Mana Zilnica

Mana Zilnica

19 Februarie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV

http://nowheresoonthere.blogspot.com

Psalmul 82

    Judecătorul suprem l-a aşezat pe om pe pământ cu misiunea de a exercita pe el judecată (citiţi Deuteronom 1.17). Dar, vai, este de ajuns doar să deschidem ochii şi vom şi vedea în ce măsură şi-a asumat omul această responsabilitate! Noi înşine suntem deseori indignaţi de nedreptatea care domneşte în jurul nostru – mai cu seamă când îi suntem victimele – şi ea impune din partea noastră multă răbdare (Iacov 5.10,11). Înţelegem de aceea care pot fi sentimentele Dumnezeului Celui drept prin excelenţă şi cât de mare este răbdarea Sa îndreptată spre această lume! Ea a strălucit într-un mod cu totul special atunci când sfântul Său Fiu a fost obiectul nedreptăţii supreme din partea oamenilor.

    Şi cine atunci ar putea manifesta astăzi în lume dreptatea lui Dumnezeu, dacă nu propriii Săi copii? (Să nu uităm că nedreptatea poate lua şi forma unor judecăţi defavorabile sau răuvoitoare pe care noi le îndreptăm înspre cineva.) Zi ide zi ne ies în cale – sub înfăţişări care adesea ne lasă indiferenţi – cel slab, orfanul, cel nenorocit, cel sărac (v. 3). Să ne întrebăm dacă nu cumva este în slujba noastră să-i căutăm şi să le dăm, cu compasiune – fără să mai vorbim de ajutorul material care ne stă în putinţă – mărturie despre dragostea Domnului Isus.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Ia acum pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubești, pe Isaac, și mergi în ținutul Moria și adu-l acolo ca ardere-de-tot pe unul din munții despre care îți voi spune.
Geneza 22.2

Cuvintele adresate lui Avraam au fost: „Ia acum pe fiul tău”, cuvinte care ne reamintesc că Dumnezeu „nu L-a cruțat pe Însuși Fiul Său” (Romani 8.32). Apoi sunt adăugate cuvintele: „Pe singurul tău fiu”, care ne vorbesc despre dragostea lui Dumnezeu, care „L-a dat pe singurul Său Fiu” (Ioan 3.16). Mai mult, lui Avraam îi este reamintit că Isaac era acela „pe care-l iubești”, la fel cum Hristos este Cel despre care se spune: „Tatăl iubește pe Fiul” (Ioan 3.35). Este foarte semnificativ faptul că prima menționare a cuvântului „dragoste” în Biblie este în legătură cu o scenă care vorbește despre dragostea lui Dumnezeu, Tatăl, pentru Fiul.

Această întâmplare din Geneza ne prezintă de asemenea supunerea lui Hristos față de voia Tatălui. Nu vedem niciun cuvânt de împotrivire din partea lui Isaac. El este caracterizat de o supunere completă – o frumoasă imagine a ascultării perfecte a lui Hristos față de Tatăl. Vedem după aceea că, în timpul călătoriei către munte, lemnul pentru arderea-de-tot este purtat de Isaac, în timp ce focul și cuțitul sunt în mâinile lui Avraam. De-a lungul anilor Săi de slujire, Domnul a avut mereu conștiența morții Sale viitoare. Umbra crucii L-a marcat pas cu pas. Oamenilor li s-a îngăduit să-L răstignească pe Domnul, însă focul și cuțitul, care vorbesc despre judecată și despre moarte, au fost în mâinile lui Dumnezeu.

La toate jertfele, victima era mai întâi înjunghiată, apoi pusă pe altar. Aici avem o imagine izbitoare a jertfei lui Hristos, căci Isaac este mai întâi legat și așezat pe altar, înainte să fie luat cuțitul pentru a fi înjunghiat. Orice imagine este însă incompletă, în comparație cu realitatea. În cazul lui Isaac s-a găsit un berbec ca înlocuitor. La cruce, puterea morții nu a mai fost oprită. Dragostea Tatălui nu L-a cruțat pe Fiul, iar dragostea Fiului s-a supus voinței Tatălui.

H Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

… Oare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
Luca 6.39

Cine ne călăuzește?

În acest verset, Mântuitorul ilustrează starea poporului și a conducătorilor săi comparându-i cu un orb condus de un alt orb. Astfel de călăuze nu pot evita groapa, pe care o întâlnesc, și vor cădea cu toții în ea. Să ne lăsăm atenționați de această învățătură a Domnului! La capătul drumului oricărui om firesc se află moartea veșnică, dacă nu-L primește pe Isus Hristos, care prin lucrarea Sa a adus lumina cerească, pentru ca omul să vadă unde duce mersul său. Omul, care nu-L primește acum pe Isus ca Mântuitor, va cădea în groapa pierzării veșnice. Nu lipsesc astăzi, ca și atunci, persoane cu pretenții de călăuze spirituale, care se încred în propria lor înțelepciune. Numai primindu-L pe Mântuitorul, pe care Dumnezeu L-a trimis pentru a fi adevărata lumină care luminează pe orice om, se poate merge pe drumul mântuirii. Isus a venit pe pământ, pentru ca prin lucrarea Sa de pe cruce să răscumpere oameni pentru veșnicie. El a fost Omul desăvârșit, dependent de Dumnezeu pentru a exercita puterea divină în folosul celor nenorociți. Tot timpul a căutat binele oamenilor. El ne-a dăruit Cuvântul Său și a chemat în slujba Sa oameni care să poată călăuzi pe alții. Să lăsăm să strălucească în viețile noastre cuvintele Domnului, care ne vor călăuzi, cu siguranță, spre veșnicia fericită în prezența lui Dumnezeu!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

CUM SĂ-I ADUCI PE OAMENI LA ISUS (2)

„I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi.” (Marcu 2:3)

     Unii oameni trebuie să fie „aduși” la Domnul Isus, pentru că de unii singuri n-ajung la El! La fel ca omul din această istorioară, ei sunt paralizați… Paralizați de un comportament pe care nu-l mai pot ține în frâu. Paralizați de un sistem de convingeri care le spune că sunt prea păcătoși ca Dumnezeu să-i poată iubi și răscumpăra. Paralizați de amintirea a ceva ce s-a petrecut în copilărie și despre care le este teamă să vorbească.

Paralizați de dependența de substanțe ilegale, de medicamente, de jocuri de noroc, de pornografie, de alcool, de muncă sau de bani. Oricare ar fi dependența ta, un lucru e sigur: te paralizează! Poți fi paralizat de teamă, de anxietate, de depresie, de un simț al propriei valori ieșit din comun, sau de o copilărie de coșmar în care a dominat neglijența și abuzul. Pe de altă parte, poți fi o persoană realizată, dar paralizată: de succes, materialism, lăcomie, de propria persoană – fără să-ți dai seama că ai nevoie de Dumnezeu în viața ta.

Căminul tău este afectat de vreuna din acestea? Domnul Isus și-a început lucrarea cu aceste cuvinte: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război eliberarea, şi orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsaţi, şi să vestesc anul de îndurare al Domnului” (Luca 4:18-19). O altă traducere a Bibliei parafrazează ultima parte a versetului 19 astfel: „să anunț timpul când avem trecere înaintea Domnului”.

Iată vestea bună pentru tine! Poate viața nu a fost totdeauna bună cu tine, însă harul lui Dumnezeu și zâmbetul îndurării Sale pot schimba toate acestea – începând de astăzi!


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: