Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “ianuarie 25, 2023”

25 Ianuarie 2023

DOMNUL ESTE APROAPE

Dar voi, fiți tari, și să nu vă slăbească mâinile, pentru că este o răsplătire pentru lucrul vostru.

Și fiți tari … și lucrați, pentru că Eu sunt cu voi, zice Domnul oștirilor.

2 Cronici 15.7; Hagai 2.4


Doresc să fac o legătură între aceste două versete care vorbesc despre a fi tari și a lucra pentru Domnul. Mai întâi, în versetul din 2 Cronici vedem că împăratul Asa tocmai câștigase o mare biruință asupra unei armate etiopiene de un milion de oameni. Uneori, după o mare biruință pe care Domnul, în harul Său, ne-o oferă, există tendința de a ne relaxa. Putem fi recunoscători pentru perioadele de odihnă pe care Domnul ni le dă (vedeți 2 Cronici 14.6). Totuși, profetul îi reamintește lui Asa că trebuia să se întărească și să nu-i slăbească mâinile, chiar și după o asemenea biruință. Îi mulțumim Domnului pentru biruințele și pentru perioadele de odihnă pe care ni le oferă, însă trebuie să continuăm să ne întărim și să lucrăm pentru El. Vom căpăta cu siguranță o răsplată pentru tot ceea ce am făcut de dragul Lui.

Vedem apoi, în Hagai, încurajarea pe care Domnul o adresează rămășiței. Doar un mic număr de iudei se întorseseră la Ierusalim, centrul lui Dumnezeu (Ezra 2). Domnul recunoaște că acea casă a Sa, pe care ei o zideau, era nimic pe lângă gloria templului lui Solomon (Hagai 2.3). Totuși, El îi încurajează pe Zorobabel, pe Iosua și pe tot poporul să continue să zidească. El îi asigură că este cu ei (Hagai 2.4). La fel și noi astăzi, să nu ne descurajăm dacă lucrarea pe care o facem pare nesemnificativă sau dacă doar câțiva dintre cei ai Domnului doresc să se întoarcă la centrul Său de strângere laolaltă (Matei 18.20). Să ne întărim și să facem lucrarea pe care El ne-a încredințat-o, fie în evanghelie, fie în zidirea poporului Său. El este cu noi!

 

K. Quartell


 

SĂMÂNȚA BUNĂ

Așa vorbește Domnul către casa lui Israel: „Căutați-Mă, și veți trăi!”.

Amos 5.4


Există viață după moarte?

Exprimându-și gândurile cu privire la această crucială întrebare, Wolf Biermann, născut în 1936, cântăreț și compozitor german, a spus: „Aceasta nu poate să fie totul. Trebuie să mai urmeze ceva”.

Biblia ne vorbește despre un împărat, de asemenea preocupat de sensul vieții. Este vorba despre Solomon, care, la o vârstă înaintată, a scris cartea „Eclesiastul”. Deși atinsese culmile înțelepciunii, ale faimei și ale bogăției, el era încă în căutarea fericirii. A investit în construcții impresionante, a plantat grădini monumentale, a avut servitori și averi greu de numărat, a primit tributul multor țări, a promovat muzica și a fost căsătorit cu nenumărate femei (citiți Eclesiastul 2.1-12).

Dar la sfârșit, trezit la realitate, Solomon a trebuit să constate că nimic din toate acestea nu-i dăduseră sens vieții. Iată cum formulează el concluzia: „Să ascultăm încheierea tuturor învățăturilor: Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om” (Eclesiastul 12.13).

Ce țeluri urmăriți în viață? În ce căutați împlinire și fericire? Dumnezeu vă invită să căutați și să găsiți sensul vieții la El: „Plecați urechea și veniți la Mine, ascultați, și sufletul vostru va trăi” (Isaia 55.3). Putem trăi cu Dumnezeu, într-adevăr, înainte de moarte și, de asemenea, după moarte – în toată veșnicia.

Citirea Bibliei: Exod 14.15-31 · Luca 6.31-38

 


 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TU TREBUIE SĂ TE RIDICI! – Fundația S.E.E.R. România

„Cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică…” (Proverbele 24:16).


Ai văzut un copil care învață să umble? El cade mereu… dar căzăturile fac parte din proces. Faptul de a se ridica din nou și din nou este crucial pentru dezvoltarea echilibrului unui copil și pentru dezvoltarea musculaturii. Tot astfel, un boxer nu este descalificat pentru că este pus la pământ; el este descalificat pentru că nu se ridică. Boxerii știu că e posibil să fie trântiți, așa că se concentrează pe abilitatea de a cădea în siguranță și de a se ridica rapid. Copiii și pugiliștii învață următorul lucru: totul se reduce la a se ridica. Biblia ne spune că atât neprihăniții, cât și păcătoșii cad. Faptul de a se ridica din nou este ceea ce-i diferențiază! „Cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire” (Proverbele 24:16). Cei răi rămân jos, dar cei neprihăniți se ridică iarăși! În Sfânta Scriptură, observăm că unii dintre cei mai mari slujitori ai lui Dumnezeu au avut parte de cădere. Avram l-a mințit pe Faraon cu privire la soția sa Sarai (vezi Geneza 12:17-18). Iacov și-a înșelat tatăl și a furat dreptul de întâi-născut al fratelui său (vezi Geneza 27:17-29). În mânia sa, Moise nu a ascultat de Dumnezeu atunci când i-a zis să vorbească stâncii (vezi Numeri 20:7-12). Dar, în loc să fie descalificați, aceștia „au fost lăudaţi pentru credinţa lor” (Evrei 11:39). Cum a fost posibil? Pentru că și-au recunoscut păcatul și au primit iertarea lui Dumnezeu! Cu alte cuvinte, au căzut, dar s-au ridicat iarăși. Iar dacă vei cădea, și tu te poți ridica. De fapt, aici intervine credința în călătoria ta. Dacă rămâi jos, îți accepți eșecul; dar dacă te ridici, îți activezi credința!


 

 

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Psalmul 112


Acest psalm se leagă de cel anterior, după cum arată şi o aceeaşi dispunere alfabetică a versetelor (cei doi psalmi sunt în acrostih; litera iniţială, în ebraică, a fiecărei părţi de verset urmează o ordine alfabetică).

Dacă în Psalmul 111 citeam că dreptatea Domnului rămâne pentru totdeauna (Psalmul 111.3), în Psalmul 112, dreptatea celui care se teme de Domnul rămâne pentru totdeauna (v. 3, 9).

Versetul 1 continuă şi totodată devansează versetul 10 din Psalmul 111. Teama de Dumnezeu, cale a înţelepciunii, este de asemenea şi cea a binecuvântării. Nu este vorba numai de a pune în practică poruncile Domnului, ci şi de a găsi multă plăcere în ele. Aceasta era partea lui Isus, care putea spune: „este desfătarea Mea, Dumnezeul Meu, să fac plăcerea Ta” (Psalmul 40.8; vezi de asemenea Ioan 4.34).

Unele persoane poartă întotdeauna frica de a nu afla vreo veste proastă. Teama de Dumnezeu înlătură însă această teamă, de oameni (v. 8) sau de evenimente neplăcute (v. 7). Inima celui care se încrede în Dumnezeu nu este tulburată de ceea ce se întâmplă (Proverbe 1.33); este tare (v. 7), pentru că Domnul o susţine (v. 8; comp. cu Ioan 14.1,27b). O inimă tare poate fi însă în acelaşi timp şi o inimă sensibilă şi plină de dragoste. Cel drept este îndurător (v. 5), răspândeşte şi dă săracilor (v. 9). „Este plin de îndurare şi milos”, cum este Însuşi Dumnezeu (v. 4; comp. cu Psalmul 111.4b şi cu Iacov 5.11b).

Navigare în articole

%d blogeri au apreciat: