Mana Zilnica

2 Iulie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

http://www.clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/

Ioan 1:19-34

Nu povara păcatelor era aceea carei conducea pe aceşti delegaţi ai iudeilor la Ioan Botezătorul, ci mai degrabă curiozitatea şi dorinţa de aşi forma o părere; poate chiar şi o oarecare îngrijorare. Ancheta lor îi dă totodată ocazia lui Ioan de aşi transmite mesajul (comp. cu 1 Petru 3.15b). Însă nu despre sine le va vorbi el câte ceva (v. 22). El însuşi nu este decât un simplu glas. Este „trimis de la Dumnezeu” ca să mărturisească despre lumină (v. 68). Întrun anumit sens, toţi cei răscumpăraţi sunt chemaţi să dea mărturie despre lumină şi, întâi de toate, umblând „ca nişte copii ai luminii” (Efeseni 5.8). În ei înşişi, ei nu sunt nimic, doar instrumente prin intermediul cărora Hristos, Lumina morală a lumii, trebuie să fie manifestat.

Dumnezeu ia dat mai dinainte slujitorului Său repere despre cum avea săL recunoască pe Acela pe care era însărcinat săL desemneze. „Iată Mielul lui Dumnezeu” (v. 29), strigă Ioan de îndată ce apare Isus. Dumnezeu Sa îngrijit de o jertfă sfântă care să înlăture păcatul lumii. Ea fusese aşteptată încă de la cădere şi anunţată atât prin profeţi, cât şi prin imaginile vechiului legământ (Isaia 53; Exod 12.3). Şi ce jertfă! Mielul lui Dumnezeu nu este altul decât Fiul lui Dumnezeu (v. 34).

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Dar El era străpuns pentru fărădelegile noastre, zdrobit pentru nelegiuirile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea era asupra Lui și prin rănile Lui suntem vindecați.
Isaia 53.5

Deși împărțirea pe capitole a Bibliei a fost făcută de oameni, este totuși remarcabil că Isaia are același număr de capitole cu numărul cărților din Biblie – șaizeci și șase – și că cea de-a doua parte a ei, care prezintă căile morale ale lui Dumnezeu cu poporul Său, începe cu capitolul patruzeci, la fel cum Noul Testament începe cu a patruzecea carte a Bibliei – Evanghelia după Matei.

Bineînțeles, suferințele ispășitoare ale Domnului Isus și moartea Sa constituie punctele principale ale Noului Testament. Fără acestea, Dumnezeu nu ar fi putut fi drept și, în același timp, să-l îndreptățească pe cel păcătos (Romani 3.26). Fără vărsarea sângelui Său nu am fi putut avea pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.

Harul, sângele și credința formează o funie împletită în trei (Eclesiastul 4.12). Domnul Isus, „prin Duhul cel veșnic, S-a oferit ca jertfă fără pată lui Dumnezeu” (Evrei 9.14). El S-a rugat Tatălui în grădina Ghetsimani: „Facă-se nu voia Mea, ci a Ta” (Luca 22.42). S-a ridicat și a mers la locul de jertfire, unde, în timpul celor trei ceasuri de întuneric, întreaga judecată divină a căzut asupra Lui. Părăsit de Dumnezeu și lipsit de mângâietori, a suferit pentru păcatele noastre și a fost zdrobit din cauza fărădelegilor noastre. Lăudat fie Dumnezeu pentru toți cei care privesc cu credință la cruce și capătă siguranța mântuirii, datorită cuvintelor Lui: „S-a sfârșit”!

S Attwood

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr. Și noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl.
Ioan 1.14

… Cel ce a fost arătat în trup … a fost propovăduit printre neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălțat în slavă.
1 Timotei 3.16

„Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi.” Cât de mare și de necuprins este pentru noi acest adevăr! Faptul că acest Cuvânt a devenit Om, care a fost și este în Persoana lui Dumnezeu (Ioan 1.1), întrece toate imaginațiile duhului omenesc. Dumnezeu, care până atunci a rămas ascuns oamenilor, a venit în Persoana Fiului pe pământ.

„Cel ce a fost arătat în trup” – El a fost văzut printre oameni. El S-a descoperit oamenilor, nu în putere dumnezeiască și slavă judecătorească, ci în slava Sa morală în har și în adevăr. Această slavă morală, care a fost vizibilă toată viața Lui pe pământ, l-a pus pe omul păcătos, căzut, în lumina lui Dumnezeu. Și toți, care au venit prin credință la Isus, au recunoscut în această lumină slava singurului Fiu al Tatălui.

Da, în această slavă a Fiului se descoperă desăvârșirea lui Dumnezeu, în prim-plan stând în mod deosebit dragostea Lui, căci Tatăl L-a dat pe singurul Lui Fiu. Această dragoste a fost legată cu harul și adevărul; acestea sunt două trăsături, care Îl caracterizează în mod deosebit pe Domnul nostru.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

CÂND NU TE AȘTEPȚI (2)

„Nu suntem în neştiinţă despre planurile lui (Satan)” (2 Corinteni 2:11)

     Pe culmea victoriei spirituale, e tentant să lași garda jos… însă atunci ești cel mai vulnerabil la atacurile lui Satan! Nu-ți poți permite să fii „în neştiinţă despre planurile lui”! Nici măcar Domnul Isus nu a fost scutit. Într-o manifestare a puterii Sale supranaturale, El a hrănit cinci mii de persoane cu cinci pâini și doi pești. După o asemenea minune, cred că majoritatea dintre noi ne-am fi hotărât „s-o lăsăm mai moale” o vreme… Însă în loc să savureze această minune, Domnul Isus „S-a dus în munte, ca să Se roage” (Marcu 6:46).

Nu se întrezăreau la orizont, însă El știa că era pe cale să se confrunte cu vântul potrivnic și cu inimile împietrite ale ucenicilor (vezi Marcu 6:48-52). Autorul creștin Henry Blackaby observă: „Ucenicii s-au îndreptat spre furtună nepregătiți, însă Domnul Isus era pregătit pentru furtună și a întâmpinat criza cu toată puterea lui Dumnezeu.

Stai cu ochii în patru când te afli pe culme! Când Îl experimentezi pe Dumnezeu cu putere, du-te imediat într-un loc al rugăciunii, astfel încât Tatăl să te poată pregăti pentru ce urmează.” Vremurile s-au schimbat, însă nu și firea omenească. Noi avem în continuare un sine previzibil – iar Satan o știe. De aceea el „dă târcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să înghită” (1 Petru 5:8).

Ca să-l împiedicați să aibă vreun câștig de la voi, faceți următoarele lucruri:

1) „Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi” (Iacov 4:7).

2) Întovărășiți-vă cu oameni sfinți (vezi Psalmul 1:1).

3) Rămâi în relație cu Dumnezeu prin Cuvântul Său și prin rugăciune. Vern McLellan spunea: „Dimineața, rugăciunea deschide comorile îndurărilor și binecuvântărilor lui Dumnezeu, iar seara suntem acoperiți de paza și ocrotirea Sa.”

Ar trebui să adopți și tu această strategie care te ferește de eșec.

1 Iulie 2017

Source: 1 Iulie 2017

1 Iulie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

http://www.clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/

Ioan 1:1-18

„Singurul Fiu” făcânduL cunoscut pe Tatăl astfel poate fi rezumată această evanghelie (v. 18; vezi 1 Ioan 4.9). Primul verset deja, în care fiecare termen trebuie bine cântărit, Îl prezintă ca fiind Cuvântul, o Persoană eternă, distinctă de Dumnezeu, şi totuşi Dumnezeu. Cât de departe ne pot purta în trecut gândurile noastre, Cuvântul era (Psalmul 90.2). Acest Cuvânt creator însă, unica sursă de viaţă şi de lumină, nu ni se adresează din înălţimea cerului; nu, ci a venit în lume (v. 9), supunânduSe limitelor noastre de spaţiu şi de timp.

Ce taină de nepătruns: „Cuvântul Sa făcut trup” (v. 14; 1 Timotei 3.16)! Şi na venit ca un mesager grăbit, care se întoarce repede la cel care la trimis. El „a locuit” (Şia făcut cortul) în mijlocul nostru, fără totuşi a înceta vreodată să fie „în sânul Tatălui” (v. 18). Tot ceea ce este Dumnezeu prin însăşi natura Sa: dragoste şi lumină (har pentru inima păcătosului şi adevăr pentru conştiinţa acestuia), sa apropiat de noi şi a strălucit în această Persoană minunată. Întunecimile morale ale omului nau înţeles însă adevărata lumină (v. 5).

Lumea nu şia cunoscut Creatorul. Ai Săi nu Lau primit pe Mesia al lor (v. 11).

Cât despre tine, cititorule, Lai primit? Dacă răspunsul tău la această întrebare este da, atunci eşti un copil al lui Dumnezeu (v. 12; Galateni 3.26).

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Sunt unsprezece zile de mers de la Horeb, pe calea Muntelui Seir, până la Cades-Barnea.
Deuteronom 1.2

Unsprezece zile! Și le-a luat patruzeci de ani! De ce? Răspunsul este simplu: cu toții suntem înceți în a înainta după voia lui Dumnezeu. Câte șovăieli și câte abateri! Cât de des trebuie să ne întoarcem și să parcurgem din nou anumite distanțe! Înaintăm cu încetineală, fiindcă învățăm cu încetineală. Poate ne mirăm cum lui Israel i-au trebuit patruzeci de ani pentru o călătorie de unsprezece zile; ar trebui să ne mirăm însă și mai mult de încetineala noastră. Suntem, ca și israeliții, ținuți pe loc de necredința inimilor noastre, însă avem mult mai puține scuze decât ei, fiindcă privilegiile noastre sunt cu mult mai mari.

Trebuie de multe ori să fim rușinați de încetineala cu care învățăm. Cuvintele apostolului ni se potrivesc perfect: „Pentru că, deși de mult trebuia să fiți învățători, aveți din nou nevoie ca cineva să vă învețe care sunt elementele începutului cuvintelor lui Dumnezeu și ați ajuns să aveți nevoie de lapte și nu de hrană tare” (Evrei 5.12). Dumnezeul nostru este un Învățător credincios și înțelept, plin de har și de răbdare. El nu va îngădui să trecem peste vreo lecție fără să o învățăm.

Câteodată credem că stăpânim o anumită lecție și încercăm să trecem la alta, însă El știe mai bine și vede că lucrarea este superficială. El nu vrea să fim doar niște teoreticieni și vom repeta o lecție de câte ori este nevoie, până o vom învăța așa cum trebuie.

Pentru noi este smeritor să vedem cât de înceți suntem în a învăța, însă putem lăuda răbdarea minunată a Domnului, credincioșia și consecvența Lui față de noi.

C H Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Plecați-vă urechea și ascultați glasul meu! Fiți cu luare aminte și ascultați cuvântul meu!
Isaia 28.23

Ce se aude și ce nu

Doi prieteni mergeau ziua în amiaza mare de-a lungul unei străzi foarte aglomerate și gălăgioase. Unul dintre ei întrebă: „Auzi greierele țârâind?”. — „În învălmășeala de glasuri?”, spuse celălalt. Primul, fiind zoolog, avea o ureche exersată pentru astfel de sunete ale naturii. În loc de un răspuns a lăsat să cadă o monedă. Imediat, mai mulți oameni s-au întors. „Auzim numai ce vrem să auzim”, spuse el.

Și urechea noastră este inundată adesea de informații. Mai este în măsură să audă glasul lui Dumnezeu? Luați de o vâltoare de activități, suntem în pericol să fim surzi la ceea ce este mai important. Dar cum vorbește Dumnezeu? Pe de o parte, El vorbește prin natură: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu, și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Lui … Și aceasta fără vorbe, fără cuvinte al căror sunet să fie auzit” (Psalmul 19.1-3). Dumnezeu ne vorbește și prin Biblie. Mai presus de toate, Dumnezeu ne vorbește în Biblie prin Fiul Său Isus Hristos. El este Dumnezeu și Om într-o Persoană. Viața Sa dumnezeiască, desăvârșită, dragostea Sa, care este mai tare decât moartea – toate acestea ne pretind să ne încredem în El și să-L cunoaștem mai bine. El ne dă ceea ce nimeni nu ne poate da: viața veșnică.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

CÂND NU TE ASTEPTI (1)

„Apoi vine diavolul…” (Luca 8:12)

     Iată ce scria Anne Graham Lotz: „În decurs de o săptămână, boilerul de apă caldă s-a stricat, țevile de apă s-au spart, capul de duș a cedat, iar eu mă confruntam cu neînțelegeri între membrii familiei și probleme cu angajații în lucrare. Am fost tentată să-mi pierd cumpătul, să mă îngrijorez în loc să am credință, și să neglijez viața de rugăciune. Ceea ce părea a fi o frustrare obișnuită devenise o luptă în toată regula. Satan ne atacă folosindu-se și de cele mai banale din lucrurile pământești!”

Biblia spune că imediat după binecuvântarea spirituală pe care a primit-o la botezul Său, Domnul Isus a fost dus de Duhul în pustie „pentru a fi ispitit de diavolul” (vezi Matei 4:1-11).

Putem extrage trei lecții importante de aici:

1) Nu te culca pe lauri. După benedicție, vine războiul! Ce binecuvântare ți-a dat Dumnezeu recent? Fie că e vorba de lucrare, de familie, de carieră sau de umblarea ta personală cu Dumnezeu, ai grijă! Satan țintește asupra noastră când lăsăm garda jos.

2) Rămâi în voia lui Dumnezeu. Te-ai gândit vreodată: „Pentru că e așa de greu, nu poate fi voia lui Dumnezeu!”, și te-ai hotărât să renunți? Numai pentru că faci ceea ce trebuie nu înseamnă că ești imun! Domnul Isus a fost în voia lui Dumnezeu când L-a atacat vrăjmașul. Când totul pare sumbru, „nu te bizui pe înţelepciunea ta.” A venit vremea să te încrezi „în Domnul din toată inima ta” (Proverbe 3:5).

3) Invocă Scriptura. De fiecare dată când Domnul Isus a fost atacat, El a răspuns cu „este scris”. Cuvântul lui Dumnezeu este numit „sabia Duhului” (Efeseni 6:17) pentru că e arma noastră cea mai de preț împotriva răului (vezi v. 16). Domnul Isus a folosit-o pentru a-l înfrânge pe Satan; și tu trebuie să faci la fel!