Mana Zilnica

Mana Zilnica

4 Noiembrie 2017

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Dacă țineți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, așa cum Eu am ținut poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui. V-am vorbit acestea pentru ca bucuria Mea să fie în voi și bucuria voastră să fie deplină.
Ioan 15.10,11

Vă scriem aceste lucruri, ca bucuria voastră să fie deplină.
1 Ioan 1.4

Domnul vorbește despre o bucurie deplină, la fel și apostolii. Această bucurie este minunată, fiindcă Domnul o numește ca fiind a Sa – „pentru ca bucuria Mea să fie în voi”. Care a fost bucuria Lui? Răspunsul îl găsim în Scriptură: „Este desfătarea Mea, Dumnezeul Meu, să fac plăcerea Ta, și legea Ta este înăuntrul inimii Mele” (Psalmul 40.8). El S-a bucurat să facă voia Tatălui, iar această bucurie nu a scăzut niciodată, ci a fost întotdeauna deplină.

Cuvântul Său ne este dat ca să avem aceeași bucurie cu a Lui și ca bucuria noastră să fie deplină. Primind Cuvântul Său și acționând conform lui în ascultare față de Tatăl, vom avea o bucurie deplină. Este o mult mai mare bucurie să facem bine cuiva, decât să strângem bunuri pentru noi înșine! Însă a-L onora pe Dumnezeu în viața zilnică, prin ascultarea de Cuvântul Său prețios, oferă o bucurie mai mare decât cea izvorâtă din ajutorul dat semenilor noștri. Aceasta din urmă aduce o bună măsură de bucurie, însă prima aduce o bucurie deplină.

Totuși, a-ți găsi plăcerea în a face voia lui Dumnezeu implică a-ți găsi plăcerea în a fi o binecuvântare pentru alții. Prin urmare, Galateni 6.9,10 ne spune: „Să nu obosim făcând binele … Așadar, când avem ocazia, să facem bine tuturor, dar mai ales celor din casa credinței”. Sunt mulți oameni în nevoie, iar dacă le facem bine datorită credinței în Dumnezeul cel viu, acest lucru ne va aduce o bucurie deplină. Avem o responsabilitate specială cu privire la credincioși. Dacă le facem bine de dragul Domnului, aceasta le va produce lor bucurie, iar nouă, o bucurie deplină.

L M Grant

SĂMÂNȚA BUNĂ

… să te lupți lupta cea bună și să păstrezi credința și un cuget curat, pe care unii l-au pierdut …
1 Timotei 1.18-19

Un cuget curat

Un călător mergea într-o noapte pe un drum necunoscut, pe o potecă îngustă, prin munți, pe marginea unei prăpastii. Fiindcă ploua, călătorul se grăbea să ajungă acasă cât mai repede. Însă, la o cotitură a drumului, se împiedică de o piatră și era să cadă în prăpastie. Se ridică, mulțumi lui Dumnezeu că i-a scăpat viața și apoi plecă mai departe. Nu făcu decât câțiva pași și simți că ceva îl oprește în loc. Părea că vede cum un alt călător vine și cade peste piatră. Glasul conștiinței îi spunea: „Nepăsarea ta poate pricinui moartea altui om”. Atunci se întoarse și aruncă piatra în prăpastie. În sufletul lui domnea acum o liniște adâncă, liniștea unei conștiințe împăcate că a știut să facă binele și l-a făcut.

Cugetul sau conștiința este capacitatea dăruită din partea lui Dumnezeu omului la căderea sa în păcat, ca să deosebească între bine și rău. De îndată ce omul a păcătuit prin ascultarea de satan, s-a dovedit incapabil de a se opune răului. Pentru ca omul să poată face binele și să fie părtaș la natura divină, trebuie să se nască din nou. Pentru iluminarea cugetului său și pentru călăuzire, îi trebuie Cuvântul lui Dumnezeu, care dă lumina necesară pentru a acționa potrivit cu noua sa natură, totdeauna în concordanță cu gândul lui Dumnezeu.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

NU RĂMÂNE PE LOC!

„Au ieşit … ca să meargă în ţara Canaan. Au venit până la Haran şi s-au aşezat acolo” (Geneza 11:31)

„Alergi spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus” (Filipeni 3:14) sau te-ai stabilit într-un loc? Dumnezeu a încheiat un legământ cu Avraam – unul care continuă să influențeze lumea modernă. Un fapt mai puțin cunoscut este că și Terah, tatăl lui Avraam „a ieşit … ca să meargă în ţara Canaan”, țara belșugului, unde Dumnezeu i-a zis după câțiva ani lui Avraam să meargă. Terah însă nu a ajuns niciodată acolo: „Au venit până la Haran şi s-au aşezat acolo”. Fără îndoială, nu putea fi ușor să călătorești sute de kilometri străbătând un ținut pietros, cu turme, cirezi, copii și servitori. Imaginează-ți ce logistică rudimentară exista pe atunci! Nu existau firme care să-ți împacheteze și să-ți transporte lucrurile! În cele din urmă, Terah s-a hotărât că nu poate merge mai departe, așa că s-au stabilit acolo unde li s-a părut confortabil.

Un pastor adaugă: „Mă întreb de câte ori nu facem și noi la fel? Avem un vis măreț de a excela în carieră, ca părinți, în umblarea noastră cu Dumnezeu. Începem, dar dăm de greutăți și împlinirea scopului nostru nu se întâmplă atât de repede precum am sperat. Poate la fel ca tatăl lui Avraam și noi spunem: „Să rămânem aici. Nu e chiar ceea ce ne-am dorit, dar e destul de bine.”

Nu cădea în această capcană. Tu ai fost menit să ai mai mult decât „destul de bine.” Nu te mulțumi cu puțină dragoste, puțină bucurie, puțină pace, puțină mulțumire sau cu puțină fericire. Asumă-ți riscuri, strânge-ți corturile, ia-ți lucrurile și mergi mai departe. Extinde-ți viziunea. Poate ai fost ținut pe loc, dar poți începe din nou.” Așa că, aleargă spre premiul chemării tale cerești.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

Romani 8:31-39

O asemenea prezentare a gândurilor veşnice ale lui Dumnezeu îl lasă pe cel răscumpărat fără cuvinte. Orice întrebare pe care ar fi putut să şi-o pună din nou şi-a găsit deja răspunsul perfect! Dumnezeu este pentru el; ce vrăjmaş s-ar hazarda să-l atingă iarăşi? Dumnezeu îl îndreptăţeşte; cine va îndrăzni de acum să-l acuze? Singurul care putea să-l condamne: Hristos, a devenit marele său Mijlocitor! Şi ce ne-ar putea refuza un Dumnezeu care ne-a făcut în Fiul Său cel mai de preţ dintre toate darurile? El ne va dărui toate împreună cu El (v. 32). Da, inclusiv încercări, dacă trebuie (v. 28).

Ar părea că încercările tind mai degrabă să ne despartă de dragostea Domnului Hristos, producând în noi murmure sau descurajare. Dimpotrivă! toate lucrurile ne ajută să experimentăm această dragoste pe care n-am fi putut-o cunoaşte altfel. Oricare ar fi forma încercării: necaz, strâmtorare, persecuţie, în fiecare dintre ele, harul variat al Domnului găseşte modalităţi speciale pentru a se exprima: sprijin, mângâiere, afecţiune, înţelegere perfectă

La fiecare suferinţă va răspunde o formă personală a dragostei Sale. Iar când se va sfârşi pentru totdeauna cu pământul şi cu necazurile lui, vom rămâne pentru eternitate obiectele dragostei lui Dumnezeu.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: