Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “iulie 11, 2017”

11 Iulie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

http://www.clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/

Ioan 5:1-14

Această scăldătoare, Betesda (casa milei), reprezenta vechiul legământ. Le trebuia putere acelor infirmi pentru a se arunca în apa binefăcătoare, iar pentru a avea această putere, ei ar fi trebuit să fie deja vindecaţi! În mod similar, legea nu poate da viaţă decât aceluia care o împlineşte şi, totodată, nimeni nu este în stare să o împlinească, fără ca mai întâi să fi primit însăşi viaţa divină.

Neam putea întreba de ce, din această mulţime de infirmi, de orbi, de şchiopi, Isus nu pare să Se fi ocupat decât de acest paralitic. Deoarece, pentru a fi beneficiarii harului Său, sunt necesare două condiţii: trebuie făcută dovada dorinţei, precum şi cea a nevoii! Aceleaşi sentimente sunt şi cele care reies din întrebarea Domnului, „Vrei să te faci sănătos?”, precum şi din răspunsul acestui nefericit: „Nam pe nimeni”. Întotdeauna depăşit de altul în scăldătoare, întreaga sa viaţă mizerabilă nu fusese decât dezamăgire peste dezamăgire. Fărăndoială că odinioară contase pe ai săi sau pe prieteni săritori, dar aceia demult fuseseră descurajaţi. Iau trebuit nu mai puţin de treizeci şi opt de ani pentru aşi pierde şi cele din urmă iluzii. Acum nu mai are pe nimeni: Îl poate avea deci pe Isus.

Prietene încă neîntors la Dumnezeu, nu mai aştepta să treacă timpul pentru a înţelege că singur Isus te poate mântui! Doreşti însă cu adevărat să fii aşa?

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Voi sunteți seminție aleasă, preoție împărătească, națiune sfântă, popor dobândit pentru Sine, ca să vestiți virtuțile Celui care v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată.
1 Petru 2.9

După moartea și învierea lui Hristos, apostolul Petru a primit misiunea de a îngriji de turma Domnului și de a-L urma (Ioan 21.15-22). În dragostea sa pentru Domnul și pentru poporul Său, Petru își îndeamnă și își încurajează cititorii în multe feluri.

El le reamintește de responsabilitatea de a umbla potrivit cu chemarea lui Dumnezeu. „Dacă-L chemați ca Tată pe Cel care, fără a privi la înfățișare, judecă după lucrarea fiecăruia, umblați în temere în timpul pribegiei voastre” (1 Petru 1.17). Această temere implică nu încrederea în sine sau în lideri religioși, ci o viață trăită cu o teamă sfântă față de Cel care ne-a chemat. Petru le descrie celor credincioși poziția minunată și privilegiile pe care Dumnezeu li le-a dăruit. El prezintă de asemenea necesitatea judecății de sine, apropierea de Dumnezeu și hrănirea cu laptele Cuvântului (1 Petru 2.1-4).

Ca pietre vii, suntem legați de Cel care este Piatra Vie – lepădată de oameni, dar aleasă și scumpă înaintea lui Dumnezeu. Suntem o familie preoțească și Îi aducem jertfe lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. În același timp, suntem o generație aleasă pentru a-L reprezenta, pentru a-L onora și pentru a proclama drepturile Sale în această lume. Domnul nostru ne-a făcut preoți și împărați, pentru a-Și găsi plăcerea în noi și pentru a da mărturie despre El celor din jurul nostru. Suntem un popor sfânt, pus deoparte pentru El în lumea care Îl respinge. El ne-a chemat din întuneric cu scopul de a proclama cât de minunat este El, pentru ca și alții să fie atrași la El, prin noi.

A E Bouter

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

V-am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri; dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea.
Ioan 16.33

Îndrăzniți!

Viața pe acest pământ este nesigură. Fiecare clipă poate aduce dezastrul, pericolul, suferința… Viața este plină de dificultăți neprevăzute. Nimeni nu poate spune ce ne aduce ziua de mâine. Omenirea trăiește într-un climat de neliniște, de teamă. În general, necunoscutul și neașteptatul este ceea ce produce cea mai mare panică în viața oamenilor.

Într-o astfel de situație se aude glasul Mântuitorului spunând: „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă”. În prezența Mântuitorului dispare frica. Însă observăm cu regret că mulți oameni nu doresc să asculte chemarea Mântuitorului. Oamenii nu doresc să fie conduși pe căile vieții divine. Oamenii preferă să-și urmeze propriile căi, chiar dacă ele îi duc în dificultăți. Iată de ce avem cămine distruse, inimi frânte, persoane chinuite, copii abandonați… Egoismul și necredința omenirii lasă în urmă ruină și remușcări. În acest climat de necredință și instabilitate, care ne înconjoară, suntem chemați să îndrăznim să ne apropiem de Mântuitorul. El ne va dărui viața veșnică; El ne va conduce pe cărarea vieții cu brațul Său atotputernic; El este marele Biruitor care deschide fiecăruia o cale, o ieșire din necazul lui.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

LEGAT PRIN LEGĂMÂNTUL IUBIRII

„Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, şi râurile n-ar putea s-o înece…” (Cântarea Cântărilor 8:7)

     Se spune că la o nuntă, pastorul l-a întrebat pe mire: „O iei pe această femeie în căsătorie la bine și la rău? În bogăție și în sărăcie? În sănătate și în boală?” Iar mirele a răspuns: „Da-nu, da-nu, da-nu!” Ați zâmbit, nu-i așa? Cu toții ne dorim partea din căsnicie care este mai bună, mai bogată și mai sănătoasă… însă nu așa sunt relațiile. Unele ceremonii de nuntă moderne permit mirelui și miresei să declare că vor sta împreună „cât va dura dragostea lor”! Probabil că amândoi au avocați buni, pentru că sigur vor avea nevoie de ei!

Adevărul este că relațiile bazate pe sentimente nu durează. Singura stabilitate reală într-o căsnicie este dată de o dedicare fermă, care îi ține pe doi oameni laolaltă, când emoțiile o iau razna. Îți poți imagina un părinte spunându-i copilului său: „Îmi va păsa de tine câtă vreme te voi iubi?” Nu! La fel, nici o exprimare nehotărâtă a dragostei nu reprezintă o promisiune pentru viitorul unei căsnicii!

Să ne gândim așa: sentimentul este asemenea frânei de mână a unui vehicul, iar dedicarea este motorul care trage relația prin toate suișurile și coborâșurile trăirii de zi cu zi. Solomon o spune astfel în Cântarea Cântărilor: „Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, şi râurile n-ar putea s-o înece; de ar da omul toate averile din casa lui pentru dragoste, tot n-ar avea decât dispreţ.” Și încă un gând: tema Bibliei este învierea.

Asta înseamnă că deși dragostea ta pare moartă, Dumnezeu o poate face vie din nou, dacă sunteți amândoi dispuși să-L lăsați să lucreze în inima voastră!

10 Iulie 2017

 

 

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

http://www.clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/

 

 Ioan 4:39-54

Isus petrece două zile în mijlocul acestor samariteni dispreţuiţi, aşa cum era şi El Însuşi (comp. cu cap. 8.48). Şi ei cred în El nu numai datorită mărturiei femeii, ci şi în urma contactului personal cu „Mântuitorul lumii” (v. 42; 1 Ioan 4.14). Să nu ne mulţumim niciodată cu experienţa altora atunci când este vorba de cunoaşterea Domnului Isus. Trebuie săL întâlnim personal pe Mântuitorul lumii, pentru ca El să fie şi Mântuitorul nostru.

Isus pleacă apoi în Galileea. Acolo întâlneşte un slujbaş împărătesc, neliniştit pentru fiul său grav bolnav şi stăruind ca Învăţătorul să vină săl vindece. Acest om este departe de a avea marea credinţă a centurionului roman din aceeaşi cetate, Capernaum, care nu se socotea vrednic să primească vizita Domnului şi care gândea că un singur cuvânt era suficient pentru vindecarea robului său (Luca 7.7). Isus începe prin ai răspunde acestui tată neliniştit că a avea credinţă înseamnă a te încrede simplu în cuvântul Lui şi fără a avea nevoie să vezi, oricear fi (v. 48; comp. cu cap. 2.23). Pentru al pune deci la încercare pe acest om, Domnul nu coboară cu el. Şi puterea morţii este oprită de puterea vieţii venite de sus (1 Ioan 5.12).

 

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

 

Și Iuda a mers împotriva canaaniților care locuiau în Hebron (numele Hebronului a fost mai înainte Chiriat-Arba) și i-au lovit pe Șeșai și pe Ahiman și pe Talmai. Și de acolo a mers împotriva locuitorilor Debirului (și numele Debirului a fost mai înainte Chiriat-Sefer).
Judecători 1.10,11

Hebron înseamnă „comuniune”, iar Chiriat-Sefer înseamnă „cetatea cărții”. Aceasta ne aduce aminte de Cartea prețioasă, Biblia, pe care trebuie s-o cucerim. Să cucerim Biblia? Da, fiindcă trebuie să luăm în stăpânire această Carte minunată, care ne vorbește despre Dumnezeu.

După ce Chiriat-Sefer a fost cucerită, numele i-a fost schimbat în Debir, care înseamnă „cuvânt al lui Dumnezeu”. Este o adevărată biruință ca Biblia să devină Cuvântul lui Dumnezeu către noi. Când luăm în stăpânire Cuvântul lui Dumnezeu, când facem ca învățăturile lui să devină o realitate vie, atunci lauda, închinarea și bucuria vor fi neîmpiedicate, iar puterea ne va crește tot mereu. Din nefericire, Adunarea nu a făcut aceasta și a părăsit repede învățăturile din Cuvânt. În consecință, întunericul și falimentul au pătruns tot mai mult.

De asemenea, Cuvântul trebuie însușit în mod personal. Să presupunem că nu deschidem mai deloc Biblia sau că ne ținem doar de litera ei, în loc de realitatea ei vie. Care va fi rezultatul? Nu va exista progres, nici creștere. Aceasta este starea tristă a Adunării.

Adevărul trebuie să fie lucrul suprem, dacă este să existe restabilire și putere. Trebuie să dobândim adevărul din nou și să-l facem o realitate vie în sufletele noastre.

S Ridout

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

 

… Totul vine de la Tine și din mâna Ta primim ce-Ți aducem.
1 Cronici 29.14

Rugăciunea unei mame

Mama unui tânăr spăla hainele vecinilor din satul în care locuia, ca să se întrețină, în acest timp amestecând lacrimile unor rugăciuni fierbinți cu apa din vase, pentru ca fiul ei să fie mântuit. Mai târziu, fiul ei avea să devină învățătorul de școală duminicală, sub îndrumarea căruia a crescut D. L. Moody, omul care a zguduit mulțimi uriașe de ascultători prin predicile sale.

Cineva afirma că „rugăciunea este scara care ne pune în legătură cu Dumnezeu și pe care oamenii credincioși urcă și coboară, după nevoie. Credincioșii urcă pe această scară, ca să aducă din cer mângâierea și ajutorul lui Dumnezeu”. A vorbi omului modern despre rugăciune ar părea la prima vedere ceva inutil. Părinții moderni consideră rugăciunea ca un fapt demodat, o superstiție, misticism și primitivism. Cauza principală a acestei stări nefericite stă în faptul că oamenii trăiesc în necredință și păcat cu toate urmările sale rele. Nimic nu este atât de semnificativ ca rugăciunea. Orice altă activitate ne poate înșela asupra stării noastre spirituale: este mai ușor să te jertfești pentru alții decât să te rogi; chiar și un necredincios cu sentimente altruiste poate să facă un bine. Având în vedere marea putere a rugăciunii făcută cu credință, fiecare părinte este chemat la această lucrare.

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

 

PATRU PASI PRIN CARE SĂ ÎNVINGI TEAMA

„Domnul este de partea mea, nu mă tem de nimic…” (Psalmul 118:6)

     Mai întâi, fii dispus să-ți asumi riscuri! Da, s-ar putea să fii rănit sau făcut de rușine – și ce dacă? Pentru a învinge sentimentul nesiguranței și pentru a câștiga încredere, trebuie să-ți acorzi libertatea de a-ți asuma riscul. Apucă-te și scrie acea carte, du-te la lecțiile de muzică, ridică-te și spune-ți punctul de vedere la ședință! Simte teama, dar treci totuși la fapte! „Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.” (Proverbe 29:25).

În al doilea rând, învață să râzi de tine. Depășește-ți nevoia abuzivă de a fi aprobat și acceptat și învață să râzi de greșelile proprii. Toți suntem oameni; nu te mai lua așa în serios! Când faci o greșeală, fii primul care vede partea amuzantă, și vei vedea că oamenii te vor susține mai mult decât crezi.

În al treilea rând, începe să gândești realist. E vremea să ieși de sub pătura siguranței și să înțelegi că nu se reduce totul la tine. Nu ești centrul universului, iar micile tale gafe nu înseamnă atât de mult în imaginea de ansamblu. Pe lângă asta, greșelile sunt adesea profesori mai buni decât succesul!

În al patrulea rând, răsplătește-te pentru micile tale victorii. Când închei un proiect, răsplătește-te. Când primești sfaturi sau mustrări fără să te răzbuni, răsplătește-te. Deseori, oamenii cu care vorbim urât sunt cei ce încearcă cel mai mult să ne ajute. Obișnuiește-te cu ideea că ești prețios, talentat și priceput, și că valoarea ta în ochii lui Dumnezeu este inestimabilă. Nu te mai uita la tine prin lentile distorsionate și începe să ai o viziune corectă asupra ta. Odată ce vei face asta, fricile tale vor fi înlocuite de încrederea în Dumnezeu, dar și în propria-ți persoană și în viitorul tău.

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: