Mana Zilnica

Mana Zilnica

11 Iunie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

http://www.clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/

Luca 18:1-17

Parabola cu văduva şi cu judecătorul nedrept ne încurajează să ne rugăm cu perseverenţă (Romani 12.12b; Coloseni 4.2). Întradevăr, dacă un om rău sfârşeşte prin a se lăsa înduplecat, cu atât mai mult va interveni Dumnezeul dragostei pentru ai scăpa pe aleşii Săi! Uneori El zăboveşte să o facă, pentru că fructul pe carel aşteaptă nu este copt, dar să nu uităm că El Însuşi uzează de răbdare (sau de amânare) doar constrâns, câtă vreme dragostea din inima Lui Îl impulsionează să acţioneze în grabă (v. 7b). Va veni un timp, cel al necazului celui mare, când acest pasaj va prinde întreaga sa forţă pentru aleşii din poporul iudeu.

Fariseul cel plin de sine, care prezintă înaintea lui Dumnezeu propria dreptate, şi vameşul care se ţine deoparte, profund convins de păcat, sunt, din punct de vedere moral, descendenţii lui Cain şi ai lui Abel (dar acesta din urmă se ştia îndreptăţit). Singurul titlu care ne dă dreptul să ne apropiem de Dumnezeu este acela de păcătos. Este umilitor pentru om să fie nevoit să lase deoparte atât lucrările lui (v. 11), cât şi raţionamentele lui, înţelepciunea lui, experienţa lui. Dar adevărurile divine ale împărăţiei nu pot fi însuşite decât prin credinţa curată, simplă, căreia încrederea copilaşului ne oferă o imagine atât de mişcătoare. Va găsi Domnul în noi o asemenea credinţă atunci când va veni? (v. 8).

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

„Faceți aceasta, ori de câte ori îl beți, spre amintirea Mea.” Pentru că, ori de câte ori mâncați pâinea aceasta și beți paharul, vestiți moartea Domnului, până vine El.
1 Corinteni 11.25,26

Aceasta este cerința Domnului, adresată inimii fiecărui credincios. Răspunsul nostru va fi conform măsurii în care Îl apreciem pe Cel care S-a dat pe Sine pentru noi. Doar jertfa lui Hristos – care a purtat povara păcatelor noastre în trupul Său pe lemn și Și-a vărsat sângele prețios pentru noi – ne poate face potriviți pentru prezența lui Dumnezeu.

Privind la această dorință a Domnului de a ne aduce aminte de El, găsim în ea o semnificație mult mai adâncă decât preocuparea cu păcatele noastre. Aceste păcate nu mai sunt, fiindcă au fost înlăturate, după cum Dumnezeu a spus: „Nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și de fărădelegile lor” (Evrei 10.17). Dacă Dumnezeu nu-Și mai aduce aminte de ele, crezi că tu ai vreun motiv întemeiat să-ți aduci aminte de ele? Nicidecum! Trebuie acum să ne aducem aminte de Cel care le-a înlăturat și de prețul mare pe care El l-a plătit pentru a face aceasta.

Expresia „spre amintirea Mea” folosită în text are semnificația de aducere-aminte. Domnul Isus ne vorbește astfel din cer. El a venit de la Dumnezeu și S-a întors la Dumnezeu, pe drumul crucii. S-a făcut sărac, pentru ca noi, prin sărăcia Lui, să fim îmbogățiți. A suferit crucea, a disprețuit rușinea și a fost lepădat de oameni, însă Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți și L-a înălțat la dreapta Sa, în cel mai înalt loc de cinste.

Tatăl Își găsește plăcerea în Fiul Său și în toți cei care și-au pus încrederea în El, în timpul absenței Sale. Prin răspunsul nostru la cerința Sa de a ne aduce aminte de El mâncând din pâine și bând din vin, vestim acestei lumi care Îl respinge în continuare pe Hristos că bucuria și plăcerea noastră se află în El.

J Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Isus tăcea. Și marele preot a luat cuvântul și i-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel Viu, să ne spui dacă ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”.
Matei 26.63

„Ce credeți?”

Marele preot, Caiafa, ar fi trebuit să știe că Isus este Fiul lui Dumnezeu. De unde? Din lucrările și cuvintele Mântuitorului, „căci lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl să le săvârșesc, tocmai lucrările acestea pe care le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis” (Ioan 5.36). Marii preoți și cărturarii au trimis iscoditori, ca să afle ceva prin care să condamne pe Isus. Dar aceștia nu L-au putut prinde cu vorba, ci mirați de răspunsul Domnului, au tăcut. Acestea au fost argumente puternice, ca marele preot să știe că Mântuitorul era Fiul lui Dumnezeu. Și ele sunt valabile și pentru noi.

Într-adevăr, Isus era Hristosul, Fiul lui Dumnezeu! Chiar dacă a fost lepădat ca atare, va veni o zi când poporul Său Îl va vedea ca Fiul Omului. La auzul acestei frumoase mărturii a Domnului: „Da, sunt!”, Caiafa și-a rupt hainele și adresându-se sinedriului a zis: „Ce credeți?”. Răspunsul dorit nu s-a lăsat așteptat: „Este vinovat, să fie pedepsit cu moartea”. Astfel, toți s-au făcut vinovați de o mare nedreptate. În fața cuvintelor și lucrărilor Domnului, expuse cu atâta claritate în Scripturi, ni se pune și nouă o întrebare: „Ce credeți?”. Suntem convinși că Hristos este Fiul lui Dumnezeu și crezând în El să avem viața veșnică?

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

NU TE TEME (1)

„Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi?” (Marcu 4:40)

     Să observăm împreună modul în care au reacționat ucenicii când au trecut prin furtuna de pe Marea Galileii, și să vedem dacă recunoști aceleași trăsături și la tine:

1) Teama ne face să ne îndoim de grija pe care ne-o poartă Dumnezeu. Ucenicii l-au întrebat pe Domnul Isus: „Nu-Ţi pasă că pierim?” (v. 38). Ei nu L-au întrebat despre puterea Sa: „Poți să liniștești furtuna?” Sau despre cunoștințele Sale: „Ești la curent cu furtuna?” Sau despre competențele Sale: „Ai experiență în furtuni?” Ci au dat glas îndoielilor pe care le aveau cu privire la caracterul Său: „Nu-Ţi pasă…?” Dacă nu ești atent, teama îți va eroda încrederea în dragostea lui Dumnezeu și te va face să uiți de credincioșia Lui.

2) Teama ne provoacă să apelăm la control. Domnul Isus dormea, așa că ucenicii L-au trezit și i-au zis: „Fă ceva repede!” Teama apare în urma percepției că am pierdut controlul. Când ne este frică, ne agățăm de orice componentă a vieții pe care o putem controla: locul de muncă, dieta noastră, curățenia din casă… sau, în multe cazuri – oamenii. Cu cât ne simțim mai nesiguri, cu atât mai mult tindem să controlăm.

3) Teama ne zăpăcește și ne blochează mintea. Biblia spune despre Domnul Isus că: „a scos din ei duhurile necurate, şi a tămăduit pe toţi bolnavii” (Matei 8:16). Impresionant, nu-i așa? Însă teama ne duce la amnezie spirituală; ea ne face să uităm ce a făcut Domnul Isus și câtă bunătate a arătat El față de noi.

Care a fost reacția Domnului Isus? „Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?” Credința nu elimină teama, ci o reduce la tăcere, îi ia puterea și ne apropie mai mult de Dumnezeu. Când se întâmplă lucrul acesta, situația începe să se schimbe în bine.


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: