Mana Zilnica

8 Februarie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Tu ești bun și binefăcător.

Psalmul 119.68

Cu aproximativ șase mii de ani în urmă, Dumnezeu i-a așezat pe Adam și pe Eva în paradis, acolo unde nu le lipsea nimic. Însă, deși au beneficiat zi de zi de purtarea de grijă plină de dragoste a Creatorului lor, s-au îndoit de iubirea Lui și au hotărât să acționeze împotriva voii Sale. Au dorit să fie la același nivel cu Dumnezeu – să fie ca El – și să ia decizii independent de El. Astfel de dorințe ne sună familiar și nouă. Adesea ne temem că Dumnezeu ne interzice lucruri pe care noi le credem bune. De asemenea ne temem că voia Lui nu coincide cu cea a noastră, de aceea ezităm în a-I preda Lui frâiele vieții noastre.

Astăzi însă, în comparație cu cei dintâi doi oameni, noi avem mult mai multe motive să credem că Dumnezeu are cele mai bune planuri pentru noi. De ce? Fiindcă El Și-a dovedit dragostea la Golgota, într-un fel incomparabil. Ce concluzie trage credința de aici? „Cel care nu L-a cruțat pe Însuși Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toți, cum nu ne va da, împreună cu El, toate?“ (Romani 8.32). Dacă El n-a refuzat să ne dea cea mai mare și mai scumpă Comoară a Lui, este limpede că ne va da orice altceva care este bun pentru noi – iar El știe mult mai bine decât noi ce este bun sau rău pentru noi. Este un lucru lipsit de rațiune și de consecvență să ne încredem în Dumnezeu pentru mântuirea eternă a sufletelor noastre și să manifestăm neîncredere cu privire la faptul că El Se va îngriji de orice lucru care ne privește în viața aceasta.

Domnul Isus S-a odihnit deplin pe dragostea Tatălui Său. Această dragoste a fost sursa bucuriei Lui (Ioan 15.10,11). El S-a încrezut în Tatăl în orice moment, de aceea a putut spune: „Da, Tată!“, chiar și în cele mai dificile momente. Zi și noapte, El a așteptat călăuzire de la Dumnezeu și a lăsat ca El să decidă totul în viața Sa (Psalmul 16.7,8).

P. Svetlik

SĂMÂNȚA BUNĂ

Ceea ce aveți, țineți cu tărie până voi veni.

Apocalipsa 2.25

Țineți cu tărie!

În Biblie, Dumnezeu ne transmite gândurile Lui. În special prin apostolul Pavel, El ne-a prezentat ceea ce ne privește pe noi în calitate de creștini. În Epistola către Romani, de exemplu, ni se spune tot ce cuprinde mântuirea noastră. În Epistola către Efeseni, ni se face cunoscut ceea ce privește poziția noastră de creștini și adevărul cu privire la Hristos și la Adunarea Lui.

Dacă citim Cuvântul lui Dumnezeu și primim ceea ce ne învață, iar inima noastră pune în practică acele învățături, atunci adevărul biblic devine al nostru. Atunci purtăm în noi această comoară, în timp ce mergem pe calea credinței, și ne putem bucura neîncetat de ea, umblând din punct de vedere spiritual în acord cu ea.

Dar există un vrăjmaș care vrea să ne lipsească de adevăr. Diavolul folosește toate mijloacele posibile pentru a ataca acest Cuvânt al lui Dumnezeu, ridicând îndoieli asupra lui sau amestecându-l cu gânduri omenești. De aceea trebuie respectat și păzit îndemnul Domnului: „Ceea ce aveți, țineți cu tărie până voi veni“.

Aceasta înseamnă a cunoaște și a prețui adevărul biblic în toate detaliile lui. Nu trebuie să neglijăm nici învățătura, nici practica. La sfârșitul erei creștine, când declinul creștinătății este atât de trist, avem în mod special nevoie de harul lui Dumnezeu. El ne stă la dispoziție ca, prin el, să umblăm smeriți și recunoscători, ținând până la venirea Domnului ceea ce El ne-a încredințat.

Citirea Bibliei: Neemia 4.9-5.5 · Proverbe 12.10-19

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Rut 4:7-22

Numele biblice au uneori semnificaţii interesante. Tot astfel este în cartea Rut. Am văzut cum Naomi, care înseamnă deliciile mele (plăcerea mea 1.2) a devenit Mara, care înseamnă amărăciune (1.20). Mahlon, primul soţ al lui Rut, înseamnă faliment, slăbiciune mare, în timp ce Boaz, al doilea soţ al ei, înseamnă contrariul: în el este putere (vezi 1 Îm­păraţi 7.21). În sfârşit, Rut poate fi tradus (printre alte semnificaţii) cu satisfăcut. Ce nume minunat!

Legat prin firea pământească de o stare de mizerie şi de slăbiciune totală, păcătosul este adus, prin har, la o relaţie cu Hristos, Omul ceresc în care se află puterea, El fiind singurul care îl poate satisface pe deplin. Şi acest har este subliniat încă o dată de faptul că moabitul nu avea dreptul de a intra în adunarea Domnului (Deuteronom 23.3). Ei bine, Rut nu numai că este introdusă în naţiunea lui Israel, ci devine parte din familia prinţilor lui Iuda. Mamă a lui Obed, care înseamnă „cel care serveşte” (v. 17: sau „închinător”), ea avea să fie străbunica lui David şi să ocupe un loc în genealogia Domnului Isus. Acelaşi har există şi astăzi, permiţând păcătosului ca, fără a avea vreun drept, să intre în familia lui Dumnezeu, fiindu-i dăruit un Răscumpărător.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DĂ TOT CE AI MAI BUN! | Fundația S.E.E.R. România

„…De când a venit, a stat în picioare până acum…” (Rut 2:7)

După zece ani de suferință și greutăți, timp în care și-a pierdut soțul și echilibrul și siguranța trăirii, Dumnezeu a prezentat-o pe Rut noului ei soț, Boaz. Unde? Pe câmpul unde lucra în fiecare zi. Cine era Boaz? Proprietarul câmpului. Unul dintre lucrurile care i-au atras atenția lui Boaz asupra lui Rut a fost etica muncii ei. Slujitorul care se ocupa de secerătorii săi i-a spus: „De azi dimineață de când a venit, a stat în picioare până acum…”

Drept urmare, ea a ajuns să se căsătorească cu șeful. De aceea, Biblia ne spune și ne învață despre diferența dintre lene și muncă, neglijență și excelență, întârziere și punctualitate, onestitate și necinste, atitudinea pozitivă și cea negativă. Întotdeauna, cineva care este capabil să te binecuvânteze te observă! Ascultați cu atenție aceste trei versete din Scriptură:

1) „Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împăraţi, nu lângă oamenii de rând.” (Proverbele 22:29);

2) „Leneşul doreşte mult, şi totuşi n-are nimic, dar cei harnici se satură.” (Proverbele 13:4);

3) „Cine lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic se îmbogățește.” (Proverbele 10:4) Să reținem expresiile „mână leneșă” și „leneșul”. Când ai așteptări mari, dar oferi în schimb (sau faci) cât mai puțin posibil, produci deservicii nu doar companiei pentru care lucrezi, ci și ție însuți.

De ce? Pentru că Dumnezeu promite să te onoreze atunci când dai tot ce ai mai bun din tine! Dar iată ce spune Cuvântul Său despre a nu-ți pune încrederea în El și a nu da tot ce ai mai bun: „Nu vă ridicaţi capul aşa de sus, nu vorbiţi cu atâta trufie! Căci nici de la răsărit, nici de la apus, nici din pustie nu vine înălţarea.” (Psalmul 75:6-7)

Așadar, dă tot ce ai mai bun din tine!