Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “februarie 18, 2017”

19 Februarie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV

http://nowheresoonthere.blogspot.com

Psalmul 82

    Judecătorul suprem l-a aşezat pe om pe pământ cu misiunea de a exercita pe el judecată (citiţi Deuteronom 1.17). Dar, vai, este de ajuns doar să deschidem ochii şi vom şi vedea în ce măsură şi-a asumat omul această responsabilitate! Noi înşine suntem deseori indignaţi de nedreptatea care domneşte în jurul nostru – mai cu seamă când îi suntem victimele – şi ea impune din partea noastră multă răbdare (Iacov 5.10,11). Înţelegem de aceea care pot fi sentimentele Dumnezeului Celui drept prin excelenţă şi cât de mare este răbdarea Sa îndreptată spre această lume! Ea a strălucit într-un mod cu totul special atunci când sfântul Său Fiu a fost obiectul nedreptăţii supreme din partea oamenilor.

    Şi cine atunci ar putea manifesta astăzi în lume dreptatea lui Dumnezeu, dacă nu propriii Săi copii? (Să nu uităm că nedreptatea poate lua şi forma unor judecăţi defavorabile sau răuvoitoare pe care noi le îndreptăm înspre cineva.) Zi ide zi ne ies în cale – sub înfăţişări care adesea ne lasă indiferenţi – cel slab, orfanul, cel nenorocit, cel sărac (v. 3). Să ne întrebăm dacă nu cumva este în slujba noastră să-i căutăm şi să le dăm, cu compasiune – fără să mai vorbim de ajutorul material care ne stă în putinţă – mărturie despre dragostea Domnului Isus.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Ia acum pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubești, pe Isaac, și mergi în ținutul Moria și adu-l acolo ca ardere-de-tot pe unul din munții despre care îți voi spune.
Geneza 22.2

Cuvintele adresate lui Avraam au fost: „Ia acum pe fiul tău”, cuvinte care ne reamintesc că Dumnezeu „nu L-a cruțat pe Însuși Fiul Său” (Romani 8.32). Apoi sunt adăugate cuvintele: „Pe singurul tău fiu”, care ne vorbesc despre dragostea lui Dumnezeu, care „L-a dat pe singurul Său Fiu” (Ioan 3.16). Mai mult, lui Avraam îi este reamintit că Isaac era acela „pe care-l iubești”, la fel cum Hristos este Cel despre care se spune: „Tatăl iubește pe Fiul” (Ioan 3.35). Este foarte semnificativ faptul că prima menționare a cuvântului „dragoste” în Biblie este în legătură cu o scenă care vorbește despre dragostea lui Dumnezeu, Tatăl, pentru Fiul.

Această întâmplare din Geneza ne prezintă de asemenea supunerea lui Hristos față de voia Tatălui. Nu vedem niciun cuvânt de împotrivire din partea lui Isaac. El este caracterizat de o supunere completă – o frumoasă imagine a ascultării perfecte a lui Hristos față de Tatăl. Vedem după aceea că, în timpul călătoriei către munte, lemnul pentru arderea-de-tot este purtat de Isaac, în timp ce focul și cuțitul sunt în mâinile lui Avraam. De-a lungul anilor Săi de slujire, Domnul a avut mereu conștiența morții Sale viitoare. Umbra crucii L-a marcat pas cu pas. Oamenilor li s-a îngăduit să-L răstignească pe Domnul, însă focul și cuțitul, care vorbesc despre judecată și despre moarte, au fost în mâinile lui Dumnezeu.

La toate jertfele, victima era mai întâi înjunghiată, apoi pusă pe altar. Aici avem o imagine izbitoare a jertfei lui Hristos, căci Isaac este mai întâi legat și așezat pe altar, înainte să fie luat cuțitul pentru a fi înjunghiat. Orice imagine este însă incompletă, în comparație cu realitatea. În cazul lui Isaac s-a găsit un berbec ca înlocuitor. La cruce, puterea morții nu a mai fost oprită. Dragostea Tatălui nu L-a cruțat pe Fiul, iar dragostea Fiului s-a supus voinței Tatălui.

H Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

… Oare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
Luca 6.39

Cine ne călăuzește?

În acest verset, Mântuitorul ilustrează starea poporului și a conducătorilor săi comparându-i cu un orb condus de un alt orb. Astfel de călăuze nu pot evita groapa, pe care o întâlnesc, și vor cădea cu toții în ea. Să ne lăsăm atenționați de această învățătură a Domnului! La capătul drumului oricărui om firesc se află moartea veșnică, dacă nu-L primește pe Isus Hristos, care prin lucrarea Sa a adus lumina cerească, pentru ca omul să vadă unde duce mersul său. Omul, care nu-L primește acum pe Isus ca Mântuitor, va cădea în groapa pierzării veșnice. Nu lipsesc astăzi, ca și atunci, persoane cu pretenții de călăuze spirituale, care se încred în propria lor înțelepciune. Numai primindu-L pe Mântuitorul, pe care Dumnezeu L-a trimis pentru a fi adevărata lumină care luminează pe orice om, se poate merge pe drumul mântuirii. Isus a venit pe pământ, pentru ca prin lucrarea Sa de pe cruce să răscumpere oameni pentru veșnicie. El a fost Omul desăvârșit, dependent de Dumnezeu pentru a exercita puterea divină în folosul celor nenorociți. Tot timpul a căutat binele oamenilor. El ne-a dăruit Cuvântul Său și a chemat în slujba Sa oameni care să poată călăuzi pe alții. Să lăsăm să strălucească în viețile noastre cuvintele Domnului, care ne vor călăuzi, cu siguranță, spre veșnicia fericită în prezența lui Dumnezeu!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

CUM SĂ-I ADUCI PE OAMENI LA ISUS (2)

„I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi.” (Marcu 2:3)

     Unii oameni trebuie să fie „aduși” la Domnul Isus, pentru că de unii singuri n-ajung la El! La fel ca omul din această istorioară, ei sunt paralizați… Paralizați de un comportament pe care nu-l mai pot ține în frâu. Paralizați de un sistem de convingeri care le spune că sunt prea păcătoși ca Dumnezeu să-i poată iubi și răscumpăra. Paralizați de amintirea a ceva ce s-a petrecut în copilărie și despre care le este teamă să vorbească.

Paralizați de dependența de substanțe ilegale, de medicamente, de jocuri de noroc, de pornografie, de alcool, de muncă sau de bani. Oricare ar fi dependența ta, un lucru e sigur: te paralizează! Poți fi paralizat de teamă, de anxietate, de depresie, de un simț al propriei valori ieșit din comun, sau de o copilărie de coșmar în care a dominat neglijența și abuzul. Pe de altă parte, poți fi o persoană realizată, dar paralizată: de succes, materialism, lăcomie, de propria persoană – fără să-ți dai seama că ai nevoie de Dumnezeu în viața ta.

Căminul tău este afectat de vreuna din acestea? Domnul Isus și-a început lucrarea cu aceste cuvinte: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război eliberarea, şi orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsaţi, şi să vestesc anul de îndurare al Domnului” (Luca 4:18-19). O altă traducere a Bibliei parafrazează ultima parte a versetului 19 astfel: „să anunț timpul când avem trecere înaintea Domnului”.

Iată vestea bună pentru tine! Poate viața nu a fost totdeauna bună cu tine, însă harul lui Dumnezeu și zâmbetul îndurării Sale pot schimba toate acestea – începând de astăzi!


18 Februarie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV

http://nowheresoonthere.blogspot.com

 

Psalmul 81

    Israel este invitat să înalţe cântări în acelaşi fel în care făcuse şi odinioară pe malul Mării Roşii, în sunet de tamburină (v. 2; Exod 15.20). După eliberarea din Egipt însă, evocată de versetul 6, Dumnezeu ar mai fi avut încă o mulţime de lucrări grandioase de împlinit în favoarea poporului Său, … dacă acesta ar fi fost dispus să-L asculte. Era pregătit să-i hrănească cu „grăsimea grâului” (floarea fainii, cea care ne vorbeşte întotdeauna de Hristos) şi cu „miere din stâncă
(imagine a savoarei harului divin). Domnul însă este obligat să constate cu durere: „Israel nu M-a vrut…” (v. 11). Cât de emoţionantă este exclamaţia Lui: „Israele, dacă M-ai asculta…” (v. 8), şi, în plus: „Dacă M-ar asculta poporul Meu…” (v. 13; comp. cu Deuteronom 5.29)! Prieteni credincioşi, Dumnezeu şi de pe umărul nostru a descărcat o povară, cea mai apăsătoare greutate, aceea a păcatului (v. 6). Să ne amintim, de asemenea, că El are încă multe alte binecuvântări rezervate pentru noi,… cu condiţia de a avea dorinţa să le primim şi să ascultăm de Cuvântul Lui. El a pregătit pentru noi biruinţe (ilustrate de v. 14); doreşte să ne hrănească cu Hristos şi cu dragostea Lui. Să-I deschidem inimile! El le va umple, iar lauda Lui va fi în gura noastră (v. 10).

 

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

 

Căci și-a pus viața în joc și a bătut pe filistean și Domnul a lucrat o mare salvare pentru tot Israelul. Tu ai văzut și te-ai bucurat; de ce dar vrei să păcătuiești împotriva unui sânge nevinovat, să omori pe David fără motiv?
1 Samuel 19.5

Saul n-a făcut decât să-l urască și mai mult pe David, atunci când a văzut că Dumnezeu îl făcea să prospere și că el se purta cu înțelepciune în orice situație. Prin urmare, Saul a cerut întregii sale curți să-l omoare pe David.

Într-un astfel de context, Ionatan a demonstrat că dragostea sa pentru David era veritabilă. El i-a dezvăluit lui David planul tatălui său de a-l omorî și i-a promis că îi va vorbi lui Saul în favoarea sa. Ne aducem aminte de apostoli, care, atunci când au fost amenințați, au răspuns că trebuie să asculte mai mult de Dumnezeu, decât de oameni (Fapte 5.29).

Ionatan s-a împotrivit deci urii lui Saul, spunându-i câteva adevăruri esențiale și binecunoscute, pe care tatăl său nu le putea contrazice. Tot ceea ce David făcea pentru împărat și pentru Israel era „bun” sau „foarte bun” (conform cu Geneza 1.31). Lucrarea sa era aceea a unei „mari mântuiri” (conform cu Evrei 2.3), pentru tot Israelul. Nimeni nu era exceptat. Mai mult, Ionatan declară că orice atac împotriva lui David însemna „să păcătuiești împotriva unui sânge nevinovat” (conform cu Matei 27.4), „fără motiv” (conform cu Ioan 15.25). Astfel de cuvinte ne îndreaptă gândurile către Domnul Isus, care este, de asemenea, Domnul lui David. Prezentarea de către Ionatan a virtuților lui David a fost atât de elocventă și de convingătoare, încât mânia lui Saul a fost potolită pentru moment. La o astfel de mărturie suntem chemați și noi: să spunem ceea ce am cunoscut cu privire la Domnul și ceea ce El a făcut pentru noi!

H Hall

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

 

Oricine crede în El [Fiul lui Dumnezeu] nu este judecat; dar cine nu crede a și fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
Ioan 3.18

Moartea: stația finală? sau „Va urma…” în veșnicie!

Ceea ce poate să facă o mică sămânță, să fie oare imposibil la Dumnezeul Creator atotputernic? Nu, niciun mormânt nu va rămâne închis. Pentru omul care trăiește fără Dumnezeu, acesta este un gând de nesuportat. Mintea lui îl convinge: Nu poate fi așa. Satan îi șoptește: Nu trebuie să fie așa. Conștiința lui îi spune: Nu are voie să fie așa. Dar Cuvântul lui Dumnezeu îi strigă: Așa va fi!

 
 

„Va urma…” – în orice caz!

Dumnezeu ne-a spus foarte clar în Biblie că odată cu moartea nu s-a încheiat totul. Există o înviere a morților:

„Nu vă mirați de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui și vor ieși afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viață; iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată” (Ioan 5.28,29).

Ce trebuie să fac pentru a fi mântuit? Fapte bune? Nu, Dumnezeu nu poate accepta așa ceva. El permite să ni se spună: „Crede în Domnul Isus, și vei fi mântuit” (Faptele Apostolilor 16.31). Isus Hristos spune: „Eu sunt Învierea și Viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi” (Ioan 11.25). „Eu sunt Ușa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra și va ieși și va găsi pășune” (Ioan 10.9).

 

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

 

CE PĂRERE ARE DUMNEZEU DESPRE TINE

„Fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă…” (Romani 5:1)

     Până nu înțelegi ce părere are Dumnezeu despre tine, te vei zbate să primești aprobarea Lui și vei fi îngrijorat că nu te vei ridica niciodată la standardele Lui. Ai tu această impresie chiar acum? Dacă răspunsul este da, meditează la următoarele versete și lasă-le să-ți spulbere îndoielile.

1) „Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui [să fim acceptați și să fim într-o relație bună cu] Dumnezeu în Hristos” (2 Corinteni 5:21). Caracterul nedemn este una dintre cele mai puternice arme pe care le folosește Satan împotriva ta, așa că smulge-i-o din mâini! De fapt, Dumnezeu a pus o protecție între tine și El: sângele Domnului Isus. Când Se uită la tine prin acea protecție, El te vede ca fiind neprihănit și iertat de toate păcatele. De aceea numim lucrul acesta „mărețul har”.

2) „Este scris şi pentru noi, cărora, de asemenea, [neprihănirea, faptul de a fi acceptat de Dumnezeu] ne va fi socotită, nouă celor ce credem în Cel ce a înviat din morţi pe Isus Hristos, Domnul nostru” (Romani 4:24). Ai înțeles? Neprihănirea de care ai nevoie pentru a ajunge în cer – este trecută în contul tău în clipa în care îți pui nădejdea în Hristos! Creștin fiind, există o diferență între locul tău și starea ta. Când păcătuiești, lucrul acesta îți afectează starea. Însă locul tău este „în Hristos” (vezi Romani 8:1)! Tu spui: „Cum rămâne cu slăbiciunile mele?” Aceasta este starea ta, iar Duhul Sfânt lucrează la ea în fiecare zi (vezi 2 Corinteni 3:18). Transformarea, care înseamnă „schimbarea formei”, este un proces zilnic. În timp ce te afli în acest proces, Dumnezeu te consideră neprihănit! Cu alte cuvinte, neprihănirea nu este o performanță, ci o poziție, mai precis – este perspectiva lui Dumnezeu! El te-a așezat în acea poziție în clipa în care te-a mântuit! Acum știi ce părere are și cum te vede Dumnezeu!


 

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: