Mana Zilnica

Mana Zilnica

30 Iunie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

http://www.clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/

Luca 24:36-53

Domnul ar fi putut să Se înalţe la cer în momentul învierii Sale. Dar dorea săi întâlnească din nou pe iubiţii Săi ucenici (Ioan 16.22); voia să le dea o dovadă nu numai a faptului că era viu, ci şi că a rămas Om pentru totdeauna, acelaşi Isus pe care Îl cunoscuseră, Îl urmaseră şiL slujiseră aici, jos. Dragi copii ai lui Dumnezeu, Acela pe careL vedem în cer nu este numai „un duh” (v. 37), nici numai un „străin” (v. 18) pentru inimile noastre. Este Isus al Evangheliilor, Fiul Omului, cum ni La prezentat Luca, Mântuitorul cel tandru, pe care vom fi învăţat încă pe pământ săL cunoaştem şi săL iubim.

„Trebuie”, „trebuia”, „nu trebuia”? (v. 7,26,44,46). Tot planul lui Dumnezeu trebuia să se împlinească prin suferinţele lui Hristos, dar şi prin gloriile Sale.

Domnul Isus alege ca Betania să fie locul din care El îi va părăsi pe ai Săi. El îi aşază astfel, în chip simbolic, pentru timpul absenţei Sale, pe un nou teren, în afara sistemului iudaic (v. 50): terenul vieţii celei noi şi al comuniunii (Ioan 12.1).

Cel din urmă cuvânt al Domnului este o promisiune (v. 49), iar cel din urmă gest al Său, o binecuvântare (v. 50). El a plecat, dar inima alor Săi este plină de atunci încoace de bucurie şi de laudă. Ca obiecte ale aceleiaşi iubiri, săL celebrăm şi noi pe Dumnezeul nostru, pe Tatăl nostru, şi ne vom bucura întrun Mântuitor desăvârşit.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

„Să trecem dincolo!” … Și s-a făcut o furtună puternică de vânt.
Marcu 4.35,37

Dacă suntem în compania Domnului, trebuie să ne așteptăm la conflict, fiindcă diavolul este întotdeauna împotriva lui Hristos. Domnul era acolo, cu ucenicii, însă dormea. O astfel de împrejurare reprezintă o reală încercare pentru credința noastră și, precum ucenicii, putem începe și noi să ne întrebăm dacă Domnului Îi pasă de noi. Dacă însă astfel de împrejurări sunt îngăduite pentru testarea credinței noastre, ele devin de asemenea ocazia pentru manifestarea supremației Sale peste orice încercare prin care am putea trece. El poate potoli și astăzi furtuna, la timpul și în felul Său, pentru a aduce liniște și odihnă.

În același spirit, apostolul Pavel le-a scris tesalonicenilor: „Iar Însuși Domnul păcii să vă dea pacea întotdeauna în orice fel. Domnul fie cu voi toți!” (2 Tesaloniceni 3.16). Credința realizează că, prin orice furtună am trece, Domnul este cu noi pentru a ne da pacea întotdeauna și în orice fel. Dacă suntem prea ocupați cu furtuna, putem uita de Hristos, ajungem să ne gândim doar la noi înșine și vom spune, precum ucenicii: „Pierim!”. Însă nicio furtună pe care diavolul o poate stârni nu va clinti vreodată planurile lui Dumnezeu pentru Hristos și pentru poporul Său. Nicio oaie a Lui nu va pieri și toate vor fi aduse acasă, în cele din urmă. Problema pentru noi, așa cum a fost și pentru ucenici, este că avem un simțământ prea slab al gloriei Persoanei care este cu noi. Ucenicii nu au realizat că Omul care era cu ei era, de asemenea, Fiul lui Dumnezeu.

H Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele și o lumină pe cărarea mea.
Psalmul 119.105

Lucrarea unui tânăr

Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, care conduce toate lucrurile prin cuvântul puterii Sale, țarul Alexandru al II-lea a înțeles imediat importanța misiunii lui Tischendorf și i-a acordat sprijin financiar. Cu toată gelozia și împotrivirea fanatică din partea unora, Tischendorf s-a întors de la Sinai cu celelalte fragmente din copia traducerii Septuaginta. Numit ulterior Codex Sinaiticus, acest manuscris este și astăzi unul dintre cele mai vechi manuscrise biblice cunoscute. Întorcându-se la St. Petersburg, Tischendorf s-a grăbit să ajungă la Palatul imperial de iarnă, reședința țarului. El i-a propus acestuia să finanțeze unul dintre cele mai mari proiecte în materie de studiu analitic al Bibliei, și anume publicarea manuscriselor biblice abia descoperite într-o ediție, care ulterior a fost așezată în Biblioteca imperială. Fără să stea pe gânduri, țarul a fost de acord, iar Tischendorf a scris mai târziu plin de entuziasm: „Providența a dat generației noastre… Biblia Sinaitică pentru a revărsa o lumină clară și puternică asupra textului exact al Cuvântului scris al lui Dumnezeu și pentru a ne ajuta să apărăm adevărul stabilind forma sa autentică”.

Cu toate împotrivirile diavolului și ale supușilor săi, Dumnezeu a lucrat în așa fel, ca textele originale ale Scripturilor să ajungă la noi. Datoria noastră este să ascultăm de Cuvântul lui Dumnezeu.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

LUCRAREA DE MÂNGÂIERE (2)

„Mângâiați-vă, deci, unii pe alţii cu aceste cuvinte” (1 Tesaloniceni 4:18)

     Un profesor și pastor trebuia să participe la înmormântarea unei cunoștințe și, din greșeală, a ajuns la altă capelă. Acolo era depus trupul unui om în vârstă și văduva era singura persoană prezentă. Părea atât de singură, încât omul nostru a rămas la înmormântare, și apoi a însoțit-o la cimitir. După serviciul de înmormântare, în timp ce se aflau în mașină, pastorul a mărturisit că de fapt nu-l cunoștea pe soțul femeii. „M-am gândit eu”, a răspuns ea. „Nu v-am recunoscut! Dar ce contează… Nu veți ști niciodată ce mult a însemnat pentru mine să fiți acolo!”

Philip Yancey scrie: „Simpla disponibilitate este cea mai tare forță cu care putem contribui la ceva. Pe bună dreptate îi discredităm pe cei trei prieteni ai lui Iov pentru răspunsul lor insensibil la suferința lui. Dar să citim relatarea din nou: „au şezut pe pământ lângă el şapte zile şi şapte nopţi, fără să-i spună o vorbă”. Acelea au fost cele mai semnificative clipe pe care le-au petrecut cu el.

Prin natura mea, eu mă depărtez de cei aflați în suferință. Cine știe dacă ei doresc să vorbească despre necazul lor sau nu? Vor să fie consolați sau înveseliți? La ce bun prezența mea? În mintea mea se învârtesc toate aceste raționamente și drept rezultat, ajung în cea mai rea situație posibilă: stau deoparte. Nimeni nu pronunță numele unui filozof când îl întreb: „Cine te-a ajutat cel mai mult?” Cel mai adesea, ei descriu o persoană liniștită, la locul ei, care a fost aproape, care a ascultat mai mult decât a vorbit, care nu s-a tot uitat la ceas, care a îmbrățișat, a mângâiat și a plâns… cineva care a fost disponibil și care a venit în ajutor în termenii suferindului, nu în proprii săi termeni.”

Așa trebuie să-i mângâi și tu pe alții!


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: