Mana Zilnica

Mana Zilnica

7 Mai 2016

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald CHAMBERS

 

Zidind pentru veşnicie

„Căci cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-și facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească?” Luca 14:28

Domnul nostru nu se referă aici la un preţ pe care trebuie să-l calculăm noi, ci la un preţ pe care l-a calculat El. Preţul a fost dat de acei treizeci de ani din Nazaret, acei trei ani de popularitate, scandal şi ură, agonia adâncă, de nepătruns, din Ghetsimani şi atacul de la Calvar – pivotul în jurul căruia se învârte timpul şi eternitatea. Isus Cristos a calculat preţul. Oamenii nu vor râde de tine la urmă, spunând: „Omul acesta a început să zidească şi n-a fost în stare să termine”. Condiţiile uceniciei fixate de Domnul nostru în versetele 26, 27 şi 33 vor să spună că bărbaţii şi femeile pe care îi va folosi El în lucrarea Lui mare de zidire sunt cei în care El a făcut totul. „Dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.”
Domnul nostru vrea să spună că singurii oameni pe care-i va folosi în lucrarea Lui de zidire sunt cei care-L iubesc pe El personal, cu pasiune şi devotament, mai presus de oricare dintre cele mai apropiate legături de pe pământ. Condiţiile sunt aspre, dar glorioase.Tot ce
zidim va fi controlat de Dumnezeu . Va descoperi Dumnezu prin focul Lui pătrunzător, că am zidit pe temelia lui lsus unele lucrări de-ale noastre? Trăim vremuri de lucrări deosebite, vremuri când încercăm să lucrăm pentru Dumnezeu, şi tocmai aici se află capcana. La drept vorbind, noi nu putem niciodată lucra pentru Dumnezeu. Isus ne ia in lucrarea Lui.
planurile de zidire sunt în întregime ale Lui şi nimeni nu are dreptul să hotărască unde să fie pus la lucru.

 

MANA DE DIMINEAŢĂ

 

PSALM 110: 7

„El va bea din pârâu în timpul mersului, de aceea îşi va înălţa capul”.

Pentru orice ucenic adevărat există un drum trasat, o cale strâmtă, dar protejată de Dumnezeu, o cale plină de pericole, dar păzită de Acela care veghează asupra noastră. Să fim atenţi să deosebim acest drum, să-l urmăm şi să nu ne plângem de el arătându-ne nemulţumiţi sau cârtitori.

Când Dumnezeu ni S-a descoperit în Domnul Isus Hristos, L-am primit ca Mântuitor şi Domn al nostru: o relaţie nouă s-a stabilit între noi şi Tatăl nostru ceresc. Domnul Isus a zis: „Eu sunt Lumina lumii. Cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” (Ioan 8:12). în consecinţă, drumul nostru este sigur, noi n-avem decât să-L urmăm pe dumnezeiescul nostru înaintaş, cu o credinţă deplină în Cuvântul Său şi cu o ascultare filială de voia Sa.

Dar drumul acesta trece printr-o ţară vrăjmaşă şi noi trebuie să veghem şi să ne rugăm fără încetare ca să nu cădem în ispită, ci să urmăm cu smerenie pe Domnul căutând să creştem în harul şi cunoaşterea Sa. Fiecare greutate a acestui drum are un scop educativ, fiecare experienţă conţine o lecţie preţioasă.

Psalmul 110 vorbeşte de o luptă, ceea ce dă o însemnătate deosebită cuvântului cu care se încheie: „El va bea din pârâu în timpul mersului, de aceea îşi va înălţa capul.” Dumnezeu ştie că lupta ne poate epuiza, îngrijorările ne pot depăşi şi atmosfera ostilă ne poate paraliza. El cunoaşte primejdiile noastre şi prin această ilustrare, vrea să ne ajute să le evităm. Pe drum să nu ne lipsim de băutul din pârâu. în pustie, Israel a băut „dintr-o stâncă duhovnicească care venea după el; şi stânca era Hristos.” (1Cor 10:4). Să ne adăpăm din acest Izvor totdeauna proaspăt şi care însufleţeşte. şi ne vom relua mersul cu capul înălţat şi nu vom fi niciodată însetaţi.

Vom avea însă această experienţă binecuvântată cu condiţia ca inima noastră să fie în întregime de partea lui Dumnezeu, iar voia noastră supusă voii Sale, ascultând tot ce ne cere în Cuvântul Lui fără să murmurăm.”Un suflet ignorant, dar credincios, este mai de preţ în ochii lui Dumnezeu decât acela care, deşi cunoaşte mai mult, este totuşi infidel. Putem afla bucurie în ascultarea Cuvântului; dar această bucurie nu înseamnă nimic, dacă Cuvântul nu se realizează în noi şi dacă astfel nu avem o părtăşie normală, continuă cu Domnul Isus. Putem fi bucuroşi să ştim că Domnul Hristos este Păstorul nostru, dar la ce serveşte aceasta dacă nu-L urmăm?” J.N.D.

 

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

 

Încolo fraţilor, fiindcă aţi învăţat de la noi cum să vă purtaţi şi să fiţi plăcuţi Lui Dumnezeu, şi aşa şi faceţi, vă rugăm şi vă îndemnăm în Numele Domnului Isus, să sporiţi tot mai mult în privinţa aceasta”. 1 Tesaloniceni 4:1

Nu este vorba aici de un popas, ci de a merge mult mai departe.

Aici este vorba de oamenii care sunt posesori ai iertării păcatelor prin sângele Domnului Isus. Prin urmare, datoriile noastre nu sunt doar anulate, ci şi şterse, în aşa fel, încât nu se mai vede nici urma lor, astfel că putem să ne înfăţişăm ca unii fără păcat, ca şi cum am fi fost ascultători în toate, precum Hristos a fost pentru noi. Unii sunt de părere:”Aceasta este adevărat, dar este necesar să fie dovedit.” Du-te, deci şi dovedeşte!

Cu siguranţă prin dovedire, vei izbuti. Dacă este vorba de a dovedi, oamenii lui Moise poartă capul sus. Dar dacă este vorba de har, atunci se tem că prin har oamneii devin uşuratici. Cândva eram şi eu unul dintre aceştia. Totuşi mă simţeam ca acasă în locuri unde n-ar fi trebuit. Cu toate că am avut parte deja de mult de mântuirea în Isus, mult timp am mai avut un Dumnezeu care mă ameninţa cu toiagul:”Tu trebuie să mă urmezi”. Totul depindea de ascultare. Dar Dumnezeu procedează altfel. El ne cheamă asemenea unui păstor plin de dragoste.

Suntem plăcuţi înaintea Lui datorită Fiului Său Preaiubit. Ce duce la productivitatea de lapte la animale? Hrana, şi nu bâta.

 

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

 

SĂ NU MAI RĂMÂNĂ NIMIC RĂU

Nimic din ce a fost blestemat să fie nimicit cu desăvârşire, să nu se lipească de mâna ta, pentru ca Domnul să Se întoarcă, să te ierte şi să te înmulţească, după cum a jurat părinţilor tăi. Deuteronom 13.17

Israel trebuia să cucerească oraşele păgâne şi sa distrugă toată prada, socotind tot ce a fost întinat prin idolatrie, ca blestemat şi deci să fie nimicit prin foc. Tot astfel trebuie ca creştinul să-şi privească toate păcatele sale. Nu trebuie să lăsăm nimic rău să locuiască în noi. Este un război de moarte împotriva răului de orice natură ar fi, care ar întina sufletul, trupul sau duhul. Această părăsire a răului trebuie să o privim ca o roadă a harului lui Dumnezeu.

Când Dumnezeu ne face să nu mai avem nici o îngăduinţă pentru păcatele noastre, atunci El ne arată îndurarea Sa; şi când ne mâniem împotriva răului, Dumnezeu încetează să fie mâniat pe noi. Când noi creştem străduinţele împotriva fărădelegii, înmulţeşte şi Dumnezeu binecuvântările. Secretul pentru a creşte în pace şi bucurie în Domnul Cristos, este ascultarea de acest cuvânt: „Să nu rămână nimic sortit pieirii în mâna ta”.

Doamne, Te rog curăţeşte-mă azi. Îndurarea, mila, propăşirea şi bucuria vor fi partea sigură a acelora care leapădă cu hotărâre şi cu tărie păcatul.

 

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

 

El îmi dă odihnă în păşuni verzi, mă duce la ape liniştite. El îmi înviorează sufletul; mă conduce pe cărări ale dreptății, datorită Numelui Său.  Psalmul 23.2,3

Psalmul 23 (B)

Pentru creştin, lumea din jur este o pustie. Nu există nimic în ea pentru a hrăni sufletul. Păşunile ei sunt uscate şi sterpe; apele ei sunt doar ape ale tulburării şi ale conflictului. Hrana spirituală oferită de Păstor este întotdeauna proaspătă, căci El îi călăuzeşte pe cei ai Săi în păşuni verzi. Mai mult, Păstorul nu doar hrăneşte, ci şi satură pe deplin. Nicio oaie dea sa nu este înfometată în mijlocul păşunilor îmbelşugate. Ea mai întâi se hrăneşte în păşunile verzi, apoi se odihneşte acolo. Păstorul conduce apoi oile la ape liniştite. Apele pâraielor gălăgioase nu sunt adânci, însă Păstorul conduce oile la ape liniştite şi adânci, de unde pot bea pe săturate. Păstorul poate linişti sufletele noastre şi ne poate stinge setea spirituală cu lucrurile adânci ale lui Dumnezeu, care sunt departe de certurile şi de conflictele care îi preocupă pe oameni şi care, prea adesea, îi tulbură şi pe creştini.

În trecerea noastră prin pustia acestei lumi, putem eşua în aL urma pe Păstor sau, pur şi simplu, putem obosi pe cale, iar afecțiunile noastre se pot răci. Întrun astfel de caz, El ne restabileşte sufletele – le înviorează şi le reaprinde. Să ne aducem aminte că El Însuşi face acest lucru! Câteodată credem că ne putem restabili singuri, prin eforturile noastre şi la timpul hotărât de noi. Lucrurile nu stau aşa. Noi ne putem rătăci, însă doar El ne poate restabili.

El nu numai că ne restabileşte, însă, după ce a făcut acest lucru, ne conduce pe căi drepte, datorită Numelui Său. Cât de des, chiar şi atunci când suntem sinceri şi plini de râvnă, pornim pe căi ale voinței proprii, care nu se potrivesc cu Numele Său, doar pentru a dovedi cât de puțin Îl lăsăm pe Domnul să ne conducă! Pe căile drepte pe care El ne călăuzeşte nu este loc pentru încrederea în sine a cărnii. Pe aceste căi nu putem umbla decât dacă Îl avem constant înaintea noastră pe Domnul ca Păstor. H. Smith

 

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

 

O, Doamne, Te laud că, prin Cristos Isus, Domnul nostru, există milă şi bunătate, har şi minuni pe tot parcursul căii; aş vrea să fiu mai receptiv la Tine şi la ceea ce faci Tu, mai mult asemenea lui Cristos în recunoştinţa mea.

 

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

 

«Oricine are nădejdea aceasta în El, se curăţeşte, după cum El este curat.» 1 Ioan 3,3

Există o uitare care are consecinţe dezastruoase! «… si a uitat că a fost curăţit de vechile lui păcate» (2 Petru 1,9). Simţi că nu te mai apropii de Domnul Isus? Rugăciunea ta nu mai are putere? Nu mai ai parte de binecuvântare şi rod în viaţa ta de credinţă? Motivul este simplu: pe drumul alături de Isus ai rămas blocat în păcate de care nu te laşi cu nici un chip curăţit. Sângele preţios al Mielului ne curăţă de absolut toate păcatele, însă doar dacă ele au fost recunoscute şi mărturisite în pocăinţă sinceră! Atunci îl vei simţi pe Isus cu fiecare zi din ce în ce mai aproape, nu numai din punct de vedere temporal, dar şi spiritual. În inima ta va creşte dorul după El şi te vei ruga: «Vino repede, Doamne Isuse!» Curăţirea de păcate aduce cu sine eliberarea care îţi dă avânt să mergi mai departe; sfînţire înseamnă înaintare pe calea cea strâmtă. Prin curăţirea de păcate Îl recunoşti pe Isus, ai ţinta finală în faţa ta. Prin sfinţire te apropii tot mai mult de Domnul. Omul spălat de păcate va afirma din proprie iniţiativă: viaţa mea îi aparţine lui Cristos! Când vei pătrunde secretul sfinţirii vei înţelege că: «... pentru mine a trăi este Cristos» (Filip. 1,21).

 

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

DIMINEAŢA

După El au mers multe nomade. El a tămăduit toţi bolnavii.

Matei 12:15

Ce mulţime de boli hidoase trebuie să se fi înfăţişat privirii lui Isus! Dar nu citim nicăieri că a fost dezgustat; dimpotrivă, El s-a aplecat cu răbdare asupra fiecărui caz. Ce varietate de rele trebuie să se fi întâlnit la picioarele Lui! Ce răni în iputrefacţie şi ce plăgi supurânde! Totuşi el a fost mereu pregătit pentru toate monstruozităţile, şi le-a învins indiferent de formă. Nu conta cât de puternică era săgeata; El era pregătit s-o rupă în două. Fierbinţeala febrei şi răceala frigurilor, neputinţa paraliziei si furia nebuniei, rănile leprei şi întunericul orbirii — toate cunoşteau puterea cuvântului Său şi fugeau din calea Lui. El a învins răul în fiecare colţ al câmpului de luptă şi a primit închinarea captivilor eliberaţi. El a venit, a văzut şi a. învins pretutindeni. La fel se întâmplă şi în dimineaţa aceasta. Oricare fi boala mea, Marele Medic mă poate vindeca. Oricare ar fi starea celor pe care îi amintesc în rugăciune, pot să sper că Isus le va vindeca suferinţele. Pot să sper pentru copilul meu, pentru prieteni şi pentru cei dragi, atunci când îmi amintesc de puterea vindecătoare a Domnului. Cât despre mine, oricât de grea ar fi «lupta cu păcatul şi cu infirmităţile, pot să stau liniştit. Cel care a umblat pe pământ vindecând împrăştie încă lumină şi har asupra fiilor oamenilor. Lăsaţi-mă să merg la El chiar acum. Lăsaţi-mă să-L laud în dimineaţa aceasta, amintindu-mi cum m-a izbăvit, şi să-I slăvesc Numele. El s-a făcut cunoscut oamenilor luând asupra Lui suferinţele lor. „Prin rănile Lui suntem tămăduiţi” (Isaia ft53:5). Biserica de pe pământ este plină de suflete vindecate de Marele Medic. Chiar şi locuitorii cerurilor pot povesti cum au fost vindecaţi de El. Apropie-te, deci, suflete; spune tuturor despre puterea vindecătoare a harului Său, şi lasă cuvintele tale să fie „o slavă pentru Domnul, un semn veşnic, nepieritor” (Isaia 55:13)

SEARA

Scoală-te, i-a zis Isus, ridică-ţi patul si umblă. Ioan 5:8

Asemeni multor altora, slăbănogul aşteptase mult timp o minune, un semn care să-l vindece. Îndurerat, privea scăldătoarea, dar nici un înger nu venea la el; totuşi, gândindu-se că era singura lui şansă, aştepta în continuare. Nu ştia că acolo se afla Cel care putea să-l vindece printr-un singur cuvânt, oricând. Mulţi se află în aceeaşi stare proastă. Ei aşteaptă o emoţie extraordinară, o impresie remarcabilă, o viziune cerească. Aşteaptă în zadar şi privesc în gol. Chiar presupunând că, în câteva cazuri, se văd semne remarcabile, acestea sunt rare, şi nimeni nu are dreptul să le pretindă — mai cu seamă cei care ştiu că sunt incapabili să se mişte până la apă, chiar dacă îngerul ar veni. E foarte trist să realizezi că sunt mii de oameni care aşteaptă încă minuni, semne şi întâmplări extraordinare, şi care le-au aşteptat în zadar mai mult decât ne putem închipui. Între timp, aceste sărmane suflete uită că Mântuitorul îi invită să privească la El şi să fie mântuite. El i-ar putea vindeca imediat, dar ei preferă să aştepte un înger sau o minune. Încrederea în Dumnezeu este drumul sigur spre binecuvântare, şi El este vrednic de această încredere; dar necredinţa îi face să prefere apele reci ale Betesdei în locul pieptului Său cald. O, fie ca Domnul să-şi întoarcă privirea chiar acum asupra celor care sunt în situaţia aceasta tristă. Fie ca El să uite îndoielile lor mărunte. Cu vocea Sa dulce şi blândă, fie ca El să-i cheme să-şi ridice paturile disperării, să se scoale prin puterea speranţei şi să umble. O, Doamne, ascultă rugăciunea celor care aşteaptă In Betesda. În pacea amurgului şi înainte ca soarele să se ascundă, fíe ca ei să te privească şi să trăiască. Dragă cititorule, există vreun pasaj care să vorbească despre tine în cuvintele acestea?

 

IZVOARE IN DEŞERT

 

Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase. (Luca 18:1)

Eşecul în stăruinţă este una din cele mai frecvente probleme în rugăciune şi mijlocire. Începem să ne rugăm pentru ceva, înălţând cererile noastre timp de o zi, o săptămână, sau chiar o lună, dar apoi, dacă nu primim un răspuns clar, repede ne dăm bătuţi şi încetăm să ne mai rugăm pentru lucrul respectiv.

Aceasta este o greşeală cu consecinţe îngrozitoare şi este pur şi simplu o cursă în care începem multe lucruri, dar nu le vedem niciodată terminate. Aceasta duce la ruină în toate domeniile vieţii. Oamenii care se obişnuiesc să înceapă ceva fără să termine vreodată, îşi formează obiceiul de a eşua. Şi cei care încep să se roage pentru ceva fără să persevereze până ajung la un rezultat bun îşi formează acelaşi obicei în rugăciune. Renunţarea este acceptarea eşecului şi a înfrângerii. Înfrângerea duce apoi la descurajare şi îndoieli cu privire la puterea rugăciunii, ceea ce poate fi fatal pentru succesul vieţii de rugăciune a unui om.Oamenii întreabă adesea: „Cât de mult trebuie să mă rog? N-ar trebui să revin la momentul în care am încetat să mă mai rog şi să las problema în mâna lui Dumnezeu?” Singurul răspuns este acesta: Roagă-te până când ţi se împlineşte rugăciunea sau până când eşti deplin încredinţat în inima ta că se va împlini. Doar când una din aceste două condiţii va fi îndeplinită este sigur să te opreşti din stăruinţa în rugăciune, pentru că rugăciunea nu este doar chemarea lui Dumnezeu, ci este şi o luptă cu Satan. Şi deoarece Dumnezeu foloseşte mijlocirea noastră ca o armă puternică a biruinţei în luptă, El singur trebuie să decidă când este sigur să încetezi să te mai rogi. De aceea noi nu îndrăznim să încetăm să ne rugăm până nu a venit răspunsul sau până nu primim încredinţarea că va veni.

În primul rând, ne oprim pentru că vedem efectiv răspunsul. În al doilea rând, ne oprim pentru că credem, şi credinţa din inimile noastre este tot atât de demnă de încredere ca vederea ochilor noştri, pentru că este „credinţa din partea lui Dumnezeu” (Efeseni 6:23) şi „credincioşia lui Dumnezeu” (Romani 3:3) pe care o avem în noi.

Dacă trăim o viaţă de rugăciune, vom ajunge să experimentăm şi să recunoaştem din ce în ce mai mult această încredinţare dată de Dumnezeu. Vom şti când să ne odihnim în ea liniştiţi şi când să continuăm să ne rugăm până când vom primi răspunsul Lui. din Practicarea Rugăciunii

Aşteaptă promisiunea lui Dumnezeu până când El te întâlneşte acolo, pentru că El Se întoarce întotdeauna pe calea promisiunilor Lui.

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

 

Isaia 11.1-16; 12.1-6

Versetele 18,19,33 şi 34 din cap. 10 îl compară pe Israel cu o pădure semeaţă în care securea şi ferăstrăul (Asiria, instrument în mâna Domnului, v. 15) vor face mari defrişări. Arborele regal al lui Iuda va fi şi el doborât, pentru că în curând nu va mai fi niciun descendent din David pe tron. Dar, după cum în natură se întâmplă ca dintr-un buştean proaspăt tăiat să prindă viaţă lăstari tineri, plini de sevă, tot astfel, din „tulpina lui Isai” (11.1), aparent moartă, a apărut un Vlăstar cu totul nou: „o Odraslă”, care a crescut înaintea lui Dumnezeu şi a adus rod bogat în Duhul (11.2).Vlăstarul, Rădăcina şi Urmaşul lui David (v. 1,10; Apocalipsa 22.16) sunt nume pe care Domnul Isus le poartă în raport cu binecuvântarea lui Israel şi a lumii. Atunci vor domni pe pământ dreptatea şi pacea, chiar şi între animale. Ce contrast între acest tablou încântător al împărăţiei milenare şi starea de azi a creaţiei care încă „suspină” şi este în „dureri de naştere”, aşteptând odihna şi gloria viitoare! (Romani 8.19-22). Toţi surghiuniţii (exilaţii) lui Israel vor avea parte de această împărăţie: ei se vor întoarce de unde sunt răspândiţi (în diaspora), precum altădată poporul din robia sa în Egipt. Iar cap. 12 le va pune pe buze lauda finală, laudă care aduce aminte de cea dintâi cântare a lui Israel (comp. v. 2 cu Exod 15.2).

 

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

 

Text: Fapte 7:54-60 

         Dar Ştefan, plin de Duhul Sfânt, şi-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Isus stând in picioare la dreapta lui Dumnezeu… Fapte 7:55

UN CRÂMPEI DIN GLORIA CEREASCĂ

Moartea este ultimul mare duşman al creştinului. Ea este descrisă ca umblarea „prin valea umbrei morţii” (Psalmul 23:4). Isus a îndepărtat boldul ei, care este păcatul (1 Cor. 15:56), dar cu toate că ea continuă să producă nelinişte, Dumnezeu ne va da un har special pentru acel timp. Acest lucru a fost ilustrat de viaţa lui D.L. Moody. Când marele evanghelist era pe patul morţii, familia şi prietenii s-au adunat pentru a-şi lua rămas bun. Crezând că momentul a sosit, încet, încet au început să iasă din cameră. În acel moment au auzit o mişcare. Intorcându-se, l-au găsit pe Moody cu ochii deschişi şi mintea aparent limpede. Cineva a început să se roage, dar Moody l-a întrerupt: „Nu vă rugaţi să mai trăiesc. I-am văzut pe Dwight şi Irene (doi nepoţi care muriseră). Am văzut faţa lui Isus şi sunt satisfăcut. Pământul se îndepărtează, cerul se deschide. Dumnezeu mă cheamă. Aceasta este ziua încoronării mele!” Înainte de-a fi ucis cu pietre, Ştefan L-a văzut pe Isus stând la dreapta Tatălui. Cât de mult l-a putut întări acest lucru! Am auzit de sfinţi pe moarte a căror voce a exprimat dezamăgirea atunci când revenindu-şi din starea de inconştienţă au descoperit că sunt încă pe pământ şi nu în cer. Poate că Dumnezeu ne va lua la Sine fără să ne avertizeze. Va fi o glorie instantanee! Ori El ne poate da timp de pregătire. Oricare vor fi împrejurările, dacă ne-am încrezut în Cristos ca Mântuitor, El va fi cu noi atunci când vom trece din lumea aceasta şi vom privi primul crâmpei din slava cerească.   D.J.D.

Dincolo de umbre, voi pătrunde în lumină,

Trecând perdeaua neagră spre gloria divină,

Păşind din noapte spre ziua veşnică, frumoasă.

De ce numim noi moarte întoarcerea acasă?   Anonim

Pentru creştin, moartea este ultima umbră a nopţii înainte de

răsăritul ceresc

 

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

 

Toate marginile pământului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la DOMNUL. Psalmul 22.27

Ce binecuvântate şi măreţe sunt consecinţele lucrării Domnului Cristos. Harul lui Dumnezeu s-a descoperit în El pe deplin pentru a mântui pe toţi oamenii care cred în El. Prima dată este Adunarea lui Dumnezeu „care a câştigat-o cu însuşi sângele Său” (Fapt. 20.28). „Cristos a iubit Adunarea şi S-a dat pe Sine pentru ea.” Este mireasa Mielului şi prin caracterul ei sunt iniţiate cele mai strânse legături cu El şi aceasta pentru vecii vecilor. Dar şi poporul Israel care a rupt legământul dintâi va putea găsi în sângele „noului legământ” har şi iertare. Abia atunci va ocupa locul binecuvântărilor seminţei lui Avraam pe acest pământ. Dar împărăţia de o mie de ani nu se va rezuma numai la poporul Israel, ci Domnul se va întoarce către toate popoarele. „Toate marginile pământului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul, toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Ta” (vers. 27).C

e minunat va fi când toate marginile pământului îl vor cunoaşte şi îl vor slăvi, aici unde odinioară a fost lepădat. El va birui şi va stăpâni: „Toţi cei puternici de pe pământ vor mânca şi se vor închina şi ei; înaintea Lui se vor pleca toţi cei ce se pogoară în ţarină, cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa” (vers. 29). Toţi îl vor slăvi şi îl vor recunoaşte „căci Domnul este împăratul” şi El a făcut toate aceste lucruri.

„Dar după ce îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui, va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. De aceea îi voi da partea Lui Ia un loc cu cei mari şi va împărţi prada cu cei puternici” (Isa. 53.10-12).

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

 

Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi. Romani 5.8

Locțiitorul nostru

Când George Fox, întemeietorul unei grupări protestante pacifiste, zăcea în închisoare la Lancaster, un credincios a venit la comandantul de oști Oliver Cromwell și s-a oferit să-l înlocuiască pe Fox în închisoare. Cromwell a fost atât de impresionat de această ofertă, încât a spus mai-marilor țării: „Care din voi ar face același lucru pentru mine în cazul că eu voi ajunge într-o asemenea situație? Cu toate că nu pot accepta oferta din cauza legilor în vigoare, totuși puterea dragostei și a jertfei acestui om m-a copleșit”.

Citind această istorioară, gândurile noastre se îndreaptă spre Mântuitorul, care a fost pe cruce Locțiitorul nostru de bunăvoie. Mântuitorul a luat locul nostru în judecata lui Dumnezeu. Mântuitorul S-a lăsat pedepsit pentru cei nedrepți: „Hristos a murit pentru păcatele noastre …” (1 Corinteni 15.3). Moartea, ca plată a păcatului din partea lui Dumnezeu, care ar fi trebuit să ne lovească pe noi, L-a lovit pe Hristos. Un locțiitor este o persoană care poartă problemele, greutățile altuia. Și acest lucru l-a făcut în mod desăvârșit pe cruce Mântuitorul. Lucrarea Sa este desăvârșită. Noi suntem chemați să fim părtași la binecuvântările veșnice oferite de Locțiitorul nostru. Acceptăm chemarea Mântuitorului?

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

 

PRIMELE CINCI MINUTE     

„Din rodul gurii lui își satură omul trupul” (Proverbe 18:20)

Ceea ce spui în primele cinci minute poate stabili tonul orelor care vor urma. Vorbitorii buni înțeleg că trebuie să capteze atenția audienței în primele cinci minute, altfel, oportunitatea de a avea un’ impact asupra lor sau de a-i face să treacă la fapte se poate pierde. Același principiu se aplică și în familia ta. Primele cinci minute ale unei dimineți poate determina modul în care mama va interacționa cu copiii ei pe parcursul acelei zile. O nemulțumire sau o văicăreală manifestată în timp ce copiii se strâng la micul dejun poate otrăvi relațiile dintre ei timp de mai multe ore.

Când bărbatul vine acasă de la muncă la sfârșitul zilei, felul în care își salută soția poate influența interacțiunea dintre ei pe tot parcursul serii. Dacă bombănește: „iarăși paste cu ton?” relația poate fi tensionată până la ora culcării. Dar nu trebuie să fie așa în familia ta! Când ai stat departe de cei dragi, îți poți verifica atitudinea și îți poți corecta starea de spirit înainte de a intra pe ușă. E bine să-ți împărtășești îngrijorările, dar, general vorbind, ar trebui să lași problemele de serviciu la serviciu. întrebare: familia ta așteaptă cu nerăbdare să te întorci acasă în fiecare seară? Dacă nu, de ce? Puțină sensibilitate din partea ta poate schimba multe și îți va aduce mari beneficii.

Biblia spune: „Frații nedreptățiți sunt mai greu de câștigat decât o cetate întărită, și certurile lor sunt tot așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărătești. Din rodul gurii lui își satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. Moartea și viața sunt în puterea limbii” (v. 19-21). Nu uita: totul depinde de primele cinci minute.

 

 

 


 

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: