Mana Zilnica

Mana Zilnica

8 Martie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Și fiii lui Israel au făcut rău în ochii Domnului și Domnul i-a dat în mâna lui Madian șapte ani … Și Israel era foarte sărăcit din cauza lui Madian; și fiii lui Israel au strigat către Domnul.

Judecători 6.1,6


Fiii lui Israel intraseră în țara moștenirii lor. Dumnezeu Își împlinise promisiunea de a-i aduce într-o țară în care curgea lapte și miere. Era o țară care se adăpa din roua cerului. „Domnul Dumnezeul tău te face să intri într-o țară bună, țară cu pâraie de apă, cu izvoare și cu ape adânci care țâșnesc în văi și munți” (Deuteronom 8.7). Totuși, savurarea roadelor țării depindea de ascultarea lor. Dumnezeu le dăduse instrucțiuni clare să-i distrugă pe locuitorii țării, însă ei nu ascultaseră pe deplin de glasul Său. Prin urmare, aceste popoare au devenit o cursă pentru ei și au fost foarte împovărați din cauza lor.

Aceste întâmplări au fost scrise pentru învățătura noastră astăzi. Ascultarea parțială are ca rezultat faptul că orice om face ceea ce este drept în ochii săi. Acesta este un lucru grav, fiindcă Îl dă la o parte pe Domnul ca Obiect central al inimilor noastre, iar noi pierdem comuniunea cu El. Ascultarea și dependența sunt condițiile necesare pentru menținerea bucuriei comuniunii cu Domnul. Ele oferă vitalitatea spirituală după care toți tânjim.

În Psalmul 106.15 citim: „El le-a dat ce au cerut, dar a trimis uscăciune în sufletele lor”. Când suntem împovărați din punct de vedere spiritual și în starea descrisă mai sus, va trebui să suferim disciplinarea din partea Domnului. „Eu îi mustru și îi disciplinez pe toți câți îi iubesc” sunt cuvintele Sale către adunarea din Laodiceea. Domnul a fost Cel care îi dăduse pe israeliți în mâinile lui Madian și El era Cel care urma să-i elibereze, după ce condițiile Sale aveau să fie îndeplinite.

J. Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Tatăl meu și mama mea mă părăsesc, dar Domnul mă primește.

Psalmul 27.10


Unde aș putea găsi un sprijin?

Tot mai multe familii se destramă, iar pentru copii, această situație este deosebit de grea. Câteodată, ei sunt părăsiți chiar de ambii părinți, aceasta provocând răni adânci în inimile lor. Unde ar putea găsi ei un sprijin? David, autorul acestui psalm, știa Cui I se putea adresa și unde putea găsi adăpost. Pentru David, Dumnezeu nu era o Ființă îndepărtată, ci o Persoană cu care avea o relație personală: era Domnul său.

„Unde aș putea găsi un sprijin?”, se întreba Ema. Părinții ei se despărțiseră. Ea le stătuse în calea planurilor lor de carieră, așa că au dat-o la o parte. Ce minunat că Domnul Isus a murit chiar și pentru copii, ca să-i salveze și să le fie un ajutor!

Luca și-a pierdut părinții într-un accident grav. Deodată s-a trezit singur într-o lume care nu se interesa de el. În toată tristețea lui, Luca a găsit mângâiere în Cuvântul lui Dumnezeu.

Flavius a ajuns pe căi rele. Când a fost condamnat la mai mulți ani de închisoare, părinții au rupt orice contact cu el. În celula lui se afla însă o Biblie. Citind-o, a primit o nouă speranță. I-a recunoscut lui Dumnezeu toată viața lui stricată și murdară de păcate, s-a bazat prin credință pe promisiunea că Isus a murit și pentru el și astfel a găsit alinare pentru sufletul lui însingurat.

Indiferent din ce motiv te simți părăsit și singur, Domnul Isus te primește, dacă vii la El în rugăciune.

Citirea Bibliei: Amos 1.1-15 · Proverbe 22.9-16

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎMPLINEȘTE-ȚI CHEMAREA ! – Fundația S.E.E.R. România

„Eu Te-am proslăvit pe pământ…” (Ioan 17:4).


Frații lui Iosif l-au urât din cauza visului său, așa că l-au aruncat într-o groapă. Familia Domnului Isus nu I-a înțeles chemarea; odată chiar au crezut că este nebun. Cu toate acestea, când a ajuns la sfârșitul vieții Sale, El a putut declara: „Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac.” (Ioan 17:4).

Dacă aștepți ca toată lumea să te înțeleagă și să fie de acord cu tine, nu vei face niciodată ceea ce te-a chemat Dumnezeu să faci. La sfârșitul secolului al nouăsprezecelea, când metodiștii au organizat o convenție denominațională, un lider s-a ridicat și și-a împărtășit viziunea cu privire atât la biserică, cât și la societate în general. El le-a spus colegilor săi că este convins că într-o bună zi oamenii vor zbura dintr-un loc în altul, și n-o să mai fie nevoie să călărească. Aceasta a fost o afirmație atât de scandaloasă pentru unii dintre cei aflați în sală, încât unul dintre ei, episcopul Wright s-a ridicat în picioare și a început să strige furios: „Erezie! Zborul este destinat numai îngerilor!” El a continuat să protesteze împotriva acestei idei spunând că dacă Dumnezeu ar fi dorit ca omul să zboare, l-ar fi înzestrat cu aripi. În mod evident, episcopul nu era capabil să-și închipuie ce prezisese vorbitorul. După ce și-a încheiat protestul, i-a luat pe cei doi fii ai săi, Orville și Wilbur, și a plecat din sală. „Fiii acestui episcop au fost inventatorii primului avion, nu-i așa?” întrebi tu. Chiar așa – fiii săi erau celebrii Orville și Wilbur Wright! Câțiva ani mai târziu, în 17 decembrie 1903, ei au înfăptuit ceea ce tatăl lor declarase că este imposibil; au realizat primul zbor al omului.

Să înțelegem un lucru: mulți preferă confortul trecutului în locul riscurilor viitorului. Dacă ai nevoie de sprijinul și de aprobarea oamenilor, nu-ți vei împlini niciodată chemarea pe care ti-a facut-o Dumnezeu.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Ezechiel 9:1-11


Ezechiel a putut constata cu ochii lui în ce fel josnic fusese călcată în picioare gloria Domnului, de aceea acum nu-i este greu să înţeleagă cât de îndreptăţită era pedeapsa. Şi aceasta era chiar la porţi (v. 2)! Dumnezeu însă este departe de a-l face pe cel drept să piară odată cu cel rău (Geneza 18.25). În mijlocul celor şase oameni înarmaţi cu „arme de măcel” se găsea un al şaptelea care ţinea în mână un instrument al harului: călimara scriitorului, pe care, la porunca Domnului, urma să o folosească pentru a le face un semn (ebr. „tau”) pe frunte tuturor acelora pe care păcatul îi făcea să suspine şi să geamă (comp. cu Apocalipsa 9.4; această literă T, ebr. „tau”, ultima din alfabetul ebraic, era folosită ca semn şi ca semnătură: Iov 31.35).

Omul îmbrăcat în haină de in ne îndreaptă gândurile spre Domnul Isus. În casa cea mare a creştinătăţii, invadată de rău şi pe punctul de a fi judecată, El Şi-a pus pecetea Sa, Duhul Sfânt, asupra tuturor acelora care-I aparţin: un semn divin prin care Dumnezeu Îşi recunoaşte copiii. După ce toţi cei credincioşi şi-au primit semnul protector, poate fi lansat ordinul de distrugere către răzbunători. Iar judecata trebuie să lovească întâi elementele cele mai responsabile: templul pângărit, cel pe care Ezechiel îl vizitase (v. 6; comp. cu 1 Petru 4.17).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: