Mana Zilnica

Mana Zilnica

15 Iulie 2018

 

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

Știind că nu cu cele pieritoare, argint sau aur, ați fost răscumpărați din felul vostru deșert de viețuire moștenit de la părinți, ci cu sângele prețios al lui Hristos, ca al unui miel fără cusur și fără pată.
1 Petru 1.18,19

Apostolul Petru accentuează prețul mare al răscumpărării noastre. El compară sângele lui Hristos cu lucrurile pe care această lume le consideră nespus de prețioase, precum argintul și aurul, și le numește lucruri „pieritoare”. Psalmul 49 confirmă faptul că „ei se încred în averea lor și se mândresc în belșugul bogăției lor. Un om nu va putea nicidecum să-l răscumpere pe fratele său, nici să-I dea lui Dumnezeu un preț de răscumpărare pentru el” (versetele 6 și 7). Răscumpărarea sufletelor noastre este mult prea scumpă. Doar Dumnezeu poate plăti prețul, iar El a făcut aceasta dându-L pe singurul Său Fiu, pe Cel Preaiubit al Său. Aceste comparații ne ajută să înțelegem și să apreciem mai bine infinita valoare a ceea ce Hristos a împlinit prin vărsarea sângelui Său pe cruce. În Evrei citim: „Fără vărsare de sânge nu este iertare”. Nu există nimic care să poată plăti datoria noastră, decât sângele Domnului nostru Isus Hristos.

Ce L-a făcut să meargă înainte, știind ce avea să vină asupra Lui? Domnul Însuși dă răspunsul: „Iată, vin să fac voia Ta, Dumnezeule” (Evrei 10.9). Era plăcerea Lui să facă voia Tatălui și să sfârșească lucrarea. „Printr-o singură jertfă, El i-a făcut desăvârșiți pentru totdeauna pe cei care sunt sfințiți” (Evrei 10.14). El a suferit crucea datorită dragostei pentru Tatăl și pentru toți cei care și-au pus încrederea în El. „Hristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru noi, ca dar și jertfă lui Dumnezeu, ca parfum de bună mireasmă” (Efeseni 5.2).

Dumnezeu L-a înălțat pe Omul smerit din Nazaret și L-a făcut Domn și Hristos. Acum El este așezat la dreapta Măreției în cer, iar toți cei care au fost răscumpărați prin sângele Său scump sunt primiți în Cel Preaiubit, potrivit planului etern al lui Dumnezeu.

J Redekop


SĂMÂNȚA BUNĂ

 

„Şi să cunoașteți dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoștință…”
Efeseni 3.19

Cunoaşterea dragostei dumnezeieşti

Cât de minunată este dragostea Domnului Isus Hristos, Mântuitorul nostru! În ea nu este niciun fel de compromis, niciun amestec de egoism și nicio rezervă. Ea întrece orice cunoștință. Gândul omului nu poate cuprinde marginile ei și nici nu-i poate măsura puterea. Putem doar să-i mulțumim lui Dumnezeu, că putem cunoaște măreția dragostei Mântuitorului, care întrece orice cunoștință.

Cunoaștem această dragoste, pentru că ne-a fost vestită nu numai prin cuvinte, care pot fi păstrate pentru un timp și apoi se pierd, ci prin fapte; vestită pe o cale necesară pentru a ne câștiga și pentru a ne face fericiți pentru veșnicie; vestită prin ceea ce a suferit Domnul Isus pentru noi. Cu cât cunoaștem mai mult dragostea Domnului Isus Hristos, cu atât realizăm cât de puțin o putem cunoaște. Cu cât ne preocupăm mai mult cu calea dragostei Domnului pe acest pământ, cu atât rămânem mai uimiți înaintea sacrificiului suprem al Mântuitorului. Nu a fost o dragoste oarbă care nu cunoștea defectele celor asupra cărora se răsfrângea, ci ea știa de la început totul despre ei. Ştia, de asemenea, cu o cunoștință divină întreaga cale a suferinței pe care trebuia să o parcurgă, pentru a obține salvarea veșnică a oamenilor. Este o dragoste care a fost pusă la încercare prin cele mai mari suferințe. Ea întrece orice cunoștință. Nu trebuie să ne temem că se va schimba vreodată.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNȚELEGÂND PLANUL DIAVOLULUI (1)

„Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume” (1 Ioan 4:4)

     Satan este un înger căzut – care nu s-a mulțumit doar cu adorarea lui Dumnezeu, ci a dorit să-I ocupe și tronul! Îngerii, la fel ca oamenii, au fost făcuți să-L slujească și să I se închine lui Dumnezeu. Ei au fost înzestrați cu conștiință; altfel, cum s-ar fi putut închina? Dar Satan a zis: „Voi fi ca Cel Prea Înalt.” (Isaia 14:14). Pentru acest motiv a fost aruncat din cer: „Dar ai fost aruncat în locuinţa morţilor, în adâncimile mormântului!” (Isaia 14:15). Și Satan nu s-a schimbat. El este la fel de auto-centrat ca atunci și este la fel de limitat acum ca și atunci. Chiar și când inima lui era bună, tot inferior lui Dumnezeu a fost. Dumnezeu cunoaște totul; îngerii cunosc numai ce le descoperă El. Dumnezeu este peste tot; îngerii pot fi numai într-un loc. Dumnezeu este atotputernic; îngerii au numai puterea pe care le-o dă Dumnezeu. Așadar, Satan este în continuare subordonat lui Dumnezeu. Și de fiecare dată când încearcă să-și promoveze cauza, el ajunge să promoveze cauza lui Dumnezeu. În cartea sa „Șarpele din paradis”, pastorul și autorul Erwin Lutzer scrie: „Satan are de jucat mai multe roluri, în funcție de sfatul și planurile lui Dumnezeu. Trebuie să ținem cont că el are puteri înfricoșătoare, însă faptul că ele pot fi exercitate numai după bunul plac al lui Dumnezeu ne dă speranță. Satan nu este liber să creeze haos printre oameni după cum dorește.” Satan nu vrea să știi lucrul acesta; el încearcă să te facă să crezi că este o forță independentă, cu puteri nelimitate. Dar nu este așa! Și ar vrea ca tu să nu fi citit niciodată aceste cuvinte ale lui Ioan (cu care începem și încheiem aceste gânduri): „Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume.”


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Zaharia 6.1-15

Cea de-a opta şi ultima viziune ne aminteşte de cea dintâi (cap. 1), cu deosebirea că aici caii sunt înhămaţi la care (cele patru imperii) şi pornesc dintre munţii de aramă (stabilitatea guvernării lui Dumnezeu). Sub imaginea cailor viguroşi putem identifica Roma căutând să-şi întindă stăpânirea peste tot pământul (şi Dumnezeu S-a folosit de aceasta pentru ca evanghelia să fie vestită pe tot pământul locuit).

Versetele 9-15 ne prezintă trei călători veniţi din Babilon pentru a-şi ajuta fraţii prin daruri şi prin încurajări. Numele acestor oameni sunt semnificative. Heldai: <răbdător> (numit apoi Helem: <forţă>), împreună cu Tobia: <Domnul este bun>, şi cu Iedaia: <Domnul ştie>, sunt recunoscuţi de Iosia: <Domnul suportă>, numit în versetul 14 Hen (adică <har>). Personajul central însă este Iosua, altfel spus, Isus, <Dumnezeu Mântuitor>, pe Care-L vedem aici în tip, reunind în Persoana Sa preoţia şi regalitatea. În ziua gloriei Lui, Domnul le va da alor Săi ceea ce numai prin har ei vor fi pregătit pentru El (Luca 19.24-26). Aceste cununi, care toate I se cuvin Lui (v. 11), El le va dărui credincioşilor smeriţi care Îl vor fi cinstit în timpul când El era dispreţuit (v. 14). Facem noi parte dintre aceştia, pentru a-I putea pune Domnului cununi la picioare? (Apocalipsa 4.10).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: