Mana Zilnica

Mana Zilnica

16 Decembrie 2016

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald CHAMBERS

Luptă înaintea lui Dumnezeu

Luaţi toată armura lui Dumnezeu…rugându-vă în orice timp… Efeseni 6:13, 18

Trebuie să înveţi să lupţi împotriva lucrurilor care te opresc să ajungi la Dumnezeu şi să lupţi în rugăciune pentru alte suflete; dar nu spune niciodată că te lupţi cu Dumnezeu în rugăciune, acest lucru nu este adevărat din perspectiva Scripturii. Dacă lupţi, într-adevăr, cu Dumnezeu, vei fi „olog” pentru tot restul vieţii tale. Dacă, atunci când Dumnezeu vine aşa cum nu vrei, te prinzi de El, ca şi Iacov, şi te lupţi cu El, prin aceasta Îl obligi să te luxeze. Nu umbla şchiop pe căile lui Dumnezeu, ci fii un om care luptă înaintea lui Dumnezeu împotriva lucrurilor acestei lumi, devenind „mai mult decât învingător prin El”. Lupta înaintea lui Dumnezeu este un lucru care are impact în împărăţia Sa. Dacă-mi ceri să mă rog pentru tine şi eu nu sunt pe deplin în Cristos, mă pot ruga, dar rugăciunea mea nu va avea nici un rezultat; dar dacă sunt pe deplin în Cristos, rugăciunea mea va avea întotdeauna rezultate. Rugăciunea are efect numai atunci când suntem cu totul pregătiţi – „… luaţi toată armura lui Dumnezeu”.

Fă întotdeauna diferenţă între ceea ce Dumnezeu a rânduit şi voia Lui permisivă, adică scopul Lui providenţial pe care-l are cu noi. Ceea ce Dumnezeu a rânduit nu se poate schimba; voia Lui permisivă reprezintă lucrurile cu care trebuie să luptăm înaintea Lui. Reacţia pe care o avem faţă de voia permisivă a lui Dumnezeu este cea prin care putem ajunge la ceea ce a rânduit El. „Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce îl iubesc pe Dumnezeu”, al celor care rămân credincioşi rânduielii lui Dumnezeu, chemării Lui în Cristos Isus. Voia permisivă a lui Dumnezeu este mijlocul prin care se vor arăta fiii şi fiicele Sale. Nu trebuie să fim fără coloană vertebrală, spunând: „Este voia lui Dumnezeu”. Nu trebuie să punem la cale o luptă înaintea lui Dumnezeu, nici să luptăm cu Dumnezeu, ci să luptăm înaintea Lui cu lucrurile care ne stau în faţă. Fereşte-te ca, din lene, să stai jos înaintea lui Dumnezeu, în loc să te ridici la o luptă glorioasă ca să apuci puterea Lui.

MANA DE DIMINEAŢĂ

„Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui”. MATEI 25:1

În pasajul acesta nu este vorba de Mirele Bisericii ci de răspunderea individuală în timpul absenţei Domnului Hristos. Cele zece fecioare sunt deci aceia care spun că sunt creştini, toţi fiind conectaţi cu împărăţia cerurilor care este pe pământ în timpul dispensaţiunii harului. Faptul că sunt cinci fecioare înţelepte şi cinci neînţelepte nu însemnează că jumătate din creştini sunt credincioşi adevăraţi şi jumătate doar pretinşi. Cinci reprezintă slăbiciunea omenească în aprecierea obligaţiei. Candelele sau torţele presupun pe purtătorii de lumină, fie adevăraţi, fie închipuiţi, lumina însăşi înfăţişează mărturia. Dacă aşteptarea mirelui ar fi fost reală pentru toţi, ar fi fost caracterizată prin lumină şi lumina prin untdelemn care prefigurează pe Duhul Sfânt care locuieşte în fiecare vas ales al lui Dumnezeu, în toţi aceia care sunt mântuiţi. Totuşi, spune pilda, toate au adormit. Toată Biserica mărturisitoare a pierdut gândul întoarcerii Domnului, chiar şi credincioşii care au Duhul Sfânt, fiind insensibili faţă de marele fapt al venirii Lui, până s-a auzit „strigătul de la miezul nopţii” prin care Dumnezeu, acum circa 150 de ani a făcut o trezire cu privire la venirea din nou a Domnului Isus. A trecut destul timp de atunci în care Dumnezeu a pus la încercare starea fiecărui creştin. Unii sunt creştini de formă care nu au untdelemn în vase, cu toată pretinsa lor religiozitate şi activitate bisericească; şi care încearcă să „cumpere”, prin imitaţie, undelemn de la credincioşii adevăraţi. Un exemplu clar îl avem în Simon Magul care voia să imite pe apostoli în minunile pe care le făceau, nu cu gândul de a sluji lui Dumnezeu şi oamenilor, ci de a se pretinde ceea ce nu era. Ei au avut destulă vreme de a se pregăti pentru întâmpinarea Mirelui, dar somnul indolenţei, al vieţii lumeşti, al îngăduirii în viaţă a unor lucruri osândite de Dumnezeu îi va face să se trezească în faţa unei uşi încuiate, chiar dacă au profesat, au pretins o evlavie dar care era falsă şi au trăit o viaţă religioasă, dar moartă, fără untdelemn. Întoarcerea fecioarelor nechibzuite (vs. 11) nu presupune nicidecum că au căpătat Duhul Sfânt, era imposibil, uşa se încuiase, era prea târziu. Cine poate să aprecieze grozăvia de a fi lăsat afară când va veni Domnul Isus în harul şi bunătatea Lui să ia cu El pe toţi aceia care s-au încrezut cu adevărat în El pentru mântuirea sufletelor lor, şi cât de nemărginit de binecuvântată va fi bucuria acelora care au vegheat în aşteptarea Lui.

Să ne trezim din aţipirea noastră şi să ne ridicăm gândurile şi inimile la Domnul Hristos, Acela care vine ca Judecător pentru cei răi, dar în har pentru ai Săi, auzind parcă aevea cuvintele cu care se încheie Biblia: „Da, Eu vin curând” şi să ne unim cu toată sinceritatea şi bucuria, cu apostolul care răspunde: „Amin. Vino Doamne Isuse.”

„Spre miezul nopţii-un glas răsună viu: „O! iată vine Mirele!”

„Este Isus, al nost’ Mântuitor, El, cel dorit cu-atâta dor!

„Mireasa Lui te pregăteşte, ca să-ţi întâmpini scumpu-Ţi Mire!

„Frumoasă sărbătoare începe „O iată vine Mirele!”

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

„El împlineşte dorinţele celor ce se tem de El, le aude strigătul şi-i scapă”. Psalm. 145:10.

Dacă ne temem de Dumnezeu, atunci ne încredem în El. Şi dacă ne încredem în El, El ne dăruieşte la timpul potrivit ceea ce avem nevoie. În tot cursul vieţii El ne vine în ajutor. Dumnezeu se bucură dacă credem în El, aşteptând toate de la El Credinţa este mai tare ca oţelul pentrucă se bazează pe Cel Atotputernic. Prin credinţa vie putem mărturisi fericirea de a avea un Tată. Ne încredem în Tatăl nostru ceresc şi dacă avem nevoie de ceva, apelăm la El. Dacă avem un Tată bogat şi avem nevoie de bani, atunci mergem la El. Dar sunt mulţi evlavioşi care cutreeră lumea cerşind de la cei din lumea aceasta şi spun că Dumnezeu le este Tată. Haideţi să ne gândim un pic! Dumnezeu ne spune: Eu ştiu de ce aveţi nevoie. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Dacă avem un Tată atât de bogat, nu umblăm în lumea aceasta în lung şi-n lat, cerşind sau folosind diferite mijloace pentru a ajunge la bani. Pe de altă parte, lucrurile stau astfel: Dacă vrem să credem nu ne putem permite să irosim banii. Iar la masă se consumă totul, sau resturile se strâng, ca nimic să nu se arunce. În ziua de azi multe se aruncă. Oamenilor le este ruşine să servească la masă ceea ce nu s-a consumat cu altă ocazie. Aceasta nu dovedeşte frică de Dumnezeu şi nu putem fi fericiţi. Dumnezeu să lucreze prin harul Său ca să-I fim supuşi doar Lui, atât în lucruri mărunte, cât şi în cele mari; căutând să fim plăcuţi înaintea Lui şi nu înaintea oamenilor.

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

IZGONIRE DIVINĂ

…şi veţi izgoni pe canaaniţi, cu toate carele lor de fier şi cu toată tăria lor. Iosua 17.18

Este o mare îmbărbătare să fii tare, să fii sigur de biruinţă, căci atunci soldatul merge la luptă cu deplină încredere şi îndrăzneală. Noi care avem de luptat cu păcatul dinăuntrul nostru şi din jurul nostru, să fim încredinţaţi că putem să câştigăm biruinţa, care ne este dată prin Domnul Isus. Noi nu mergem ca să dăm înapoi, ci ca să biruim. Harul lui Dumnezeu ni s-a dat în toată puterea Sa, pentru ca să biruim răul sub toate formele sale. Noi suntem deci siguri de biruinţă.

Unele din păcatele noastre găsesc în firea noastră, în obiceiurile noastre, în ocupaţiile şi legăturile noastre, adevărate care de război ca să ne doboare. Dar, cu toate că este aşa, noi vom trece peste aceste greutăţi. Ele sunt foarte puternice şi noi foarte slabi în comparaţie cu ele, dar în numele Domnului noi le tăiem în bucăţi. Dacă un singur păcat ne stăpâneşte, noi nu suntem eliberaţii Domnului. Un om legat cu un singur lanţ este tot un prizonier. Este cu neputinţă să mergem în cer, chiar numai cu un singur păcat, dar care domneşte în noi; dar când este vorba de sfinţi, stă scris: „Păcatul nu va mai stăpâni asupra noastră”. Ridicaţi-vă, loviţi în aceşti duşmani şi sfărâmaţi-le toate carele de război. Domnul oştirilor este cu noi, şi cine va putea să stea împotriva puterii Sale care distruge păcatul?

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

Mergeți în toată lumea și predicați evanghelia la toată creația.

 Marcu 16.15

Omul a căzut sub puterea lui Satan și se află întro stare de completă înstrăinare față de Dumnezeu. Crucea este o mărturie clară cu privire la acest lucru. „Acesta este moștenitorul; veniți săl omorâm și să luăm în stăpânire moștenirea lui!” (Matei 21.38). Omul se află sub puterea celui care a uzurpat locul lui Dumnezeu în această lume; de aceea, ori de câte ori Dumnezeu a dorit săȘi manifeste drepturile sau săȘi exercite prerogativele suverane în lume, omul sa împotrivit, așa cum a spus Ștefan: „Voi întotdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt”. Faraon, Amalec, canaaniții, cu toții sau împotrivit Domnului și împlinirii scopurilor Lui cu privire la Israel. Chiar și israeliții Lau părăsit pe Izbăvitorul lor, iar când El lea trimis profeți, ei iau bătut sau iau omorât cu pietre; iar când La trimis pe Fiul Său, Lau țintuit pe cruce. Iudeii și națiunile sau unit pentru aL da la moarte pe Fiul lui Dumnezeu și astfel a fost manifestat întregul caracter al nelegiuirii omului.

Prin moartea Sa a fost împlinită răscumpărarea pentru omul vinovat. Prin această moarte a fost așezată temelia mântuirii eterne și baza pentru manifestarea unor glorii mai mărețe și mai înalte decât cele legate de împărăția lui Israel. Dumnezeu La înviat pe Isus dintre cei morți și La înălțat la dreapta Sa, după care a trimis Duhul Sfânt, pentru a strânge, dintre iudei și dintre națiuni, un popor pentru Numele Său.

Această lucrare este împlinită prin predicarea evangheliei. Această evanghelie este însă predicată în Numele disprețuit și lepădat al Domnului Isus și prin puterea Duhului Sfânt trimis din cer, iar ea judecă tot ceea ce este natural în inima omului, așa încât întâmpină multă împotrivire din partea acestuia și a lui Satan. Instrumentele pe care Dumnezeu le folosește sunt creaturi sărmane și slabe, lipsite de arme carnale. Totuși, porunca lea fost dată: „Mergeți în toată lumea” (Marcu 16.15). A. H. Rule

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

Doamne, ce înflăcărată este dorinţa mea crescândă după Tine, nu într-un chip îngust, limitat, ci în modul glorios al unei înţelegeri mai profunde a sfinţeniei Tale.

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

«Nu se va mai auzi în el de acum nici glasul plânsetelor, nici glasul ţipetelor.» ISAIA 65,19

Ce promisiune minunată din partea Dumnezeului nostru plin de dragoste! Ca şi copii ai Săi nu vom mai plânge în veşnicie, deoarece toate motivele de tristeţe vor dispărea, în cer nu vor mai exista prietenii distruse sau speranţe neîmplinite. Bolile trupeşti şi rănile sufleteşti, neînţelegerile, pericolele sau moartea vor fi total necunoscute în Paradis. Poţi să fii sigur că acolo nu ne vor mai chinui suferinţele, nu ne vor mai apăsa gândurile de moarte şi nici pierderea celor dragi. Toate lacrimile vărsate aici pe pământ vor fi şterse de Dumnezeu însuşi. Nu vei mai plânge în cer deoarece şi cele mai adânci doruri şi cele mai profunde dorinţe îţi vor fi împlinite. Inima rea, necredincioasă va fi înlocuită cu una nouă, plină de dragostea Lui. Ne vom înfăţişa fară nici o pată sau zbârcitură înaintea tronului Său şi vom avea imaginea minunată a Fiului Său pe feţe şi în inimă. De aceea, drag cititor, prinde curaj, căci: «El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut» (Apoc. 21,4).

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

Dimineaţa

Veniţi la Mine. Matei 11:28

Strigătul religiei creştine este cuvântul blând „veniţi”. Legea iudaică spune aspru: „du-te, şi ia aminte la paşii tăi şi la cărarea pe care mergi. Calcă poruncile, şi vei pieri; păzeşte-le, şi vei trăi”. Legea era un sistem al terorii, care călăuzea omul ca un bici. Evanghelia îl trage cu funii de iubire. Isus este Păstorul cel Bun care păşeşte înaintea oilor, invitându-le să-L urmeze, şi conducându-le întotdeauna cu blândeţe: „veniţi”. Legea respinge; Evanghelia atrage. Legea arata distanţa dintre Dumnezeu şi om; Evanghelia construieşte un pod peste această prăpastie şi îi ajută pe credincioşi să-l treacă. Din prima clipă a vieţii spirituale, până în momentul în care vei ajunge în slavă, îndemnul lui Isus va fi „vino la Mine”. Isus ne îndeamnă ca o mamă, care îşi ajută copilul să facă primii paşi întinzându-şi braţele şi chemându-l. El va fi întotdeauna în faţa noastră, rugându-ne să-L urmăm aşa cum soldaţii îşi urmează căpitanul. El va păşi întotdeauna înaintea ta ca să-ţi pregătească cărarea, şi tu vei auzi toată viaţa vocea Sa blândă care te cheamă. In clipa solemnă a morţii, cuvintele care te vor duce în cer vor fi „veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu” (Matei 25:34). Mai mult, aceasta nu este doar chemarea lui Christos pentru tine, ci şi strigătul tău către Christos: „Vino! Vino!” Vei aştepta cu dor a doua Sa venire. Vei spune: „vino repede. ,Amin! Vino, Doamne Isuse (Apocalipsa 22:20)”. Vei dori o părtăşie mai apropiată şi mai strânsă cu El. Când vocea Lui îţi va spune „vino”, vei răspunde „vino, Doamne, şi rămâi cu mine. Vino, şi ocupă tronul inimii mele. Domneşte în ea fără rivali, şi consacră-mă deplin în slujba Ta”.

Seara

Nici nu le-ai auzit, nici nu le-ai ştiut, şi nici nu-ţi era deschisă odinioară urechea la ele. Isaia 48:8

Este dureros să te gândeşti că, într-o anume măsură, acuzaţia aceasta poate fi aplicată credincioşilor care sunt adesea insensibili spiritual. Noi înşine am putea să ne jelim, fiindcă nu auzim vocea Lui Dumnezeu atunci când trebuie. „Nici nu le-ai auzit”. Există mişcări ale Duhului în sufletul nostru care trec neobservate. Sunt şoapte ale poruncilor şi iubirii divine care trec nevăzute de intelectul nostru. Vai! Am fost adesea ignoranţi –„nici nu le-ai ştiut”. Sunt probleme interioare pe care ar fi trebuit să le vedem, stricăciuni care au pătruns neobservate în vieţile noastre, afecţiuni care se ofilesc ca florile în frig, nesupravegheate de noi; străluciri ale feţei divine care ar putea fi văzute dacă nu ne-am închide ferestrele sufletului. Dar noi „nu pricepem şi nu înţelegem” (Isaia 44:18). Când ne gândim la acest lucru, suntem umiliţi la culme. Cât de mult ar trebui să-L iubim pe Dumnezeu, dacă ne gândim câta nebunie şi ignoranţă trebuie să ierte Dumnezeu, ca să ne trateze cu atâta îndurare! Admiră minunata suveranitate a harului, care ne-a ales în ciuda tuturor defectelor! Minunează-te de preţul care a fost plătit pentru noi, deşi Christos ştia cine eram! Cel care atârna pe cruce a văzut necredinţa, îndoiala, răceala, indiferenţa, nepăsarea şi lipsa rugăciunii, dar a spus: „căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Sfântul lui Israel, Mântuitorul tău!… pentru că ai preţ în ochii Mei, pentru că «sil preţuit şi te iubesc, dau oameni pentru tine, şi popoare pentru viaţa Al” (Isaia 43:3-4)! O, răscumpărare, cât de glorioasă este strălucire! ta pe lângă întunericul din noi! O Duh prea Sfânt, de acum înainte, dă-ne o ureche atentă şi o inimă înţelegătoare!

IZVOARE IN DEŞERT

Mai era acolo şi o proorociţă, Ana, … Ea nu se depărta de Templu, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi cu rugăciuni. (Luca 2:36-37)

Nu-ncape îndoială că noi învăţăm să ne rugăm rugându-ne, şi că cu cât ne rugăm mai mult, cu atât rugăciunile noastre vor fi mai bune. Oamenii care se roagă din când în când nu vor putea niciodată să ajungă la acel fel de rugăciune descris în Scripturi ca având „mare putere” (Iacov 5:16).

Marea putere în rugăciune este la îndemâna noastră, dar trebuie să lucrăm pentru a o obţine. Să nu ne imaginăm vreodată că Avraam ar fi putut să mijlocească pentru Sodoma cu atâta succes, dacă n-ar fi avut o relaţie strânsă cu Dumnezeu în anii precedenţi ai vieţii lui. Acea noapte întreagă de luptă a lui Iacov de la Peniel cu siguranţă n-a fost prima întâlnire pe care a avut-o cu Dumnezeul său. Şi putem privi chiar la cea mai frumoasă şi mai minunată rugăciune a Domnului nostru din Ioan 17, înainte de suferinţele şi moartea Sa, ca rod al numeroaselor Sale nopţi devoţionale, şi a trezirii Lui deseori înaintea zorilor pentru a Se ruga.

Dacă un om crede că poate deveni puternic în rugăciune fără să se dedice rugăciunii, trăieşte o mare iluzie. Rugăciunea lui Ilie, care a oprit ploaia din ceruri şi mai târziu a deschis zăgazurile cerurilor, a fost doar un exemplu dintr-o serie lungă de rugăciuni fierbinţi şi puternice ale lui adresate lui Dumnezeu. O, dacă şi noi creştinii ne-am aminti că stăruinţa în rugăciune este necesară pentru ca rugăciunea să fie eficientă şi victorioasă!

Marii mijlocitori, care sunt rareori menţionaţi în legătură cu eroii şi martirii credinţei, au fost totuşi cei mai mari binefăcători ai bisericii. Faptul că ei au devenit canale ale binecuvântărilor de îndurare către alţii a fost posibil numai datorită rămânerii lor înaintea scaunului îndurării lui Dumnezeu.

Adu-ţi aminte că trebuie să ne rugăm ca să ne rugăm şi trebuie să stăruim în rugăciune pentru ca rugăciunile noastre să continue. Charles H. Spurgeon

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

Marcu 10.35-52

Nu ne sustragem de la a face o remarcă în legătură cu credinţa lui Iacov şi a lui Ioan. Deşi ştiau că învăţătorul lor era Mesia, Moştenitorul împărăţiei, şi că vor avea parte împreună cu El, cererea lor dă totuşi la iveală ignoranţa şi deşertăciunea inimii lor fireşti. Plin de har, Domnul îi strânge pe ucenici în jurul Lui şi foloseşte această intervenţie nefericită a celor doi fraţi pentru a le da o învăţătură (atât lor, cât şi nouă). Să nu înţeleagă ei oare că au înaintea lor pe Modelul smereniei prin excelenţă, pe Acela care, având tot dreptul să I se slujească, a dorit să devină Rob pentru a-Şi elibera făptura şi a plăti cu viaţa Sa preţul răscumpărării cerute de Marele Judecător? Versetul 45 poate fi numit versetul cheie al Evangheliei, fiind un rezumat al acesteia.

Duhul Sfant ne înfăţişează în acest capitol trei atitudini foarte diferite: omul pe care Domnul îl invită să-L urmeze şi care pleacă (v. 21,22); ucenicii chemaţi şi ei şi care Îl urmează, dar îngroziţi (v. 32) şi făcând caz de renunţările lor (v. 28); şi cerşetorul orb, căruia Isus nu îi cere nimic când îl vindecă, dar care, fără niciun cuvânt şi, aruncându-şi haina care ar fi putut să-l stânjenească pe cale, îl urmează „pe drum
(v. 52).

Remarcăm nestatornicia mulţimii, cea care la început îl mustră pe orb, dar care, peste numai câteva clipe, îi va spune: „îndrăzneşte…!” (v. 48,49).

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

Text: Genesa 15:1-6

UN DAR AL HARULUI

Căci prin har ați fost mântuiți prin credință, … Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. Efeseni 2:8, 9

Într-un articol publicat de Moody Monthly, evanghelistul D.L. Moody a relatat despre un bărbat care a făcut o mărturisire personală în timpul unui serviciu religios în care predicase el. Ridicându-se în picioare, omul a spus că i-au trebuit 42 de ani ca să învețe trei lecții importante.

„In primul rând, a spus omul, am ajuns să-mi dau seama că nu pot face nici un lucru pe baza căruia să-mi merit mântuirea.” Moody s-a gândit că este un lucru care merită să-l înveți.

„În cel de-al doilea rând, a continuat el, am aflat că Dumnezeu nu-mi cere să fac nimic pentru a-mi câștiga mântuirea.” Și asta-i important, s-a gândit Moody.

„În cel de-al treilea rând, a încheiat acest bărbat, am învățat că Isus a încheiat la cruce lucrarea care îmi aduce mie mântuire. Tot ceea ce trebuie să fac este s-o iau.”

Arătând că este de acord cu cele de mai sus, Moody și-a încheiat articolul cu acest apel: „Dragi prieteni, să încetăm a ne mai zbate și a mai lupta și haideți să acceptăm mântuirea chiar acum”.

Lucrarea de răscumpărare a fost încheiată. Dar pentru a beneficia de ea, trebuie să-L primim pe Cristos prin credință. Biblia spune: „Pe când, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce-l socotește pe păcătos neprihănit, credința pe care o are el îi este socotită ca neprihănire” (Rom. 4:5). Mântuirea nu este o răsplată. Este un dar al harului pe care trebuie să-l acceptăm cu umilință.

Dacă nu te-ai încrezut niciodată în Cristos, pune-ți astăzi încrederea în El ca Mântuitorul tău personal. Cere-I să te curățească de păcatele tale și să preia controlul asupra vieții tale. Atunci vei cunoaște tu însuți darul harului Său. – R.W.D.

Har minunat, infinit, fără seamăn

Peste cei care cred, fără plată-i turnat!

Tu cel ce tânjești să-I vezi fața lui Isus,

Primește-I chiar azi harul bogat! – Johnston

Mântuirea nu este o realizare a noastră, ci este un dar pe care-l primim.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Mi-ați adus voi vite junghiate și jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel? Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-ați făcut ca să vă închinați lor. Fapt. 7,42.43.

Ce serioasă amenințare a trebuit să spună poporului Israel proorocul Amos (capitolul 5) și în același timp să le proorocească judecata: „Vă voi duce în robie dincolo de Damasc.” Canaan a fost locuința prezisă și orânduită de Dumnezeu pentru ei. Pe calea prin pustie până acolo, poporul acesta răscumpărat prin sânge din robia Egiptului trebuia să ducă chivotul tot drumul. Prezența chivotului în mijlocul lor le dădea putere și îi sfințea. Dar când neglijau aceasta totul era pierdut. Și acolo s-a ajuns cu acest popor. Ei s-au alipit de idoli străini și aceasta a fost o înjosire a chivotului. Ce judecată serioasă! Și pentru noi care avem o chemare cerească aceasta este o avertizare serioasă. Chivotul care este în mijlocul nostru ținut în toată slava și cinstea, care merge cu noi în pustia acestei lumi, este NUMELE FIULUI LUI DUMNEZEU. Cu toată râvna sfântă să cinstim acest Nume îndeosebi în aceste zile din urmă. Nu mai este loc de discuții contradictorii, ci e necesară o distanțare hotărâtă de tot ce nu este după gândul Său. loan spune în epistola sa: „Oricine o ia înainte și nu rămâne în învățătura lui Hristos n-are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învățătura aceasta are pe Tatăl și pe Fiul. Dacă vine cineva la voi și nu vă aduce învățătura aceasta să nu-l primiți în casă și să nu-i ziceți: Bun venit. Căci cine-i zice: Bun venit se face părtaș faptelor lui rele.” (vezi 2 loan vers. 9-11). Numele Său este Acel Nume: „pe care L-a pus moștenitor al tuturor lucrurilor și prin care a făcut și veacurile” care la început era la Dumnezeu și care era Dumnezeu. Să reținem acest lucru!

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Nu vă îngrijorați, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei. Matei 6.34

Grijile vieții

Civilla Martin, autoarea imnului „De ce-s cuprins de griji”, a povestit despre vizita, pe care a făcut-o în anul 1904, unei prietene credincioase țintuită la pat de o boală grea. Doamna Martin și-a întrebat prietena, dacă a fost vreodată descurajată de condiția nefericită în care se afla. Aceasta i-a răspuns imediat: „Cum pot să fiu descurajată, când știu că Tatălui meu ceresc Îi pasă de fiecare vrăbiuță, iar pe mine mă iubește și îmi poartă de grijă?”. La puțin timp după această vizită, Civilla Martin a scris versurile imnului: „De ce-s cuprins de griji” – melodie ce s-a dovedit a fi un balsam pentru sufletul celor care au trecut prin încercări sau boli.

Grijile vieții prezente ne conduc să ne alipim de lucrurile de pe pământ și de lume. De aceea Domnul ne îndeamnă să nu ne îngrijorăm cu privire la ceea ce vom mânca sau vom bea, nici cu privire la îmbrăcămintea noastră. Păsările cerului nu fac provizii, ele nu strâng averi. Dumnezeu le hrănește. Este interesant că Mântuitorul a ales cele mai neînsemnate păsări – vrăbiile – pentru a ne învăța un mare adevăr: în ochii lui Dumnezeu, niciunul dintre noi nu este neînsemnat! El este interesat de fiecare detaliu din viața noastră.

Să păstrăm în inimile noastre acest adevăr al purtării de grijă a lui Dumnezeu față de creația Sa!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

CAUTĂ ÎMPĂCAREA (2)

„Du-te întâi de te împacă… apoi vino de adu-ţi darul…” (Matei 5:24)

     Te afli în conflict cu cineva? Îți apasă sufletul, îți ia liniștea și îți afectează până și activitatea de la locul de muncă? Iată ce a spus Domnul Isus că ar trebui să faci (v. 23-24): „Dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întâi de te împacă cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.”

Poate spui: „Aștept ca el să vină la mine, mai întâi…” Dar dacă  nu vine? Astăzi, Domnul Isus îți spune: „Du-te și împacă-te!” E ceva umilitor dar și riscant, întrucât s-ar putea să nu primești răspunsul la care te aștepți. De ce nu a spus Domnul Isus: „Așteaptă puțin, și situația se va schimba”?! Deoarece când lași lucrurile să se adune, acumularea explodează! Ajungi să-ți activezi toată artileria grea, tot ce te-a deranjat la acea persoană în ultimul deceniu! Pe de altă parte, poate te-ai hotărât „să lași lucrurile deoparte” deocamdată. Biblia spune: „Să n-apună soarele peste mânia voastră, şi să nu daţi prilej diavolului” (Efeseni 4:26-27).

Vrăjmașul dorește să vă rănească pe amândoi, ridicând un zid între voi – îl vei lăsa s-o facă? Ce se întâmplă dacă tu ieși victorios, dar cealaltă persoană pleacă rănită și supărată? Ce are mai mare importanță: ideea pe care o susții sau relația? De dragul lui Dumnezeu și de dragul tău, iartă, treci cu vederea ofensa și continuă-ți viața.

Dacă dorești ca Dumnezeu să te folosească și să te binecuvânteze – nu mai aștepta, caută împăcarea!

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: