Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “septembrie 1, 2022”

1 Septembrie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Pavel, rob al lui Dumnezeu, și apostol al lui Isus Hristos potrivit credinței aleșilor lui Dumnezeu și cunoștinței adevărului care este potrivit evlaviei, … către Tit, adevăratul meu copil potrivit credinței noastre comune.

Tit 1.1,4


Creta este o insulă din Marea Mediterană. Vedem că aici era o adunare de credincioși formată atunci când Pavel vizitase insula. De asemenea, vedem că Tit fusese lăsat acolo pentru a-i instrui și întări pe cei credincioși în umblarea și în mărturia lor. Pavel i-a scris această epistolă lui Tit, copilul său în credință, pentru a-l instrui și călăuzi în această misiune dificilă de „a pune în ordine mai departe cele rămase neorânduite” (versetul 5). Și erau multe lucruri rămase neorânduite.

Creștinii din Creta fuseseră idolatri și făceau parte dintr-o populație cunoscută pentru standardele ei morale joase. Chiar unul dintre poeții lor scrisese: „Cretanii sunt întotdeauna mincinoși, fiare rele, pântece leneșe” (versetul 12). Pavel descrie practicile păcătoase încă existente printre ei și vorbește despre unii care erau „nesupuși, palavragii și amăgitori, … cărora trebuie să li se închidă gura” (versetele 10 și 11). Tit trebuia să-i mustre aspru. De asemenea, Pavel spune: „Ei mărturisesc că Îl cunosc pe Dumnezeu, dar prin fapte Îl tăgăduiesc, fiind urâcioși și nesupuși și găsiți nevrednici pentru orice faptă bună” (versetul 16).

Acești creștini aveau nevoie de alți credincioși care să le fie un exemplu cu privire la cum trebuie un creștin să trăiască. Pavel i-a dat lui Tit instrucțiuni cu privire la aptitudinile necesare bătrânilor, pe care le găsim enumerate în acest capitol. Bătrânul trebuia să fie fără vină în orice aspect al vieții și trebuia să se țină de „Cuvântul adevărat, potrivit învățăturii” (versetele 6-9).

Avem nevoie și astăzi de creștini maturi, sănătoși în credință și în învățătură, care să întrunească acele calități pe care le găsim în Cuvânt. Astfel de creștini nu mai sunt rânduiți de oameni, ci sunt făcuți apți prin lucrarea Duhului Sfânt. „Amintiți-vă de conducătorii voștri, care v-au vorbit Cuvântul lui Dumnezeu, și … imitați-le credința!” (Evrei 13.7).

J. Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Dar tu, suflete al meu, liniștește-te în Dumnezeu, căci în El este nădejdea mea. Numai El este stânca mea și mântuirea mea.

Psalmul 62.5,6


„Eu cred în mine”

În viața lui Steve McQueen, un actor legendar și mare aventurier, Dumnezeu nu avea loc. Întrebat dacă el crede în Dumnezeu, a răspuns: „Eu cred în mine”. La vârsta de 49 de ani i-a destăinuit însă prietenului său: „Am scăpat de așa de multe ori de moarte, încât mă întreb uneori cum de mai trăiesc. Parcă m-ar păzi și m-ar ocroti cineva tot timpul”.

În această perioadă, Steve a avut ocazia să vorbească cu un creștin credincios despre Dumnezeu și despre Biblie. Până atunci se interesase doar de bani, de succes și de plăceri. Dar acum, conștiința lui era neliniștită de nedreptățile înfăptuite. Cât de mult păcătuise el împotriva lui Dumnezeu și a oamenilor! După lungi discuții și o căință amară pentru trecutul lui trist, Steve a găsit, prin credința în Isus Hristos, iertare și pace. La scurt timp după aceea, viața lui pe pământ s-a apropiat de sfârșit. Steve însă cunoștea o pace interioară și știa că avea viața veșnică, deoarece crezuse în Fiul lui Dumnezeu. Și în ultimele clipe ale vieții s-a bazat plin de încredere pe Răscumpărătorul său și a plecat în veșnicie la vârsta de 50 de ani, împăcat cu Dumnezeu.

Isus Hristos oferă această pace și astăzi tuturor oamenilor. El te invită pe tine și mă invită pe mine: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă” (Matei 11.28).

Citirea Bibliei: Iov 39.19-40.5 · Fapte 19.1-12

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

AI ȘI TU UN „ȚEPUȘ”? – Fundația S.E.E.R. România

„…Iacov şchiopăta din coapsă.” (Geneza 32:31)


Despre Iacov, citim în Biblie (Geneza 32) următoarele – vers. 24-28: „Atunci, un om s-a luptat cu el până în revărsatul zorilor… omul acesta l-a lovit la încheietura coapsei, aşa că i s-a scrântit încheietura coapsei lui Iacov, pe când se lupta cu el. Omul acela a zis: „Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile.” Dar Iacov a răspuns: „Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta.” Omul acela i-a zis: „Cum îţi este numele?” „Iacov”, a răspuns el. Apoi a zis: „Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Cel ce luptă cu Dumnezeu), căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni şi ai fost biruitor.” Iar de la vers. 30: „Iacov a pus locului aceluia numele Peniel (Faţa lui Dumnezeu); „căci”, a zis el, „am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă, şi totuşi am scăpat cu viaţă”. Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel. Însă Iacov şchiopăta din coapsă.” V-ați gândit vreodată cât de important era osul șoldului pentru un fermier?! Era sprijinul și suportul lui principal în muncă… așa că iată-l acum pe Iacov atins/afectat într-o zonă în care era puternic, și de care avea nevoie. Prin urmare, el a trebuit să se bizuie pe Dumnezeu mai mult ca niciodată! Dumnezeu are deci și copii care „șchioapătă”, și poate chiar tu ești unul dintre ei.

Poate ai trecut sau treci printr-un eșec dureros, și pentru că șchiopătatul nu e ceva ce poți ascunde, oamenii îl observă. Știți de ce Îi place lui Dumnezeu să folosească oameni cu slăbiciuni?! Pentru că atunci când au parte de reușită, ei nu sunt aroganți ca alții care se cred în stare. Ei sunt mai grijulii, mai afectuoși, mai dispuși să meargă la alții să le aline durerea. Ei știu că fără Dumnezeu nu ar fi reușit! Așadar, când te simți fără vlagă pe plan spiritual, trebuie să te bizui pe Dumnezeu mai mult ca oricând! Asta nu este o vulnerabilitate, ci o calitate!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Faptele Ap. 5:1-16


Capitolul 4 începea printro conjuncţie adversativă („dar”) care anunţa intervenţia vrăjmaşului împotriva adevărului începând de afară. Capitolul 5 se deschide printrun alt „dar”, care introduce lucrarea sa înăuntru, pentru coruperea Adunării. Şi ştim că de atunci Satan na încetat să fie activ în aceste două feluri. Duhul de imitaţie şi dorinţa de a părea evlavioşi iau antrenat la minciună pe Anania şi pe Safira. Petru îi mustră cu o sfântă indignare, iar ei sunt loviţi imediat de mâna lui Dumnezeu. Soarta lor veşnică nu este aici în discuţie. Este vorba de o manifestare a guvernării lui Dumnezeu. Sub pretext că suntem obiecte ale harului Său, să nu ne gândim cumva că Dumnezeu ar avea mai puţin dezgust faţă de păcat; El este sfânt şi astfel trebuie să fie copiii Săi (1 Petru 1.1517).

„Şi mare frică i-a cuprins pe toţi cei care au auzit” (v. 5). Este un sentiment pe care trebuie să-l cultivăm şi noi faţă de Acela care ne citeşte gândurile cele mai tainice.

Versetele 12-16 ne vorbesc despre minunile dragostei înfăptuite „prin mâinile apostolilor” şi, de asemenea, ne arată că nu este suficient să-i admirăm pe cei credincioşi; trebuie făcut pasul cu îndrăzneală pentru a ne alătura Domnului (v. 13,14). În Apocalipsa 21.8, fricoşii sunt cei dintâi numiţi printre cei pierduţi veşnic.

Navigare în articole

%d blogeri au apreciat: