Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the month “aprilie, 2025”

09 apr. 2025

9 Aprilie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Când va veni Mângâietorul, pe care Eu vi-L voi trimite de la Tatăl, Duhul adevărului, care iese de la Tatăl, Acela va mărturisi despre Mine […] Când va veni Acela, Duhul adevărului, El vă va călăuzi în tot adevărul; pentru că nu va vorbi de la Sine Însuși, ci va vorbi ce va auzi și vă va face cunoscut cele viitoare. Acela Mă va glorifica, pentru că va primi din ce este al Meu și vă va face cunoscut. Tot ce are Tatăl este al Meu; de aceea am spus că va primi din ce este al Meu și vă va face cunoscut.

Ioan 15.26; 16.13-15

Mulți creștini care nu au probleme în conduita exterioară nu sunt, cu toate acestea, marcați de libertatea sau de puterea Duhului. Care ar putea fi motivul pentru aceasta?

Aceștia sunt probabil marcați de lipsa de concentrare asupra lucrurilor lui Dumnezeu sau de lenevie. Ei sunt abătuți foarte ușor spre lucruri de mică însemnătate. Duhul este aici pentru a lua din lucrurile lui Hristos și pentru a ni le descoperi, iar El poate fi întristat de nepăsarea sau de comoditatea noastră. Dacă mergi la o cunoștință cu vești foarte importante de la un prieten mult iubit, iar în câteva momente el îți va întrerupe povestea strălucitoare cu remarci irelevante despre banalități sau chiar va dovedi că este pe punctul de a ațipi, vei înceta povestirea, întristat și indignat.

Duhul lui Dumnezeu este sensibil cu privire la lucrurile care țin de gloria lui Hristos. Nepăsarea Îl va întrista în aceeași măsură ca și păcatul evident. Fiecare dintre noi să-I cerem lui Dumnezeu să ne arate cât de mult din sărăcia noastră spirituală și din lipsa de putere au la bază aceste motive.

F. B. Hole

SĂMÂNȚA BUNĂ

Cine este … Fiul Omului?

Ioan 12.34

Fiul Omului

Ioan 12 se distinge prin acuratețea cu care ne poartă foarte aproape de crucificarea Domnului, pentru a-i surprinde caracteristicile. Ea va aduce mult rod (versetul 24). Va cauza suferințe de nedescris sub judecata lui Dumnezeu (versetul 27). Dumnezeu Tatăl va fi glorificat (versetul 28). Judecata va fi pronunțată asupra acestei lumi. Puterea diavolului va fi anihilată (versetul 31). Hristos va fi „disprețuit“ (Marcu 9.12) și totuși, ca Răscumpărător, îi va atrage pe oameni la Sine (versetul 32). Mulțimea este derutată: ei fuseseră învățați că Mesia va veni și va rămâne cu ei. Îi cunoșteau titlul de „Fiul Omului“ din Vechiul Testament (Psalmul 8.4). Daniel a scris că Îi va fi dată „stăpânire și glorie și o împărăție, pentru ca toate popoarele să-I slujească“ (Daniel 7.14). Dar cine era Fiul Omului care urma să fie crucificat? Ei au omis că El trebuia să fie „făcut cu puțin mai prejos decât îngerii, din cauza morții pe care a suferit-o“ (Evrei 2.9). Au fost înțelese greșit și alte pasaje, căci Daniel a scris că Mesia „va fi nimicit și nu va avea nimic“ (Daniel 9.26). Chiar și astăzi, oamenii aud și citesc despre Isus și își formează propria părere despre El, că este un făcător de minuni, fondator al unei religii, martir… Pentru mulți, ce înseamnă moartea Lui rămâne tot o necunoscută, câtă vreme nu sunt pregătiți să creadă. Dar omul nu va putea să fie întotdeauna indiferent. Vai de aceia care au vrut să rămână necredincioși în timpul cât harul le-a fost oferit! Va fi prea târziu în momentul când se vor răzgândi. Nu vor mai putea fi indiferenți când Isus Se va ridica învestit cu puterea Judecătorului suveran, când „orice ochi Îl va vedea“, când i se va cere socoteală acestei lumi pentru disprețul față de Dumnezeu. Iadul va fi plin de regrete eterne.

Citirea Bibliei: Geneza 4.1-16 · 1 Petru 2.1-8

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Samuel 2:1-11

Înainte de a fugi în ţara filistenilor, David nu-L consultase pe Dumnezeu (1 Samuel 27.1) şi faptul acesta îl dusese în necaz. Dar această experienţă amară n-a fost fără un folos. Acum Îl întreabă pe Domnul de două ori.

Niciodată nu se poate spune că insistăm prea mult asupra acestui principiu fundamental al vieţii creştine: dependenţa. Ea este o datorie în faţa lui Dumnezeu, dar şi sursa puterii şi a siguranţei noastre.

Hebronul, în care Dumnezeu îl aduce pe unsul Său, este un loc care ne vorbeşte despre moarte. Mormintele patriarhilor se găseau acolo. Hristos, Preaiubitul lui Dumnezeu, adevăratul David, înainte de a-Şi prelua oficial împărăţia, a mers până la moarte prin ascultare de Dumnezeu. Şi acesta este şi locul spre care Dumnezeu îi îndreaptă pe ai Săi. Credinciosul a murit împreună cu Hristos.

David nu-i uită pe locuitorii Iabesului din Galaad, care îşi arătaseră bunătatea faţă de Saul. Oare Domnul va uita micile acte de caritate pe care ne-a permis să le exersăm? (Evrei 6.10).

Suveranitatea lui David avea să fie stabilită treptat- treptat. Pentru moment, numai Iuda l-a recunoscut. Restul poporului s-a supus lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, susţinut de Abner, fosta căpetenie a armatei lui Saul.

CUM SĂ-L CUNOAȘTEM PE DUMNEZEU | Fundația S.E.E.R. România

„Ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu.” (Romani 1:19)

Există trei moduri prin care poți ști că Dumnezeu este real și prin care poți avea o relație cu El: 1) Cunoașterea intelectuală a lui Dumnezeu. Biblia spune că: „ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El.” (Romani 1:19-20). 2) Cunoașterea subconștientă a lui Dumnezeu. Apostolul Pavel a scris: „Când neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îşi sunt singuri lege, şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gândurile lor, care sau se învinovăţesc, sau se dezvinovăţesc între ele.” (Romani 2:14-15). 3) Cunoașterea personală a lui Dumnezeu. Tot apostolul Pavel scria: „De acum încolo, nu mai cunoaştem pe nimeni în felul lumii, şi chiar dacă am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totuşi acum nu-L mai cunoaştem în felul acesta. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” (2 Corinteni 5:16-17) Dumnezeu ni Se revelează prin creație. El ne vorbește prin conștiința noastră și ne dezvăluie caracterul și cerințele Sale morale. Dar dincolo de acestea, noi Îl putem cunoaște pe Dumnezeu personal și putem avea o relație cu El prin Fiul Său. Domnul Isus a spus: „Eu sunt Lumina lumii. Cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.” (Ioan 8:12). Deci, există o modalitate sigură de a te convinge că Dumnezeu este real – așa că, aprinde lumina! Este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
08 apr. 2025

8 Aprilie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Voi ați murit și viața voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.

Coloseni 3.3

Este un gând cu totul binecuvântat, un adevăr nespus de solemn, că nimic nu este de valoare în ochii lui Dumnezeu, decât manifestarea vieții lui Hristos, aici pe pământ, în cei care sunt mădulare ale Lui. Tot ceea ce nu este rodul direct al acestei vieți nu are nicio valoare pentru Dumnezeu. Activitatea naturii vechi este nu doar lipsită de valoare, ci și păcătoasă. Există anumite relații naturale în care ne aflăm, relații pe care Dumnezeu le aprobă și în care Îl avem pe Hristos ca Model al nostru. De exemplu: „Soților, iubiți-vă soțiile, la fel cum Hristos a iubit Adunarea“. Suntem recunoscuți a fi părinți, sau copii, sau stăpâni, sau slujitori, și suntem învățați cum să ne purtăm în aceste relații sfinte. Toată această purtare însă este întemeiată pe viața de înviere pe care o avem în Hristos (Coloseni 3; Efeseni 5 și 6).

Omul vechi nu este recunoscut deloc, ci este privit ca răstignit, mort și îngropat, iar noi suntem chemați să ne socotim morți, să dăm morții mădularele noastre care sunt pe pământ și să umblăm așa cum a umblat Hristos. Trebuie să ducem o viață de predare, să manifestăm viața lui Hristos și să-L prezentăm astfel oamenilor. Aceasta înseamnă creștinism practic. Facă Domnul să ne aducem aminte că nimic nu are nici cea mai mică valoare în ochii lui Dumnezeu, cu excepția vieții lui Hristos manifestate în cel credincios zi de zi, prin puterea Duhului Sfânt! Cea mai slabă expresie a acestei vieți este de o mireasmă plăcută pentru Dumnezeu. Cele mai aprige eforturi ale cărnii religioase, cele mai costisitoare jertfe și cele mai impunătoare ritualuri și ceremonii nu sunt decât „fapte moarte“ în ochii lui Dumnezeu.

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

Să știți că păcatul vostru vă va ajunge.

Păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră.

Numeri 32.23; Isaia 59.12

Făptașul a fost prins după mulți ani

Cu ani în urmă s-a mediatizat mult procesul unui om acuzat de crime oribile, care avuseseră loc cu aproape douăzeci de ani mai înainte. Suspectul fusese însă prins după tot acest timp, datorită unor probe ADN. El scăpase de justiție vreme îndelungată, însă a fost ajuns de păcatul lui. Acesta nu este singurul caz în care făptașul a fost prins după ani de zile. Există, ce-i drept, încă multe cazuri nerezolvate, și uneori se întâmplă ca cei care au comis fărădelegi să nu fie prinși chiar niciodată aici, pe pământ. Totuși, de justiția divină nu va scăpa nimeni!

Dumnezeu nu poate suferi răul. Orice păcat este o ofensă la adresa Lui și trebuie pedepsit de El. Dumnezeu vede totul, aude totul și ia la cunoștință totul, iar într-o zi va aduce totul la lumină. La sfârșitul Bibliei citim: „Și i-am văzut pe cei morți, mari și mici, stând în picioare înaintea tronului; și au fost deschise niște cărți. Și a fost deschisă altă carte, care este a vieții … Și marea a dat înapoi pe morții care erau în ea; și Moartea și Locuința morților au dat pe morții care erau în ele; și au fost judecați fiecare potrivit faptelor lor … Iar dacă cineva nu a fost găsit scris în cartea vieții, a fost aruncat în iazul de foc“ (Apocalipsa 20.12-15).

Să nu ne ascundem de realitate! Numele tău poate fi chiar astăzi scris în cartea vieții, dacă accepți, din partea lui Dumnezeu, iertarea păcatelor tale.

Citirea Bibliei: Geneza 3.14-24 · 1 Petru 1.17-25

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Samuel 1:17-27

Departe de a se bucura de nenorocirea care-l ajunsese pe rivalul şi prigonitorul său, David compune pe această temă un mişcător cântec de jale. Acest „Cântec al Arcului” laudă calităţile omeneşti ale lui Saul: puterea, generozitatea, popularitatea lui. Şi, acoperindu-i răutatea împăratului, din pricina căreia suferise atât de mult până atunci, David ar dori totodată, dacă este posibil, să ascundă înfrângerea care ar alimenta bucuria şi dispreţul din partea vrăjmaşilor Domnului: „Nu spuneţi în Gat …” (v. 20).

Ne este necesar să învăţăm, ca şi fiii lui Iuda (v.18), lecţiile pe care le oferă acest „Cântec al Arcului”: să plângem cu cei nenorociţi; să căutăm lucrurile bune la aceia care nu ne plac; să ne abţinem să vorbim ce ştim că este neplăcut despre cineva; mai presus de orice, să acoperim neajunsurile surorilor şi fraţilor noştri, pentru o bună mărturie a poporului lui Dumnezeu în faţa lumii (1 Petru 4.8).

Apoi inima lui David, copleşită de durere, se exprimă avându-l ca subiect pe Ionatan. Dragoste minunată, plină de farmec; cu toate acestea, palidă imagine a dragostei lui Hristos; dragoste nemărginită, de care nimic, nici chiar moartea, nu ne va putea despărţi niciodată (Romani 8.38, 39).

CINE FACE PARTE DIN VIAȚA TA! | Fundația S.E.E.R. România

„Acela despre care îţi voi spune: ‘Acesta să meargă cu tine’ va merge cu tine, şi acela despre care îţi voi spune: ‘Acesta să nu meargă cu tine’ nu va merge cu tine”. (Judecători 7:4)

Ghedeon a avut treizeci și două de mii de soldați pentru a lupta împotriva madianiților. Adevărul este că nu ai nevoie de mulți oameni în viața ta, ci ai nevoie de oamenii potriviți. Așa că, atunci când Dumnezeu i-a spus lui Ghedeon să spună poporului: „Cine este fricos şi se teme, să se întoarcă” (Jud. 7:3), douăzeci și două de mii de soldați au plecat. Dar Dumnezeu i-a spus că tot erau prea mulți, și a adăugat: „Coboară-i la apă şi acolo ţi-i voi alege; acela despre care îţi voi spune: ‘Acesta să meargă cu tine’ va merge cu tine, şi acela despre care îţi voi spune: ‘Acesta să nu meargă cu tine’ nu va merge cu tine.”

În consecință, Ghedeon a mai rămas cu doar trei sute de soldați, aleși de Dumnezeu, iar ei au câștigat! Nu-ți face griji cu privire la numere; Dumnezeu poate face foarte mult cu foarte puțin. Doar fii pregătit să pierzi câțiva prieteni, pentru că acolo unde te duce Dumnezeu, ei nu pot merge! Dumnezeu a luat același duh care s-a odihnit asupra lui Moise și l-a pus asupra a șaptezeci de conducători, astfel încât aceștia să-l poată ajuta (vezi Numeri 11:16-17).

De asta ai nevoie – de oameni cu același spirit ca tine. Doar pentru că cineva este talentat nu înseamnă că are ce căuta în viața ta. Dacă darurile spirituale sunt standardul după care ne măsurăm, ce spui despre măgărița lui Balaam? Ea a profețit (vezi Numeri 22:21-33)!

Dar întrebarea importantă care trebuie pusă este aceasta: „Are această persoană Duhul Domnului?” Pe măsură ce lucrezi cu alții, poți să-ți dai seama dacă aveți anumite lucruri în comun. Oamenilor le place să se simtă speciali, așa că fă-le complimente (asigură-te doar că sunt sincere!) Ei își doresc un viitor mai bun, așa că încurajează-i! Ei vor o direcție, așa că îndrumă-i! Sunt preocupați de ei înșiși, așa că adresează-te mai întâi nevoilor lor!

Sunt la pământ emoțional, așa că încurajează-i! Își doresc biruință spirituală, așa că ajută-i s-o obțină! Succesul tău depinde de a avea oamenii potriviți în viața ta – și de aceea trebuie să te rogi, și să te bazezi pe călăuzirea lui Dumnezeu. Așadar, alege-ți oameni care au același spirit ca tine!

Publicat în Romanian devotionals | Lasă un comentariu
07 apr. 2025

7 Aprilie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Sunt printre deșertăciunile națiunilor vreunii care să dea ploaie? Sau pot cerurile să dea ploi torențiale? Nu ești Tu Același, Doamne Dumnezeul nostru? De aceea noi așteptăm ploaie de la Tine, pentru că Tu ai făcut toate acestea.

Ieremia 14.22

Ieremia a vestit Cuvântul lui Dumnezeu în vremuri foarte dificile. Poporul Îi întorsese spatele lui Dumnezeu, iar El a îngăduit ca ei să treacă prin ape adânci, atât în mod spiritual, cât și fizic. În capitolul 14, ei experimentaseră o secetă care trebuia să le aducă aminte de starea lor spirituală. Ieremia a căutat să-i aducă înapoi pe terenul unde să recunoască faptul că Domnul putea împlini orice nevoie a lor. Pe această bază trebuia întemeiată nădejdea lor, iar a noastră trebuie să fie la fel.

Când începem să ne punem nădejdea în alte resurse pentru împlinirea nevoilor noastre zilnice, nu vom fi decât dezamăgiți. Domnul Isus a vorbit despre acest lucru în Matei 6. El ne îndeamnă acolo să ne punem nădejdea în Dumnezeul nostru pentru împlinirea nevoilor de zi cu zi (Matei 6.9-13), pentru iertarea noastră (versetul 12) și pentru protecția noastră (versetul 13).

Apoi Domnul Isus ne amintește că trebuie să avem priorități corecte în viață: „Nu vă strângeți comori pe pământ, unde molia și rugina strică și unde hoții sparg și fură; ci strângeți-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu strică, și unde hoții nu sparg, nici nu fură“ (versetele 19 și 20). Când ne punem nădejdea în lucrurile pe care le-am strâns aici pe pământ, ele devin ca o greutate care ne trage în jos, nu ca o ancoră care să ne țină neclintiți.

În loc să ne îngrijorăm, trebuie să căutăm mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, iar toate celelalte lucruri ni se vor da pe deasupra (versetul 33). Cheia pentru o viață lipsită de îngrijorări este de a ne pune zilnic nădejdea în Cel care poate și vrea să împlinească orice nevoie a noastră (Filipeni 4.19).

T. Hadley, Sr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Toți trebuie să fim arătați înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.

2 Corinteni 5.10

Înaintea scaunului de judecată

Orice om va trebui să dea socoteală înaintea lui Isus Hristos pentru ceea ce a făcut și pentru ceea ce a lăsat nefăcut. Atunci totul va fi cântărit potrivit judecății divine. Această judecată va fi diferită de orice formă a judecății omenești.

Astăzi, unii infractori scapă de pedeapsă, deoarece judecătorii nu pot pedepsi decât ceea ce se cunoaște. La scaunul de judecată al lui Hristos nimeni nu va putea însă ascunde vreun lucru. Astăzi, judecătorii își bazează verdictul doar pe dovezile aduse de martori, fiindcă ei înșiși nu au văzut faptele respective. Fiul lui Dumnezeu însă, ai Cărui ochi sunt ca o flacără de foc, vede toate faptele oamenilor. Morții înșiși vor fi înviați pentru judecată.

Astăzi, sistemele juridice de pe pământ pot pedepsi doar acele infracțiuni și delicte stipulate în lege. Judecătorul divin însă va folosi ca standard Cuvântul veșnic al lui Dumnezeu, care arată omului ce este bine și ce este rău.

Astăzi, cei acuzați au un avocat care să-i apere și care, în ciuda vinei lor, încearcă să le comute sentința. Înaintea scaunului de judecată al lui Hristos însă nu va exista nicio apărare. Cei care au murit neîmpăcați cu Dumnezeu își vor primi pedeapsa meritată. Însă cei credincioși, care au primit iertarea de păcate, nu vor fi judecați. Ei se vor înfățișa pentru răsplată înaintea Aceluia care a purtat pedeapsa în locul lor.

Citirea Bibliei: Geneza 3.1-13 · 1 Petru 1.8-16

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Samuel 31:1-13

Episodul de la Ţiclag l-a lăsat pe David umilit, conştient de propria-i slăbiciune; dar l-a şi restabilit în relaţia lui fericită cu Domnul. El a fost pregătit astfel pentru domnia asupra căreia se deschide acum cartea a doua a lui Samuel.

Omul care-i aduce vestea morţii lui Saul credea că aduce „o ştire bună” (4.10). Oare nu era vorba pentru David de moartea vrăjmaşului său şi de ocazia de a urca pe tron? Dar acest om nu-l cunoaşte pe cel căruia îi vorbeşte. În inima „iubitului” Domnului străluceşte harul dezinteresat, însoţit de dragostea pentru poporul Lui şi de respectul pentru dispoziţia dată de Dumnezeu. Cum s-ar fi putut bucura el când israeliţii erau înfrânţi, iar prinţul lor, dezonorat în faţa vrăjmaşilor Domnului?

David îl întreabă pe noul venit: „De unde eşti?” (v.13). Omul confirmă că face parte dintre vrăjmaşii lui Israel, şi încă dintre cei mai răi: era amalecit! Încercând să-l trişeze pe David printr-un mesaj înşelător, n-a făcut decât să se trişeze pe sine (vezi Prov. 11.18). I-ar fi plăcut ca noul împărat să-şi ia coroana din mâna lui. În aceasta, el se aseamănă marelui Vrăjmaş care a încercat, deşi fără succes, să-L facă pe Domnul Isus să primească din mâna lui toate împărăţiile lumii şi gloria lor (Matei 4.8-10).

ÎNTREABĂ-TE ÎNTOTDEAUNA: „CE SPUNE BIBLIA?” | Fundația S.E.E.R. România

„Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase…” (Faptele Apostolilor 20:30)

Apostolul Pavel le-a spus unor lideri spirituali: „Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. De aceea vegheaţi şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi. Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său, care vă poate zidi sufleteşte şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi.” (Faptele Apostolilor 20:30-32)

Când cineva pretinde că are o „revelație specială de la Dumnezeu” care nu se potrivește cu ceea ce ne învață Sfânta Scriptura, nu-l crede! Fă și tu ceea ce făceau credincioșii din Bereea: „Au primit Cuvântul cu toată râvna şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este aşa.” (Faptele Apostolilor 17:11).

Cine dădea învățăturile pe care credincioșii din Bereea le puneau sub reflectorul Scripturii? Apostolul Pavel! Niciun lider, indiferent de prestigiul lui, sau de numărul adepților, nu este scutit de o astfel de analiză. Iar liderii cu adevărat buni o primesc cu bucurie! S-ar putea să te gândești că Dumnezeu mai are încă multe lucruri să ne spună. E-adevărat, dar și când îți vei da ultima suflare, tot nu vei ști totul.

Are Dumnezeu strategii noi și eficiente pentru a atinge lumea cu Evanghelia în această eră a tehnologiei? Da, iar noi trebuie să le folosim – pentru a culege recolta finală. Dar nu trebuie să facem niciodată compromisuri când vine vorba despre Cuvântul lui Dumnezeu. Totul trebuie verificat prin Scriptură! Biblia ne avertizează că: „Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase…” Uneori, cea mai mare amenințare la adresa adevărului vine din partea celor pe care îi cunoaștem sau iubim, și cu care am lucrat, dar care s-au abătut de la cale. Așadar, care este răspunsul?

Este simplu. Întreabă-te întotdeauna: „Ce spune Biblia?” – și fă din ea punctul tău de referință!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
06 apr. 2025

6 Aprilie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Dar, dacă nu-i va da mâna pentru două turturele sau doi pui de porumbel, atunci va aduce ca dar al lui, pentru ceea ce a păcătuit, a zecea parte din efă de floare a făinii, ca jertfă pentru păcat: să nu pună untdelemn pe ea, nici să nu pună tămâie peste ea, pentru că este o jertfă pentru păcat.

Levitic 5.11

Slăbiciunea în credință și cunoașterea îngustă a gândurilor lui Dumnezeu reprezintă o mare pierdere. Cu cât credința este mai puternică, cu atât mai clar se văd toate părțile lucrării minunate a Domnului Isus. Credința se preocupă atunci nu numai cu ceea ce i se potrivește, bucurându-se de aceasta, ci se preocupă cu partea lui Dumnezeu în tot ceea ce ne descoperă Cuvântul Său. Însă, cu cât credința este mai mică, cu atât mai mult ești înclinat să fii mulțumit cu o cunoștință care nu vede adevăratul caracter al gândurilor lui Dumnezeu și care conduce la o amestecare a acestora.

În mod normal există o vină când un credincios este sărac din punct de vedere spiritual. Toată bogăția lui Dumnezeu îi stă la dispoziție. El posedă Cuvântul lui Dumnezeu și, în el, are toată bogăția Tatălui și a Domnului Isus, precum și descoperirea întregului har al lui Dumnezeu. El își poate umple inima cu aceasta, așa încât va deveni bogat în lucrurile duhovnicești. Într-adevăr, cel care se întoarce acum la Dumnezeu n-a avut încă prilejul să aprofundeze lucrurile. Atunci, în ceea ce privește relațiile duhovnicești, el este încă sărac, chiar dacă se simte așa de bogat; căci, atunci când cineva obține siguranța că păcatele îi sunt iertate, după ce, mai întâi, s-a văzut pierdut înaintea lui Dumnezeu și a privit la iadul deschis și deodată a văzut că toate păcatele i-au fost iertate și că nu mai este nicio condamnare pentru el, atunci el se simte peste măsură de bogat. Comparativ cu starea sa de mai înainte, el este bogat, însă, în comparație cu toate comorile pe care ni le dă Tatăl, este încă sărac. El are numai o înțelegere limitată a iertării păcatelor. Însă, oricât de mare ar fi aceasta, este întotdeauna mică în comparație cu toată bogăția pe care ne-a dat-o Tatăl și Domnul Isus. În mod obișnuit însă, sărăcia duhovnicească este din propria vină, pentru că, din indolență sau din lipsă de interes, n-am citit și n-am cercetat cu rugăciune Cuvântul lui Dumnezeu, pentru ca, în felul acesta, să cunoaștem ce bogății ne-a dat El.

H. L. Heijkoop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Hristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru noi, ca dar și jertfă lui Dumnezeu, ca parfum de bună mireasmă.

Efeseni 5.2

Parfum de bună mireasmă

Dacă medităm la lucrarea împlinită de Domnul Isus pe cruce, recunoaștem în ea ceea ce ne privește în mod personal: „Hristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru noi“. El a suferit și a murit la Golgota pentru a ne mântui pe noi. De aceea Îi suntem profund recunoscători.

Moartea Lui a avut însă și o latură cu privire la Dumnezeu. Răscumpărătorul Și-a dat viața „ca dar și jertfă lui Dumnezeu, ca parfum de bună mireasmă“. Aceasta ne face să înțelegem cât de mult L-a onorat Hristos pe Dumnezeul și Tatălui Lui prin lucrarea de la cruce. În fiecare zi a vieții Sale, Domnul Isus Își dovedise deja devotamentul față de Dumnezeu. El a trăit și a lucrat doar pentru El. Acest lucru a devenit și mai clar la cruce, unde El S-a dat pe Sine Însuși în întregime, ca jertfă lui Dumnezeu, pentru a-L glorifica. În fiecare dimineață a avut urechea deschisă pentru a asculta ceea ce trebuia să facă în ziua respectivă. Apogeul ascultării Sale este văzut însă în moartea Sa de pe cruce, când a împlinit voia lui Dumnezeu în mod suprem și până la capăt.

Dumnezeu Și-a găsit cea mai mare plăcere în devotamentul perfect și în ascultarea necondiționată a Fiului Său. Acestea două s-au înălțat către El ca un parfum de bună mireasmă. Acum noi Îi putem produce bucurie lui Dumnezeu Tatăl atunci când inimile noastre contemplă gloria morală a Domnului Isus și când Îi vorbim Tatălui despre Fiul. Inimile noastre sunt umplute astfel de uimire și de închinare.

Citirea Bibliei: Geneza 2.15-25 · 1 Petru 1.1-7

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Samuel 31:1-13

În timp ce au loc aceste evenimente, între Israel şi filisteni începe lupta. Curând sorţii înclină în favoarea filistenilor, pentru că aceştia au la dispoziţie un corp de arcaşi împotriva cărora israeliţii, loviţi de la distanţă, nu-şi mai pot folosi armele.

Apoi deodată totul este pierdut pentru Saul. Şi, prin contrast cu David în capitolul precedent (v. 6), nici Dumnezeu nu este cu el. Singura cale de ieşire pe care o poate vedea, deşi e tragică, este să‑şi ia viaţa. Acelaşi lucru îl va face şi Iuda. Astfel, asemenea multor oameni sărmani a căror disperare i-a condus la sinucidere (mai degrabă decât în braţele Domnului), dorind să scape de o dezonoare pe pământ, Saul nu face decât să se arunce mai repede într-o nenorocire eternă. Sărmanul om! Avusese împărăţia şi tot ce şi-ar fi putut dori cineva în lumea aceasta. Dar la ce îi folosesc toate acestea celui care „şi-ar pierde sufletul?” (Marcu 8.36).

Locuitorii Iabesului din Galaad, o cetate având legături de sânge cu seminţia lui Beniamin (Judecători 21.14), îşi arată recunoştinţa faţă de Saul, care cândva îi salvase (cap. 11).

Acum vechea ordine a lucrurilor este dată deoparte, pentru a face loc împăratului ales de Dumnezeu, David, o imagine a Domnului Hristos venind să domnească în glorie.

BINECUVÂNTAREA RUGĂCIUNII FĂRĂ RĂSPUNS | Fundația S.E.E.R. România

„Cereţi şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău…” (Iacov 4:3)

Un autor creștin a scris următoarele: „Conform legendei, regele Midas iubea aurul atât de mult încât, atunci când a fost ca Dyonisos să-i îndeplinească o dorință, Midas a cerut ca tot ceea ce atingea să se transforme în aur. La început, Midas a fost încântat de rezultate… dar a descoperit curând că atingerea sa făcea mâncarea necomestibilă și îmbrățișarea sa îi lăsa pe cei dragi fără viață – s-a confruntat cu „legea consecințelor neintenționate”, cum a numit-o sociologul Robert Merton. La fel ca în cazul lui Midas, a obține orice ne dorim poate duce la consecințe nedorite.

Uneori, o rugăciune fără răspuns înseamnă că Dumnezeu, în înțelepciunea Sa suverană, ne scutește de durerea consecințelor neintenționate. Uneori, Dumnezeu permite ceea ce puterea Sa ar putea împiedica. De cele mai multe ori, acest lucru ne poate provoca zbucium temporar… dar într-o zi, Îi vom adresa lui Dumnezeu la fel de multe mulțumiri pentru rugăciunile la care nu a răspuns ca și pentru cele la care a răspuns!”

Iacov a scris: „Voi poftiţi şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi şi vă luptaţi şi nu aveţi, pentru că nu cereţi. Sau cereţi şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre.” (Iacov 4:2-3)

C.S. Lewis se întreba retoric: „Oare unde aș fi acum, dacă Dumnezeu ar fi îndeplinit toate rugăciunile prostești pe care le-am făcut în viața mea?!” Iar autorul pomenit la început continua așa: „Multe dintre rugăciunile noastre sunt greșite. Ne rugăm pentru confort, în loc să ne rugăm pentru caracter. Ne rugăm pentru o cale ușoară, în loc să ne rugăm pentru puterea de a reuși… Multe dintre rugăciunile noastre ar scurtcircuita planurile și scopurile lui Dumnezeu pentru viețile noastre, dacă El le-ar da curs… Poate că ar trebui să nu-I mai cerem lui Dumnezeu să ne scoată din situații dificile, ci mai bine să-L întrebăm ce vrea El să învățăm din acele situații dificile.”

Așadar, binecuvântează-L pe Dumnezeu pentru toate rugăciunile la care nu ai primit răspunsul dorit de tine!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
03 apr. 2025

3 Aprilie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Astă-seară veți cunoaște că Domnul v-a scos din țara Egiptului. Și mâine veți vedea gloria Domnului.

Exod 4.6,7

Pâinea din ceruri (3)

Harul Domnului Isus Hristos, al Aceluia care a venit din cer pentru a fi hrana poporului Său, este nespus de prețios pentru sufletul înnoit; însă, pentru a ne bucura de El în felul acesta, trebuie ca, în pustia acestei lumi, să fim separați pentru Dumnezeu, în puterea răscumpărării împlinite. Dacă umblu cu Dumnezeu în pustie, voi fi mulțumit cu hrana pe care El mi-o dă, iar această hrană este Hristos venit din cer. „Grâul vechi al țării“ este o imagine a lui Hristos înălțat la cer și așezat în slavă. Aceasta este hrana celor care, prin credință, cunosc faptul că sunt înviați împreună și așezați împreună în El, în locurile cerești. Mana însă Îl simbolizează pe Hristos venit din cer și este hrana poporului lui Dumnezeu în trecerea lor prin pustia acestei lumi. Ca unii care călătorim aici pe pământ, avem nevoie de un Hristos care a călătorit de asemenea aici pe pământ; ca unii care suntem așezați în locurile cerești, avem nevoie de un Hristos care este așezat acolo. Acest lucru ne va ajuta să înțelegem diferența dintre mană și grâul vechi al țării. Nu este o chestiune de răscumpărare – pe aceasta o avem numai și numai prin sângele crucii – ci este în mod simplu provizia pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru poporul Său, potrivit diverselor lor nevoi, fie în poziția lor de călători prin pustie, fie în cea de luptători în locurile cerești.

Ce imagine izbitoare ne este prezentată prin Israel aflat în pustie! Egiptul era înapoia lor, Canaanul, înaintea lor, iar nisipul pustiei îi înconjura, în timp ce ei înșiși erau chemați să privească în sus către cer, pentru a primi de acolo provizia pentru fiecare zi. Pustia nu le oferea nici măcar un fir de iarbă sau o picătură de apă. Doar în Iahve își aveau ei partea. Iată o ilustrație foarte mișcătoare a poporului lui Dumnezeu, străin și călător în pustia acestei lumi! Ei nu au nimic aici pe acest pământ. Viața lor, fiind cerească, nu poate fi susținută decât prin lucruri cerești. Deși se află în lume, ei nu sunt din ea, căci Hristos i-a ales din lume. Ca popor născut de sus, ei se află pe drumul către locul nașterii lor și sunt susținuți prin hrana trimisă de acolo. Drumul lor este în sus și înainte. Gloria conduce doar în felul acesta. Este cu totul nefolositor să-ți întorci privirile către Egipt, căci nicio rază a gloriei nu se întrevede acolo

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

Când s-a arătat bunătatea și dragostea de oameni a lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, El ne-a mântuit, nu pentru fapte, împlinite în dreptate, pe care le-am făcut noi, ci potrivit îndurării Lui.

Tit 3.4,5

Abandonată în deșertul Arizonei (2)

La spital, doctorul a ținut-o sub observație timp de nouă zile. În cele din urmă, febra a cedat, iar când femeia și-a recăpătat conștiența, o asistentă medicală i-a spus cum doctorul avusese grijă de ea. „De ce a făcut asta?“, a întrebat ea. „Până la urmă, eu nu sunt decât o femeie indiană, iar el este un om alb. Propriul meu popor m-a abandonat, iar el m-a adus aici și mi-a redat viața. De ce a făcut asta?“. „Dragostea lui Hristos l-a făcut să acționeze așa“, i-a răspuns asistenta. „Ce înseamnă dragostea lui Hristos“, a întrebat femeia mirată. „N-am mai auzit de așa ceva până acum. Ce vrei să spui?“ A durat câteva zile până când femeia a înțeles cine era Isus Hristos și ce făcuse El pentru ea, în dragostea Lui infinită. Încetul cu încetul, ea și-a dat seama că era nevoie să ia o decizie. Trebuia să se hotărască dacă avea să abandoneze credința păgână, care îi produsese doar spaimă și suferință, și să-L primească pe Isus Hristos în viața ei, ca Domn și Mântuitor. Pe când vorbea ea despre această decizie cu directorul acelui spital de misiune creștină, medicul care o salvase a intrat să vadă cum se simțea. Atunci fața ei a strălucit, s-a întors către director și i-a spus: „Dacă Isus Hristos este ca acest doctor, atunci vreau să-mi pun încrederea în El pentru totdeauna“.

„Isus din Nazaret … uns de Dumnezeu cu Duh Sfânt și cu putere … care umbla din loc în loc făcând bine și vindecând pe toți cei asupriți de diavolul, pentru că Dumnezeu era cu El“ (Fapte 10.38).

Citirea Bibliei: Geneza 1.1-19 · Proverbe 31.1-9

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Samuel 29:1-11

Atât timp cât nu exista un război deschis între Israel şi filisteni, poziţia lui David faţă de străini putea fi scuzată, deoarece fusese condus în exil chiar de ura lui Saul. Acum însă, în pragul bătăliei, situaţia aceasta devine imposibilă. David ar fi trebuit să-şi dea seama de lucrul acesta, dar continuă jocul său dublu, arătându-se gata să‑şi încingă armele contra lui Israel, fiind însă de partea filistenilor. Domnul, în îndurarea Lui, Se foloseşte de suspiciunea prinţilor, pentru a-l smulge pe David, tocmai la timp, din cursa în care se aruncase singur.

Să reţinem bine că, pentru credincios, lumea nu este numai un străin, ci şi un vrăjmaş. Ea nu este mai puţin periculoasă prin avansurile sau prin complimentele ei ~ aici ale lui Achiş către David (v. 6, 9) ~ decât prin manifestările ei de violenţă.

Omul cu faima de a fi ucis zecile lui de mii de filisteni a fost în stare să-şi uite propriile victorii. Dimpotrivă, vrăjmaşii lui le-au păstrat usturătoarea amintire (v. 5; 21.11). Şi când noi uităm crucea şi mărturia noastră anterioară, lumea ştie să ne arate întotdeauna cu degetul: „Nu este acesta credinciosul care se credea mai bun decât noi?”

CUM POȚI SĂ INFLUENȚEZI ȘI SĂ AI UN IMPACT? | Fundația S.E.E.R. România

„Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie.” (Iacov 1:19)

Astăzi vom vorbi despre cum poți să-i influențezi pe oameni și să ai un impact asupra lor. Nu există niciun truc magic atunci când vine vorba de a-i influența și de a avea un impact asupra altora. Prin versetul citit adineauri, Biblia ne oferă soluția următoare:

1) Încearcă să asculți cu atenție. Adevărul este că oamenilor nu le pasă cât de multe știi, până când nu știu cât de mult îți pasă. Ei au tendința să filtreze ceea ce aud prin propriile experiențe de viață, anturaje și probleme specifice care îi preocupă în acel moment. Așadar, dacă dorești ca oamenii să te asculte atunci când vorbești, ascultă-i cu atenție.

2) Nu spune prea multe. Dacă ai tendința de a vorbi prea mult sau prea repede, iată trei sfaturi pentru a încetini:

a) Oprește-te! Pur și simplu, nu mai vorbi. Inspiră. Numără până la zece. Scuză-te și mergi la baie.

b) Exersează arta de a nu-i întrerupe pe ceilalți. Permiteți-i celeilalte persoane să termine ce are de spus.

c) Întreabă-te de ce vorbești atât de mult. Este vorba de nesiguranță? Sau de anxietate? Sau despre nevoia de a controla? Sau de dorința de a impresiona? Motivul pentru care mulți dintre noi încercăm să-i convingem, să-i impresionăm sau să-i controlăm pe ceilalți este pentru că ne este greu să ne încredem în Dumnezeu pentru a rezolva lucrurile. Tu doar transmite, și ai încredere că Dumnezeu va face restul!

3) Ține-ți furia sub control. Dacă pui în aplicare primele două principii, vei avea tendința să te descurci bine la numărul trei. Se va întâmpla pur și simplu. Vestea bună este că, începând de astăzi, poți învăța să faci toate cele trei lucruri (eventual recitește Iacov 1:19)! Și dacă le practici în mod consecvent zi după zi, lună după lună, an după an, când vei ajunge la sfârșitul vieții tale, privind în urmă, te vei bucura că ai luat în serios Cuvântul lui Dumnezeu și înțelepciunea Sa.

Publicat în Romanian devotionals | Lasă un comentariu
02 apr. 2025

2 Aprilie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Poporul să iasă și să adune porția unei zile în fiecare zi.

Exod 1.6,8

Pâinea din ceruri (2)

Este evident că, pentru a ne bucura de o astfel de parte prețioasă, inimile noastre trebuie să fie separate de orice lucru care aparține acestui veac rău și care are aplicație la natura păcătoasă din noi. O inimă lumească și o gândire carnală nu-L vor găsi pe Hristos în Cuvântul lui Dumnezeu, nici nu se vor bucura de Elim.

Mana era atât de pură și de delicată, încât nu putea suporta contactul cu pământul. Ea cădea pe rouă (vedeți Numeri 11.9) și trebuia să fie adunată înainte ca soarele să se ridice. Prin urmare, fiecare israelit trebuia să se scoale dis-de-dimineață și să-și adune porția de fiecare zi. Așa stau lucrurile cu poporul lui Dumnezeu acum. Mana cerească trebuie adunată proaspătă în fiecare dimineață. Mana de ieri nu mai este bună pentru astăzi, nici cea de astăzi, pentru mâine.

Trebuie să ne hrănim cu Hristos în fiecare zi, cu o energie înnoită de la Duhul Sfânt, altfel vom înceta să creștem. Mai mult, trebuie să facem din Hristos ținta noastră principală. Trebuie să-L căutăm „dis-de-dimineață“, înainte ca alte lucruri să aibă timp să pună stăpânire pe inimile noastre slabe. Mulți dintre noi, din nefericire, falimentează în acest aspect. Îi dăm lui Hristos un loc secundar și, în consecință, suntem slabi și sterpi. Vrăjmașul, mereu la pândă, se folosește de indolența noastră spirituală pentru a ne lipsi de binecuvântarea și de puterea care sunt rezultatul hrănirii cu Hristos. Viața cea nouă a credinciosului poate fi hrănită și întărită doar cu Hristos. „După cum M-a trimis pe Mine Tatăl cel viu și Eu trăiesc datorită Tatălui, tot așa, cel care Mă mănâncă pe Mine va trăi și el datorită Mie“ (Ioan 6.57).

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

El l-a găsit într-o țară pustie și în pustia urletelor unei singurătăți, l-a înconjurat, l-a îngrijit, l-a păzit ca lumina ochiului Său.

Deuteronom 32.10

Abandonată în deșertul Arizonei (1)

Un doctor misionar, care a lucrat pe continentul american printre indienii Navajo, în deșertul Arizonei, a avut, cu mai mulți ani în urmă, următoarea experiență:

Într-una dintre călătoriile sale, el s-a apropiat de un loc cu vegetație pitică, care putea fi văzut de departe în peisajul deșertic din jur. Cu cât se apropia de acest loc, cu atât auzea mai clar niște țipete cumplite. Presupunând că era vorba de vreun animal prins într-o capcană, și-a părăsit vehiculul, și-a luat pușca și a început să înainteze printre tufișuri.

Aproape că ajunsese de cealaltă parte a locului, când, spre surprinderea lui, a găsit nu un animal, ci o femeie indiană căzută la pământ. Doctorul și-a dat seama că femeia nu se putea mișca și că suferea de dureri cumplite. După ce a examinat-o, a înțeles că nu mai erau speranțe pentru ea: femeia avea o gangrenă și infecția se răspândise deja în tot corpul. I-a făcut o injecție cu morfină, pentru a-i calma durerile, a învelit-o cu o pătură și a pus-o cu grijă în mașină, după care a dus-o la un spital misionar. Pe drum a încercat să afle de la femeie de ce era singură în acel loc. Ea i-a spus că fusese grav bolnavă și că vrăjitorul tribului nu putuse „să scoată demonul din ea“, după care a abandonat-o.

Stătuse vreme de patru zile în acel loc, o regiune aflată la o altitudine de aproximativ o mie opt sute de metri, imobilizată, fără hrană și fără apă, în căldura soarelui ziua și în frigul neîndurător noaptea.

Citirea Bibliei: Naum 3.1-19 · Proverbe 30.24-33

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Samuel 28:15-25

Ce scenă înspăimântătoare! Însăşi femeia scoate un ţipăt chinuitor (v. 12), iar aceasta pentru că nu în urma vrăjilor ei a apărut Samuel. Nici ea, nici stăpânul ei, Satan, n-aveau puterea să facă aşa ceva. Mâna lui Dumnezeu era aceea care, pentru un moment, a întredeschis poarta locuinţei morţilor şi a făcut să urce în scenă robul Său Samuel.

Ceea ce profetul are de spus seamănă cu mesajul pe care, ca mic copil, avusese misiunea să i-l transmită lui Eli (3.11-13). Este o confirmare îngrozitoare a judecăţii Domnului. Încă o zi şi va fi adusă la îndeplinire. Împărăţia va fi luată de la Saul şi va fi dată lui David. Împăratul şi fiii lui i se vor alătura lui Samuel, în locul unde morţii aşteaptă învierea: spre viaţă ori spre judecată.

Este deosebit de solemn sfârşitul acestui om care îşi începuse domnia atât de promiţător. Dragi prieteni, reţineţi bine aceasta: oamenii cu cele mai frumoase caractere, dar care nu au viaţa nouă, merg spre o pedeapsă eternă tot atât de sigur ca şi cei mai mari păcătoşi. Isus dă această viaţă divină tuturor acelora care I-o cer. Tu o ai?

CINE ÎȚI VINE ÎN AJUTOR? | Fundația S.E.E.R. România

„Ea s-a arătat de ajutor multora şi îndeosebi mie.” (Romani 16:2)

Charles Plumb a fost pilot de avion în Vietnam și, după șaptezeci și cinci de misiuni de luptă, avionul său a fost doborât de o rachetă sol-aer. Plumb s-a catapultat, dar a ajuns în mâinile inamicului… și a petrecut următorii șase ani într-o închisoare comunistă. A supraviețuit calvarului… și acum ține prelegeri despre ceea ce a învățat din experiența sa. Într-o zi, când el și soția sa luau masa într-un restaurant, un bărbat de la o altă masă s-a apropiat și l-a întrebat: „Tu ești Plumb? Ai pilotat avioane de vânătoare în Vietnam de pe portavionul Kitty Hawk și ai fost doborât?” Plumb a spus: „De unde știi tu asta?” Omul a răspuns: „Eu ți-am împachetat parașuta!” Apoi omul l-a apucat de mână și a spus: „Cred că a funcționat!” Plumb i-a strâns mâna și l-a asigurat că da, adăugând: „Dacă n-ar fi funcționat, eu nu aș fi astăzi aici!” În acea noapte, Plumb nu a putut dormi, gândindu-se la omul acela. Oare cum arăta în uniforma Marinei? De câte ori nu l-o fi văzut, fără ca măcar să-l întrebe „Ce mai faci?” (sau orice altceva)… pentru că Plumb era pilot de vânătoare, iar celălalt bărbat era doar un marinar. Se gândea la numeroasele ore pe care acel marinar le va fi petrecut în măruntaiele navei, netezind meticulos și împăturind mătasea fiecărei parașute, ținând în mâini practic destinul atâtor necunoscut. Ca urmare, de-atunci Plumb pune regulat publicului său această întrebare importantă și neobișnuită: „Cine îți împachetează parașuta?” Cu toții avem pe cineva care ne oferă ceea ce avem nevoie pentru a face față cu bine unei zile. Apostolul Pavel a spus de pildă despre diaconița Fivi că „s-a arătat de ajutor multora şi îndeosebi mie.” Pe tine, cine te susține? Astăzi – arată-i aprecierea ta!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
01 apr. 2025

1 Aprilie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Și Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, voi face să vă plouă pâine din ceruri“.

Exod 16.4

Pâinea din ceruri (1)

Israeliții, pe când erau înconjurați de norul rece al necredinței, spuseseră: „De am fi murit de mâna Domnului în țara Egiptului, când ședeam lângă oalele cu carne, când mâncam pâine pe săturate“. Acum însă răspunsul este: „Pâine din cer“. Minunat contrast! Cât de uimitoare este diferența dintre oalele cu carne, prazul, ceapa și usturoiul Egiptului, și această mană cerească – „hrana îngerilor“! Prima hrană aparținea pământului; cea de-a doua, cerului. Această hrană cerească a constituit însă, în mod necesar, un test pentru starea israeliților, după cum citim: „Ca să-i încerc dacă vor umbla în legea Mea sau nu“. Pentru a fi mulțumit cu „pâinea din cer“ trebuie să ai o inimă liberă de influențele Egiptului.

Știm însă că israeliții nu au fost mulțumiți de ea, ci au disprețuit-o, au numit-o „hrană proastă“ și au poftit după carne. În felul acesta au arătat cât de puțin fuseseră eliberate inimile lor de Egipt și cât de puțin erau dispuși să umble potrivit voii lui Dumnezeu. „În inimile lor s-au întors în Egipt“ (Fapte 7.39). Însă, în loc să ajungă înapoi acolo, au fost duși în cele din urmă „dincolo de Babilon“ (Fapte 7.43). Aceasta este o lecție solemnă și salutară pentru creștini. Dacă cei răscumpărați din acest veac rău nu umblă alături de Dumnezeu cu o inimă recunoscătoare, mulțumiți cu ceea ce El le oferă în pustie, sunt în pericol de a cădea în capcana influenței babiloniene. Acesta este un lucru serios. Este nevoie să ai gusturi cerești pentru a te hrăni cu pâinea din cer. Firea nu poate aprecia o astfel de hrană. Ea va tânji întotdeauna după Egipt, de aceea trebuie ținută sub judecată. Este privilegiul nostru, al celor care am fost botezați pentru moartea lui Hristos și am fost „înviați prin credința în lucrarea lui Dumnezeu“, să ne hrănim cu Hristos ca „pâine a vieții care a coborât din cer“. Aceasta este hrana noastră din pustie: Hristos prezentat de către Duhul Sfânt, prin intermediul Cuvântului scris; iar pentru înviorarea noastră spirituală, Duhul Sfânt a venit pe pământ, ca rod prețios al Stâncii lovite, care este Hristos lovit pentru noi. Ce parte prețioasă avem în această lume pustie!

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

Dumnezeu este dragoste. În aceasta a fost arătată dragostea lui Dumnezeu față de noi, că Dumnezeu L-a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca noi să trăim prin El.

1 Ioan 4.8,9

Iubire necondiționată

Este o experiență cu adevărat copleșitoare atunci când cineva înțelege că Dumnezeu îl iubește necondiționat. Mai înainte, o astfel de persoană avea simțăminte de neliniște atunci când se gândea la Dumnezeu. Conștiința ne amintește de greșelile noastre, pe care Dumnezeu ni le ține în socoteală până când venim la El. Foarte mulți oameni își imaginează că, prin faptele lor bune, Îl vor face pe Dumnezeu să fie plin de har față de ei. Lucrurile însă nu stau așa. Nu trebuie să facem nimic pentru a merita dragostea lui Dumnezeu sau pentru a ne dovedi vrednici de ea. Oricum, ar fi imposibil să reușim așa ceva. Adevărul este cu totul altul: Dumnezeu ne iubește, deși nu suntem cu nimic vrednici de iubit; ne iubește, fiindcă El este dragoste în Sine Însuși. Deși este corect să spunem că Dumnezeu iubește necondiționat, trebuie totuși să nu uităm că acest Dumnezeu al dragostei nu va aproba în niciun moment trăirea în păcat.

Pentru că Dumnezeu este dragoste, El oferă mântuire păcătoșilor, fără să le pună condiții în prealabil. Și, pentru că El este și lumină și dragoste, nu dorește să ne lase în starea noastră păcătoasă. Prin urmare, Isus Hristos, singurul Său Fiu, a murit ca jertfă de ispășire pentru păcatele noastre. Și, fiindcă tuturor oamenilor li se poruncește să se pocăiască, întoarce-te deci la Dumnezeu și primește harul Lui în Hristos, prin credință și cu toată sinceritatea!

Citirea Bibliei: Naum 2.1-13 · Proverbe 30.11-23

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Samuel 28:1-14

În timp ce David se găseşte la Gat într-o poziţie duală şi periculoasă, Saul se găseşte într-o situaţie şi mai dificilă. În faţa filistenilor, care s-au strâns pentru un nou război, inima îi tremură foarte tare, pentru că nu mai are pe ce să se sprijine. După ce-L abandonase pe Domnul, el este acum cel abandonat. Saul I se adresează Domnului pe toate căile. Trudă în zadar: Dumnezeu rămâne surd! Iată o ilustrare solemnă a textului de la Proverbe 1.24-28! Dar să ne aducem aminte că cel credincios nu poate să se aştepte să afle voia Domnului cât timp conştiinţa i se găseşte într-o stare rea.

Şi astăzi anumite persoane pretind că pot chema spiritele celor morţi, dar diavolul le foloseşte ca să rătăcească sărmanele suflete superstiţioase. Acestea se regăsesc astfel pe ele însele într-o comunicare nu cu cei morţi, ci, de fapt, cu demonii.

Copii ai lui Dumnezeu, nu fiţi nici măcar curioşi faţă de  aceste lucruri! Ele sunt o urâciune în ochii lui Dumnezeu (Deuteronom 18.10-12; Levitic 19.31). Saul cunoştea lucrul acesta; în zile mai bune veghease la îndepărtarea lor din Israel (v. 3). Om inconstant, carnal, iată-l totuşi cum, în confuzia lui, a recurs la această vrăjitoare din En-Dor.

ALEARGĂ CA SĂ CÂȘTIGI! | Fundația S.E.E.R. România

„Este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.” (Matei 5:29)

Situațiile disperate cer uneori măsuri disperate, așa că dacă vrei să întrerupi alimentarea firii pământești, trebuie să fii radical. Domnul Isus a spus așa: „Dacă ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l… este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.” (Matei 5:29-30). Astfel, Mântuitorul a susținut chirurgia morală și spirituală – și asta chiar este un lucru radical! Nu există nicio cale de a discuta sau negocia cu păcatul, de a-l justifica! Oricare-ar fi lupta ta personală: jocurile de noroc, alcoolul, drogurile, relațiile greșite sau pornografia pe internet – scopul lor este să te distrugă, deci trebuie eradicate! Apostolul Pavel era familiarizat cu Scripturile Vechiului Testament. El știa de exemplu că, atunci când s-au confruntat cu o aceeași ispită, Iosif a rămas puternic, în timp ce Samson a căzut. Acesta este motivul pentru care i-a scris fiului său spiritual, Timotei, avertizându-l cu privire la păcatul care l-ar putea descalifica și l-ar putea împiedica să câștige cursa: „Fugi de poftele tinereţii…” (2 Timotei 2:22). Viața din ziua de azi este saturată cu influențe seducătoare, ceea ce înseamnă că nu putem elimina întotdeauna sursa. Așa că Apostolul Pavel îi spune lui Timotei: „Atunci când nu poți elimina influența, elimină-te pe tine însuți din ea! Și, mai mult decât atât, nu pleca agale, ci fugi!” Poți fi liber, dar mintea ta carnală îți va acorda doar câteva secunde înainte să decidă pentru tine. Așa că nu ezita, nu divaga și nu amâna. Fă ceea ce trebuie făcut! Și fă-o repede!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu

Navigare în articole

Newer Entries →