Mana Zilnica

29 Iunie 2026

DOMNUL ESTE APROAPE

Împărăția cerurilor este asemenea unei comori ascunse în ogor, pe care un om, găsind‑o, a ascuns‑o; și, de bucuria ei, merge și vinde tot ce are și cumpără ogorul acela.

Matei 13.44

Plin de bucuria comorii găsite, omul merge „și vinde tot ce are“ pentru a cumpăra ogorul. Aceste cuvinte fac trimitere la calea pe care a mers Domnul nostru. Devenind om, El, Cel care era bogat, S‑a făcut sărac pentru noi (2 Corinteni 8.9), „S‑a golit pe Sine Însuși“, S‑a făcut nimic, cum citim în Filipeni 2, S‑a smerit făcându‑Se om și, chiar mai mult decât atât, făcându‑Se rob. Calea Sa a fost o cale de smerire continuă până la moartea pe cruce, pe care a împlinit‑o în ascultare de Tatăl Său. Să ne gândim la ceea ce I‑au făcut soldații romani, care I‑au luat totul, chiar și hainele! Dar nu aceasta a fost „vinderea“ propriu‑zisă a tot ceea ce avea. El a renunțat la tot, a vândut tot ce a avut.

Domnul Isus a renunțat, pentru un timp, la demnitatea Sa mesianică. El a mărturisit înaintea lui Pilat: „Dar acum Împărăția Mea nu este de aici“ (Ioan 18.36). Inimile noastre sunt mișcate când Îl auzim pe adevăratul Mesia al poporului Său rostindu‑Și plângerea înaintea Domnului: „Tu m‑ai ridicat și m‑ai aruncat jos“ (Psalmul 102.10). După planul lui Dumnezeu, Mesia trebuia să fie nimicit și să nu aibă nimic (Daniel 9.26). Din acest plan făcea parte și moartea Sa. El „a vândut totul“ și nu a păstrat nimic pentru Sine. A renunțat nu numai la drepturile Sale de Mesia, ci Și‑a dat viața, S‑a dat pe Sine Însuși!

Acesta a fost prețul nespus de mare plătit pentru lume, pentru ogor. El a cumpărat întregul ogor, dar singurul lucru care prezenta interes pentru El și de care Se bucura era Adunarea! El ne‑a iubit și S‑a dat pe Sine Însuși pentru noi (Efeseni 5.2). Astăzi, toate trăsăturile Sale de caracter sunt și ale noastre, cu excepția divinității. Ce dragoste de neînțeles ne‑a arătat Hristos! El a renunțat la tot și a câștigat totul, nu numai Adunarea, ci și lumea.

C. Briem

SĂMÂNȚA BUNĂ

Timp în fața Cuvântului

Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și folositoare pentru învățătură, pentru mustrare, pentru îndreptare, pentru instruire în dreptate.

2 Timotei 3.16

Una dintre cele mai timpurii amintiri pe care o am cu mama mea este că o văd rugându‑se și citind Biblia într‑un timp matinal, de comuniune cu Mântuitorul ei, pregătindu‑se pentru o nouă zi încărcată. Așa făcea ea în fiecare dimineață.

Dragi creștini, petrecem noi timp în prezența Domnului Isus? Avem noi un moment special, pus deoparte pentru a‑I asculta Cuvântul și pentru a‑I vorbi în rugăciune? Doar în felul acesta gândurile noastre pot fi înnoite, iubirea pentru Domnul poate fi împrospătată, iar credința încurajată.

Biblia nu este o culegere de adevăruri abstracte. Dumnezeu ne comunică prin ea o învățătură vie și concretă. Modalitățile prin care o face sunt variate: uneori ne vorbește direct, alteori prin viața oamenilor credincioși, cărora le descoperim bucuriile și necazurile, victoriile și eșecurile, încrederea și îndoiala, speranța și plânsul. Exemplele lor ne încurajează și ne inspiră în provocările vieții.

Multe versete din Biblie sunt un dialog între credincios și Domnul său, căci scopul acestei Cărți este să stabilească o relație între om și Dumnezeu. Ne invită, de asemenea, să ne adunăm ca frați și surori în jurul Domnului, pentru a fi instruiți prin Cuvântul Lui, sub îndrumarea Duhului Sfânt.

„Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în voi, în toată înțelepciunea, învățându‑vă și îndemnându‑vă unii pe alții cu psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări spirituale“ (Coloseni 3.16).

Citirea Bibliei: Daniel 2.1-16 · Psalmul 37.30-40

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Isaia 65.13‑25

Israeliţii credincioşi vor fi multă vreme confundaţi cu mulţimea care‑l va urma pe Antihrist, dar, la momentul potrivit, Dumnezeu îi va deosebi şi îi va răsplăti pe robii Săi. Atunci ei îşi vor uita suferinţele şi „vor cânta tare, în veselia inimii lor“ (v. 14).

Şi noi, copiii lui Dumnezeu, cei pe care lumea în prezent nu‑i cunoaşte, cum nu L‑a cunoscut nici pe El, ne vom înfăţişa prin Domnul şi împreună cu El la glorioasa Lui venire (1 Ioan 3.1,2). Va fi oare atunci bucuria noastră mai prejos…?

Dumnezeu va crea ceruri noi şi un pământ nou. Nu este încă vorba de înlocuirea universului actual cu elemente noi, potrivit cu 2 Petru 3.13 şi cu Apocalipsa 21.1, însă, în timpul împărăţiei de o mie de ani, atât cerul, eliberat de prezenţa lui Satan, cât şi pământul, supus Domnului, vor fi într‑o stare nouă. Creaţia va cunoaşte eliberarea (Romani 8.22); viaţa omenească se va lungi; vârsta de o sută de ani va fi o vârstă tânără, iar moartea nu va fi decât o pedeapsă excepţională (Proverbe 2.22; Psalmul 37.9). Chiar şi instinctele crude ale animalelor vor dispărea (v. 25), iar natura va cunoaşte atunci deplina Sa înflorire şi va corespunde planului iniţial al lui Dumnezeu cu privire la minunata Sa creaţie.

O MIE PATRU SUTE PATRUZECI | Fundația S.E.E.R. România

„Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!” (Psalmul 90:12)

O femeie a avut odată un vis, în care un înger îi dădea acest mesaj: „Ca răsplată pentru virtuțile tale, suma de 1.440 de lire sterline va fi depusă în contul tău bancar în fiecare dimineață. Această sumă are o singură condiție. La sfârșitul fiecărei zile lucrătoare, orice sold care nu a fost utilizat va fi anulat. Nu va fi reportat în ziua următoare și nu va acumula dobânzi. În fiecare dimineață, o nouă sumă de 1.440 de lire sterline îți va fi creditată.”

Visul a fost atât de real încât, când s-a trezit, ea L-a rugat pe Domnul să-i explice ce înseamnă. El a făcut-o să înțeleagă că primea 1.440 de minute în fiecare dimineață (numărul total de minute dintr-o zi de douăzeci și patru de ore); ce făcea ea cu acest depozit de timp era crucial, deoarece 1.440 de minute pe zi era tot ce primea! Și tu ai un cont similar. La sfârșitul fiecărei zile, ar trebui să poți privi înapoi cu bucurie și satisfacție și să vezi că acele minute de aur au fost investite cu înțelepciune. Cineva a spus: „Timpul este darul lui Dumnezeu pentru tine, iar ceea ce faci cu timpul tău este darul tău pentru Dumnezeu!” Și este atât de adevărat! Psalmistul a scris: „Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mândreşte omul în timpul lor nu este decât trudă şi durere, căci trec iute, şi noi zburăm. Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!… Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi întăreşte lucrarea mâinilor noastre, da, întăreşte lucrarea mâinilor noastre!” (Psalmul 90:10, 12, 17). Și toți cei care ascultă de Cuvântul lui Dumnezeu să spună: Amin!