Mana Zilnica

Mana Zilnica

7 Martie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Pentru că, dacă ați avea zece mii de îndrumători în Hristos, totuși nu aveți mulți părinți; pentru că eu v-am născut în Hristos Isus prin evanghelie. Vă rog deci, fiți imitatori ai mei. Pentru aceasta vi l-am trimis pe Timotei, care este copilul meu preaiubit și credincios în Domnul, care vă va aminti căile mele care sunt în Hristos, după cum dau învățătură pretutindeni, în fiecare adunare.

Dar, dacă va veni Timotei, vedeți să fie fără frică între voi, pentru că el lucrează lucrarea Domnului, ca și mine. Nimeni deci să nu-l disprețuiască.

1 Corinteni 4.15-17; 16.10,11


Timotei (3) – Instruit de Pavel

Trecuseră câțiva ani de când Pavel îl trimisese pe Timotei pentru a întări și a încuraja tânăra adunare din Tesalonic, atunci când sfinții de acolo treceau prin multe necazuri. Mai multe adunări luaseră ființă, prin harul lui Dumnezeu, una dintre ele fiind la Corint, un port grecesc în Ahaia, renumit pentru imoralitatea din mijlocul său. Pavel lucrase acolo timp de un an și șase luni, făcând corturi pentru a se întreține, fiindcă Domnul îi spusese că avea mult popor acolo.

În timpul celor trei ani petrecuți la Efes, în următoarea sa călătorie misionară, Pavel a primit întrebări de la corinteni cu privire la căsătorie și la mâncarea jertfelor aduse idolilor. El auzise de asemenea vești cu privire la problemele morale și doctrinare din adunarea de acolo. Ca un adevărat părinte în Hristos, el le-a scris o epistolă corectivă (1 Corinteni) pentru a da răspuns întrebărilor lor și pentru a rezolva problemele din mijlocul lor.

Pavel menționează în această epistolă că îl trimitea pe Timotei la ei. El îl recomandă pe Timotei ca fiind fiul său iubit și credincios în Domnul, care cunoștea felul său de trăire. Pavel îl instruise pe Timotei. Cât de frumos este ca un frate mai în vârstă să fie mentorul unuia mai tânăr, după care să-i încredințeze anumite responsabilități, exprimând astfel încrederea sa în el! Timotei era tânăr și avea un caracter delicat. Nu era ușor pentru el să se confrunte cu această adunare, plină de daruri, însă în care carnea se manifesta atât de mult și care avea probleme majore. Pavel însă l-a trimis acolo, l-a recomandat cu tărie, iar Dumnezeu l-a folosit pentru binecuvântarea celor credincioși.

E. P. Vedder, Jr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Știu faptele tale, că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot!

Apocalipsa 3.15


Nici rece, nici în clocot

Versetul de astăzi vorbește despre creștinii care se laudă cu privilegiile creștine, dar care, în realitate, nu au nimic. Ei spun: „Sunt bogat, m-am îmbogățit și nu duc lipsă de nimic”, însă Domnul îi condamnă: „Nu știi că ești cel ticălos, vrednic de plâns, sărac, orb și gol”. Cât de cutremurător este acest gând!

Mărturisirea de credință creștină „moștenită”, mulțumirea de sine și pioșenia de formă duc la o stare de căldicel, încât Domnul trebuie să spună: „Dar, fiindcă ești căldicel, nici rece, nici în clocot, te voi vărsa din gura Mea” (Apocalipsa 3.16). „O, dacă ai fi fost rece sau în clocot!”

În mijlocul belșugului și a stării generale de căldicel, Domnul îi caută pe aceia care își deschid inima pentru El și le promite o comuniune prețioasă: „Iată, Eu stau la ușă și bat; dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, Eu voi intra la el, voi cina cu el și el cu Mine” (Apocalipsa 3.20).

Să avem curaj! Trebuie să facem acest pas, care este unul decisiv, pentru că nu există o altă cale spre pacea cu Dumnezeu și spre părtășia cu Domnul Isus. Să recunoaștem chiar acum înaintea Domnului Isus eșecul nostru, starea noastră de căldicel, și să-I spunem că vrem să credem în puterea ispășitoare a sângelui Său care a curs pe crucea de la Golgota!

Să ascultăm de glasul lui Isus, să-I deschidem ușa inimii și El ne va transforma viețile.

Citirea Bibliei: Estera 9.23-10.3 · Proverbe 22.1-8

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

RUGĂCIUNEA ȘI SIMPLITATEA EI – Fundația S.E.E.R. România

„Când vă rugaţi, să nu bolborosiți… ca păgânii…” (Matei 6:7).


Cunoscându-ne tendința de a complica lucrurile, Domnul Isus ne-a învățat: „Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulțime de vorbe vor fi ascultați. Să nu vă asemănați cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi.” (Matei 6:7-8).

Prin faptul că Domnul Isus a folosit expresia „bolborosiți aceleași vorbe”, El a vrut să ne învețe că rugăciunea nu trebuie să fie lungă, spusă cu voce tare sau bine alcătuită. Și pentru că a spus și „Tatăl vostru știe de ce aveți trebuință, mai înainte ca să-I cereți voi”, Domnul Isus ne invită să descoperim o promisiune biblică ce corespunde nevoilor noastre și să ne bazăm pe ea. Charles Swindoll își folosește timpul petrecut în mașină ca să se roage; iată ce a consemnat el în acest sens: „De multe ori vorbesc cu Dumnezeu cu voce tare. Uneori îi cânt. Ocazional, întreaga mea rugăciune o rostesc în mintea mea. De fiecare dată când mă dedic rugăciunii, observ că Dumnezeu devine centrul atenției mele, și nu o zbatere personală. Prin rugăciune sunt eliberat de îngrijorare. Mă eliberez de tot ce mă ține captiv, așa că pot să mă pierd în măreția prezenței Sale și în bucuria slujirii. Când ajung la destinație, sunt plin de elan pentru a face ce Îi este pe plac lui Dumnezeu. Îmi dau seama că sunt înviorat, eliberat și pregătit. Mintea mea este concentrată. Inima mea este pregătită. Emoțiile mele sunt limpezite, și ceea ce mă tulbura când am început să conduc mașina nu mă mai preocupă. Rugăciunea a făcut să fie posibil lucrul acesta. Aș vrea să pot spune că folosesc fiecare deplasare ca timp de rugăciune. Dar, ca mulți alții, adeseori uit. Mintea mea se învârte de la o problemă la alta și în loc să mă rog, încep să mă tulbur. Câteodată sunt atât de neliniștit, încât nu-mi dau seama că ar trebui să nu mă mai îngrijorez, ci să încep să mă rog!”

Așadar, fă din rugăciune un lucru simplu și frecvent.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Ezechiel 8:1-18


Într-o nouă vedenie, Ezechiel este purtat la Ierusalim, unde Dumnezeu îi dezvăluie lucrurile oribile care se petreceau pe ascuns în templul Său. „Idolul geloziei”, cel dintâi obiect pe care îl zăreşte profetul, aminteşte de ceea ce Manase adusese deja în templu (2 Împăraţi 21.7 şi 23.6; comp. cu Matei 24.15). Apoi, străpungând zidul, el vede cum, în întuneric, nu cei de jos ai poporului, ci chiar bătrânii acestuia se ocupau cu venerarea a tot felul de „dobitoace urâcioase” (v. 10). Le putem compara pe acestea cu roadele necurate ale imaginaţiei noastre, cultivate în ungherele cele mai întunecoase ale sărmanelor noastre inimi, care pot deveni astfel adevărate „camere ale chipurilor” (v. 12). În mijlocul acestor idolatrii slujea un anume Iaazania, ~ fiul credinciosului Şafan! (2 Cronici 34.8,15).

Domnul îi arată apoi lui Ezechiel femei care tocmai îl plângeau pe Tamuz, un idol respingător, precum şi o scenă în care douăzeci şi cinci de bărbaţi ~ exponenţi ai celor douăzeci şi patru de categorii de preoţi, cu marele preot în fruntea lor ~ se prosternau înaintea soarelui (comp. cu Deuteronom 4.19 şi 32.16)!

Să remarcăm că Dumnezeu este Acela care descoperă răul cu privire la cei ai Săi. Numai El, luminându-ne conştiinţa, ne poate da sentimentul potrivit, arătându-ne în ce măsură răul acela lezează propria Lui glorie.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: