilor lui Dumnezeu.


Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: