2 Martie 2016
TOTUL PENTRU GLORIA LUI
de Oswald CHAMBERS
Ai simţit durerea provocata de Domnul?
Isus i-a spus a treia oară: ,.Mă iubeşti?”
loan 21:17
Ai fost vreodată rănit de Domnul până in adâncul tău, până în străfundul celei mai sensibile părţi a fiinţei tale? Diavolul nu ne răneşte niciodată acolo, nici păcatul, nici afecţiunile umane nu ne pot răni atât de adânc. Nimic nu poate pătrunde până în acel loc al fiinţei noastre decât Cuvântul lui Dumnezeu. „Petru s-a întristat pentru că Isus i-a spus a treia oară…” A devenit conştient de faptul că, în străfundurile fiinţei lui, el Îi
era devotat lui Isus si a început să vadă ce Însemna această întrebare a lui Isus repetată cu răbdare. Nu mai rămăsese în mintea lui Petru nici cea mai mică urmă de amăgire, el nu mai putea fi înşelat din nou. Nu mai era loc pentru declaraţii pasionale, explozii de bucurie sau efuziuni sentimentale. Pentru el a fost o revelaţie să vadă cât de mull îl iubea pe Domnul şi, cu uimire, i-a spus: „Doamne. Tu toate le ştii”. Petru a început să vadă cât de mult Îl iubea pe Isus; dar nu a spus: „Uită-Te la cutare sau la cutare lucru pentru a afla dovada dragostei mele”. A început să descopere în el însuşi cît de mult Îl iubea pe Domnul, să-şi dea seama că pentru el nu exista nimeni sus în cer sau jos pe pământ în afară de Isus Cristos. Dar el n-a ştiut aceasta până când n-a venit întrebarea de probă, întrebarea dureroasă din partea Domnului. Întrebările Domnului îmi arată întotdeauna cum sunt eu. Cu câtă fermitate şi iscusinţă răbdătoare s-a purtat Isus Cristos cu Petru! Domnul nostru nu pune niciodată întrebări decat la momentul potrivit. Rareori, probabil o dată in viaţă, El ne prinde la strâmtoare, ranindu-ne cu întrebările Lui directe. Atunci vom descoperi că îl iubim mult mai profund decât am putea spune vreodată prin cuvinte.
MANA DE DIMINEAŢĂ
„De aceea să lăsăm cuvintele începătoare ale lui Hristos şi să mergem spre cele ce aparţin oamenilor maturi, fără să mai punem din nou temelia pocăinţei de faptele moarte.” EVREI 6:1
Unul din scopurile epistolei către Evrei este acela de a ne separa de ceea ce aparţine începutului şi de a ne atrage spre Omul din cer, Domnul Isus Hristos. Cunoscându-L pe El, Fiul cel veşnic, ca pe Omul slăvit, ne va ajuta să devenim în mod practic, părtaşi ai chemării noastre cereşti.
Astăzi se apreciază foarte puţin triumful Omului care a străbătut cerurile şi care acum stă la dreapta Măririi, în ceruri, având un Nume care este mai presus de orice nume. De la El am primit mântuirea sufletelor noastre. Acesta este începutul vieţii noastre spirituale. Trebuie însă să mergem mai departe. Domnul doreşte să înaintăm pe calea credinţei, nu să rămânem numai la cruce, deşi a privi pe Mielul care a fost omorât pentru noi, va fi fără îndoială pricina laudelor noastre de-a lungul veşniciei. Să nu rămânem deci prunci în Hristos. De la laptele curat cu care este hrănit pruncul, să ne maturizăm şi să dorim hrană tare, hrană pentru creşterea noastră spirituală. Şi această hrană să fie Omul din slavă (Evr.6:1-3).Ocupându-ne cu El slăvit în ceruri, vom primi comori nebănuite, o înţelegere şi un discernământ al lucrurilor duhovniceşti maturizându-ne în cunoaşterea Domnului Hristos. Astăzi mulţi oameni ai lui Dumnezeu sunt deprimaţi pentru că afecţiunile lor nu sunt fixate în Hristos, Cel slăvit în ceruri. Adunări întregi trec prin crize adânci pentru că asocierea vie cu Capul din cer a fost pierdută din vedere. Experienţele nu ne fac să creştem şi să înaintăm pe Calea Domnului. Dar adevărata creştere vine dintr-o adâncă preţuire a Domnului Hristos, a ceea ce este El pentru Tatăl şi a ceea ce este El pentru noi în har. (K. Rot). Ce-i de făcut? Negreşit, o superficială citire a Cuvântului lui Dumnezeu, sau o citire de rutină dar fără o adâncă meditaţie, nu ne va ajuta să-L cunoaştem cu adevărat pe Domnul Isus. Apostolul Pavel, către sfârşitul vieţii, spunea: „…şi să-L cunosc pe El, şi părtăşia suferinţelor Lui…” Dar mai ales gândindu-ne că El este sus în cer, plin de slavă, slavă pe care El vrea s-o împartă cu noi, gândindu-ne la faptul că noi am fost puşi „să şedem împreună în locurile cereşti în Hristos”, ne va face să reconsiderăm mai bine viaţa noastră aici şi ne va da putere să trăim ca oameni cereşti. O, ce glorioasă poziţie avem! Domnul să ne ajute s-o cultivăm tot mai mult dezlipindu-ne de pâmânt şi gândindu-ne la lucrurile de sus, la El!
MÂNTUIREA PRIN HRISTOS
Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER
„Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună.” 2 Corinteni 9:8
Este o mângâiere că Dumnezeu poate să facă acestea. Dacă privim creşterea, observăm că El poate să facă să avem destul atât în cele trupeşti, cât şi în cele duhovniceşti, aşa cum este scris: „A împrăştiat, a dat săracilor, neprihănirea Lui rămâne în veac.”
Cel ce dă sămânţă semănătorului şi pâine pentru hrană, vă va da şi vouă şi vă va înmulţi sămânţa de semănat şi va face să crească roadele neprihănirii voastre. În felul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care prin voi va face să se aducă mulţumiri Lui Dumnezeu. 2 Corinteni 9:9-11; Aici putem vedea: El poate face;tot aşa putem observa şi în Romani 8:4: „Pentru ca porunca legii să fie împlinită în noi, care trăim, nu după îndemnurile firii pămâneşti, ci după îndemnurile Duhului.” Deci, El este Acela care ne face să creştem, dacă nu trăim după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului. În aceasta constă responsabilitatea noastră, şi dacă nu creştem, este din vina noastră. Cu cât mai preţios ne devine Mântuitorul, cu atât mai mult se observă creşterea în viaţa noastră;cu cât mai mult spaţiu câştigă El, sunt alungate faptele proprii. Până la urmă faptele proprii sunt puse la o parte. Noi nu putem să ne scăpăm de faptele proprii, dar putem să ne legăm lăuntric de Isus, trăind după Cuvântul Său. Omul nu poate să crească decât în har şi pe temelia harului.
TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU
de Charles H. SPURGEON
A DA FĂRĂ A SPUNE O ŞOAPTĂ
Ci tu, când faci milostenie, să nu ştie stingă ta ce face dreapta ta, pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. Matei 6.3-4
Nu este făcută nici o făgăduinţă pentru aceia care fac milostenie pentru a fi văzuţi de oameni. Ei îşi au răsplata prin lauda semenilor lor şi nu pot nădăjdui să fie plătiţi de două ori. Să facem milostenie în ascuns. A da adesea şi mult, să fie în viaţa ta un lucru atât de natural cum sunt prânzurile tale, aşa încât să nu poţi număra de câte ori ai făcut milostenia. Împlineşte acest îndemn fără a-ţi şopti ţie însuţi: „Ce darnic sunt!” Nu te răsplăti astfel; lasă această grijă în seama lui Dumnezeu, care vede, îşi aminteşte şi răsplăteşte. Ferice de omul milos, căci binefacerile sale necunoscute sunt pentru el un izvor nesecat de bucurie. Cum aş putea să am parte de el, decât lăsând să se reverse ceea ce pune Domnul ca milă şi iubire în sufletul meu?De aici chiar, şi dincolo, Domnul însuşi va fi răsplătitorul aceluia care dă în ascuns. El îi va răsplăti la timpul potrivit şi în cel mai bun fel. Numai veşnicia ne va descoperi întinderea acestei făgăduinţe.
DOMNUL ESTE APROAPE!
Calendar Biblic
O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde. Psalmul 139.6
Credinciosul se bucură ştiind că Dumnezeu vede toate lucrurile. El se bucură de călăuzirea lui Dumnezeu, care luminându-i calea îl păzeşte de cădere. Credinciosul este atent la cele ce vorbeşte şi la ceea ce lucrează. Chiar în zilele rele de acum când fiii lumii nu se mai întreabă de existenţa Lui nici chiar când lumea se cutremură din temelii, credinciosul îşi aminteşte cu multă pace: „Domnul este în Templul lui cel sfânt. Domnul îşi are scaunul de domnie în ceruri, ochii lui privesc şi pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor” (Ps. 11.4).Ce har nemărginit pentru noi, care odinioară am fost în lumea aceasta departe de Dumnezeu, dar acum suntem lângă El. Evreul avea voie să meargă numai până în faţa cortului, dar noi avem în har intrare slobodă la Dumnezeu Tatăl prin dragostea Lui, arătată în lucrarea de mântuire săvârşită de Domnul Cristos pe Golgota. Lucrarea Lui cea desăvârşită ne-a împăcat cugetele, iar inimile noastre se bucură că ochii lui Dumnezeu privesc cu plăcere spre cei smeriţi. Cât de plăcut trebuie să fie pentru un om când Domnul îi spune: „Te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea” (Ps. 32) Această temelie ne face să păşim neclintiţi, călăuziţi şi luminaţi de Cuvântul lui Dumnezeu, pe drumul spre casa din ceruri, să ne despărţim cu uşurinţă de cele lumeşti şi să gândim cu drag la patria noastră cea de sus. Şi dacă David a cunoscut aceste cărări ale lui Dumnezeu atât de măreţe, cât de mult ar trebui să ne ridicăm noi inima în laudă, mulţumire şi adorare pentru ceea ce Domnul Isus a făcut pentru noi.Dumnezeu este suveran şi poate să lucreze unde-I place. Se cade însă ca noi să ne supunem autorităţii Lui şi să lucrăm acolo unde ne-a poruncit El. Dumnezeu este Atotputernic să lucreze în cea mai abătută sectă, dar locul nostru după Cuvântul Sfânt este în Adunarea lui Dumnezeu şi nicidecum în altă parte.
BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU
de Oswald CHAMBERS
O, Doamne, Dumnezeule, ceea ce eşti Tu pentru mine, abia încep să deosebesc – mai mult decât lumina dimineţii, mai mult decât bucurie şi sănătate, mai mult decât toate binecuvântările Tale. Luminează-mă din nou în dimineaţa asta şi fa-mă să luminez în totul cu lumina Ta.
MEDITAŢII ZILNICE
de Wim MALGO
«Astfel dar, după cum aţi primit pe Cristos lsus, Domnul, aşa să şi umblaţi în El, fiind înrădăcinaţi şi zidiţi în El, întăriţi prin credinţă după învăţăturile care v-aufost date şi sporind în ea cu mulţumiri către Dumnezeu.» Coloseni 2,6-7
O dată cu creşterea speranţei, a credinţei puternice — creşte în noi şi dragostea izvorâtă din Dumnezeu. Dragostea lipseşte de cele mai multe ori diri viaţa şi inima noastră. Prin apropierea de Domnul însă ea creşte. Dragostea lui Isus în tine este un semn concret al alergării tale pe calea Domnului şi al prezenţei Duhului Sfânt al lui Dumnezeu în tine. Dragostea lui Dumnezeu în inima unui credincios nu aşteaptă nimic de la alţii, ci mereu dăruieşte, aşa cum şi Domnul Isus S-a dăruit pe Sine – din dragoste. Pentru ce se roagă Pavel întemniţat în închisoarea romană? Se roagă cumva să fie eliberat din închisoare cât mai repede? Nu! El se roagă: «Şi mă rog ca dragostea voastră să crească tot mai mult în cunoştinţă şi orice pricepere» (Filip. 1,9). Aceasta era principala sa grijă, preocupare, motiv pentru care de altfel a vorbit despre dragoste atât de des. Aici atingem un punct de o importanţă capitală, majoră, deoarece în zilele noastre dragostea nu creşte, ci dispare. Dar acelaşi apostol Pavel ne îndeamnă pe toţi: «Dar, mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii» (Col. 3,14).
MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI
de Charles H. SPURGEON
Dimineaţa şi Seara
DIMINEAŢA
Şi fiecare om din Israel se pogora la filisteni ca să-ţi ascută fierul plugului, coasa, securea şi sapa.
1 Samuel 13:20
Noi suntem angajaţi într-o bătălie pe viaţă şi pe moarte cu filistenii răului. Fiecare armă din preajma noastră trebuie folosită. Predicarea, învăţarea, rugăciunea, facerea de bine — toate trebuie puse la lucru; orice talent care ni s-a părut neînsemnat trebuie folosit. Coasa, securea şi sapa pot fi folositoare în uciderea filistenilor. Uneltele grele pot lovi cu putere, şi atâta vreme cât distrug răul, nu contează dacă loviturile sunt elegante sau nu. Fiecare moment, la timp sau în afara timpului, fiecare pricepere, educată sau nedezvoltată, fiecare ocazie, favorabilă sau nefavorabilă, trebuie să fie folosite, fiindcă Vrăjmaşii noştri sunt mulţi şi forţa noastră este insuficientă. Multe dintre uneltele noastre au nevoie să fie ascuţite. Avem nevoie de înţelegere, tact, energie, promptitudine — într-un cuvânt, de o completă adaptare — pentru lucrarea Domnului. Simţul practic este rar întâlnit la conducătorii lucrării creştine. Trebuie să învăţăm de la vrăjmaşii noştri, şi astfel să-i facem pe filisteni să ne ascută uneltele. In dimineaţa aceasta trebuie să ne pregătim să ne ascuţim zelul pe tot timpul zilei cu ajutorul Duhului Sfânt. Observaţi energia catolicilor, care trec peste mări şi ţări pentru un singur prozelit. Oare vor monopoliza ei toată înflăcărarea? Uitaţi-vă chinurile pe care le îndură sălbaticii pentru idolii lor. Oare vor rămâne singurii oameni care rabdă şi se sacrifică? Priviţi-l pe prinţul întunericului, cât de perseverent este în dorinţele sale, cât de neabătut în aşteptări, cât de îndrăzneţ în planuri, cât de priceput în comploturi şi cât de energic în toate! Diavolii sunt uniţi ca unul în infama lor rebeliune, în timp ce noi, care credem în Isus ne împărţim în slujba lui Dumnezeu şi nu lucrăm aproape niciodată în comun. O, dacă am învăţa din munca infernală a Satanei cum să trăim ca nişte buni samariteni, căutându-i pe cei care au nevoie de ajutor!
SEARA
Da, mie, care sunt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii, mi-a fost dat harul acesta să vestesc Neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Christos. Efeseni 3:8
Apostolul Pavel simţea că este un mare privilegiu să ţi se îngăduie să predici Evanghelia. El nu-şi privea chemarea ca pe o corvoadă, şi o îndeplinea cu mare bucurie. Totuşi, chiar dacă Pavel era mulţumitor pentru chemarea sa, succesul obţinut îl umilea. Cu cât mai tare se umple un vas, cu atât mai mult se cufundă în apă. Leneşii pot să-şi laude priceperea, fiindcă nu o exercită, dar lucrătorul sincer îşi vede curând slăbiciunile. Dacă cauţi să fii umilit, încearcă să munceşti din greu. Dacă vrei să-ţi cunoşti nimicnicia, încearcă să faci ceva măreţ pentru Isus. Dacă vrei să afli cât eşti de neputincios fără Dumnezeu, începe să proclami „bogăţiile nepătrunse ale lui Christos” şi vei cunoaşte, ca niciodată înainte, cât eşti de slab şi nevrednic. Deşi apostolul îşi cunoştea slăbiciunea şi şi-o mărturisea, nu s-a încurcat niciodată în lucrare. De la prima predică până la ultima, Pavel L-a predicat pe Christos şi numai pe El. A ridicat crucea şi L-a preamărit pe Fiul lui Dumnezeu care a murit pe ea. Urmează-i exemplul în toate eforturile tale de a proclama mântuirea, şi lasă-L pe „Christos si pe El răstignit” (vezi 1 Corinteni 2:2) să fie tema ta necontenită. Creştinul trebuie să fie asemeni florilor de primăvară care, de îndată ce răsare soarele, îşi ridică cupele aurii spre cer spunând „umple-ne cu razele tale!”, dar care îşi pleacă fruntea imediat ce se întunecă.Ca şi ele, creştinul trebuie să simtă preţioasa influenţă a lui Isus. Isus trebuie să fie soarele lui, iar el trebuie să fie floarea care se înalţă spre Soarele Dreptăţii. O, să vorbeşti despre Isus este subiectul care oferă „sămânţă semănătorului şi pâinea celui ce mănâncă” (Isaia 55:10). Este cărbunele aprins care atinge buzele vorbitorului şi singura cheie pentru inima ascultătorului.
IZVOARE IN DEŞERT
Fii gata dis-de-dimineaţă şi suie-te …; să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. Nimeni să nu se suie cu tine. (Exod 34:2,3)
Dimineaţa este un timp deosebit de important al zilei. Niciodată să nu începi o nouă zi până nu te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu, nici să nu priveşti la faţa altora până n-ai privit-o pe a Lui. Să nu te aştepţi să fii victorios, dacă-ţi începi ziua numai în puterea ta.
Începe-ţi lucrul de zi cu zi după ce ai fost influenţat de câteva momente liniştite de meditaţie între inima ta şi Dumnezeu. Nu te întâlni cu alţii, nici chiar cu membrii familiei tale, înainte să te fi întâlnit cu marele Oaspete şi onoratul Tovarăş al vieţii tale – Domnul Isus Hristos.
Întâlneşte-te doar cu El singur, în mod regulat, având Cartea Lui de sfătuire deschisă înaintea ta. Înfruntă apoi treburile zilnice, şi pe cele unice, responsabilităţile de zi cu zi, cu înnoită influenţă şi control al caracterului Său asupra tuturor acţiunilor tale.
Începe ziua cu Dumnezeu!
El îţi este Soarele şi Ziua!
A Lui este strălucirea zorilor tăi;
Încredinţează-I Lui ziua ta.
Cântă o cântare nouă dis-de-dimineaţă!
Alătură-te pădurilor şi dealurilor vesele;
Alătură-te vânturilor înviorătoare şi mărilor şi câmpiilor,
Alătură-te florilor dalbe şi pârâiaşelor.
Cântă-I lui Dumnezeu primul tău cântec!
Nu tovarăşilor tăi,
Nu creaturilor făcute de mâna Lui,
Ci Singurului plin de glorie.
Fă-ţi plimbarea de dimineaţă cu Dumnezeu!
Lasă-L să meargă înainte cu tine;
Pe râu, sau pe mare, sau pe cărări de munte,
Caută totuşi compania Lui.
Prima ta tranzacţie să fie
Cu Însuşi Dumnezeu de sus;
Aşa vor prospera treburile tale,
Şi toată ziua va fi dragoste. Horatius Bonar
Cei care au realizat cel mai mult pentru Dumnezeu în această lume sunt cei care au fost găsiţi pe genunchi dis-de-dimineaţă. De exemplu, Matthew Henry stătea în părtăşie cu Dumnezeu în biroul lui de la 4:00 la 8:00 dimineaţa în fiecare zi. Apoi, după micul dejun şi un timp de rugăciune cu familia, se întorcea în biroul lui unde rămânea până la prânz. După masa de prânz, scria până la orele 16:00 şi apoi petrecea restul zilei vizitându-şi prietenii.Philip Doddridge, referindu-se la cartea sa Cel ce prezintă familia, scoate în evidenţă diferenţa dintre a te trezi la 5:00 şi a te trezi la 7:00. El a realizat că o creştere a zilei de lucru cu 25% este echivalentă cu a adăuga zece ani de lucru la viaţa ta într-o perioadă de patruzeci de ani.
Comentariul asupra Bibliei al lui Adam Clarke a fost scris în principal în primele ore ale dimineţii. Notele lui Barnes, un popular şi folositor comentariu scris de Albert Barnes, a fost de asemenea rodul orelor matinale. Şi Schiţele lui Charles Simeon au fost scrise în cea mai mare parte între 4:00 şi 8:00 a.m.
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
Volumul III
Psalmul 17
În Psalmul 16 am admirat încrederea Omului desăvârşit. In Psalmul 17 avem înaintea noastră dreptatea Lui.Ca şi încrederea Lui, şi dreptatea Lui se află – şi aceasta în primul rând – înaintea lui Dumnezeu, care găseşte în ea o satisfacţie deplină. Oamenii nu pot vedea decât umblarea cuiva; dar Dumnezeu merge şi mai în profunzime şi ia în considerare motivele care dirijează această umblare. Psalmul 11.5 ne-a învăţat că „Domnul cercetează pe cel drept…”. Şi iată rezultatul examinării atente a inimii Domnului Isus: „… Tu n-ai găsit nimic; gândul Meu nu este altfel decât cuvântul Meu” (v. 3; comp. cu loan 8.25). Ce model incomparabil! Să veghem asupra gândurilor noastre, astfel încât ele să fie întotdeauna în perfect acord cu cuvintele noastre; şi invers. Pe de altă parte, să învăţăm să cunoaştem şi să folosim Cuvântul lui Dumnezeu aşa cum a făcut-o El: S-a folosit de Cuvânt pentru a Se apăra de omul violent, de Satan însuşi (v. 4; Matei 4.4,7,10).Versetele 14 şi 15 accentuează contrastul dintre oamenii lumii acesteia, care „au partea lor în această viaţă”, şi cel drept (Hristos, dar şi cel credincios), a cărui parte este cerească (Psalmul 16.5). Suferind acum în totul pentru dreptate, el se gândeşte la înviere şi la subiectul afecţiunilor sale: „mă voi sătura de chipul Tău” (v. 15; comp. cu Psalmul 16.11).
PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE
Text: 2 Petru 3:14-18
…să doriţi laptele duhovnicesc şi curat,…dacă aţi gustat în adevăr că bun este DomnuL 1 Petru 2:2, 3
MAI MULT DECÂT SATISFĂCUT
Intr-una din zile, împreună cu soţia, ne-am oprit la o cofetărie renumită, cunoscută pentru larga varitate a sortimentelor de îngheţată. în timp ce stăteam lângă tejghea, consumând îngheţata comandată, am început să-i studiez pe cei ce intrau în magazin. Erau două feluri de oameni: unii care ştiau ce voiau şi alţii care nu ştiau. Unii dintre clienţi nu ştiau ce să aleagă. Puteau studia lista diferitelor arome şi gusturi şi le puteau examina în vitrina frigorifică. O femeie a cerut să guste mai întâi dintr-un anumit sortiment. După ce i s-a dat puţin ca să guste, a făcut o strâmbătură urâtă şi s-a grăbit să arunce restul la coşul de gunoi. Câţiva au încercat trei, patru feluri înainte de a se decide. Alţi clienţi, ştiau exact ce doreau. Se îndreptau direct spre tejghea, comandau şi plecau bucurându-se de alegerea făcută. Gustând mai întâi din acel fel de îngheţată au luat mai mult „din acelaşi fel” şi erau satisfăcuţi. Ii văd pe credincioşii în Cristos ca fiind ca şi cei din al doilea grup. Noi am „gustat” deja din bunătatea Domnului. Pentru că ne-am încrezut în El, acum dorim fierbinte „laptele curat” al Cuvântului lui Dumnezeu pentru a ne hrăni mereu, mereu. Tânjim după hrana spirituală continuă care vine prin citirea şi studierea Cuvântului lui Dumnezeu şi prin auzirea lui în predici şi învăţături. Am învăţat din experienţa personală că Dumnezeu şi Cuvântul Lui este mai mult decât satisfăcător. – D.C.E.
Frânge-mi pâinea vieţii, o Doamne sfânt,
Cum pâinile pe malul mării ai frânt.
Dincolo de pagini, Te caut cu tot ce sunt,
Tânjind de dorul Tău, o viule Cuvânt.– Lathbury
Biblia este pâinea vieţii care nu se învecheşte niciodată.
DOMNUL ESTE APROAPE – GBV
http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape
O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde. Psalmul 139.6
Credinciosul se bucură ştiind că Dumnezeu vede toate lucrurile. El se bucură de călăuzirea lui Dumnezeu, care luminându-i calea îl păzeşte de cădere. Credinciosul este atent la cele ce vorbeşte şi la ceea ce lucrează. Chiar în zilele rele de acum când fiii lumii nu se mai întreabă de existenţa Lui nici chiar când lumea se cutremură din temelii, credinciosul îşi aminteşte cu multă pace: „Domnul este în Templul lui cel sfânt. Domnul îşi are scaunul de domnie în ceruri, ochii lui privesc şi pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor” (Ps. 11.4).Ce har nemărginit pentru noi, care odinioară am fost în lumea aceasta departe de Dumnezeu, dar acum suntem lângă El. Evreul avea voie să meargă numai până în faţa cortului, dar noi avem în har intrare slobodă la Dumnezeu Tatăl prin dragostea Lui, arătată în lucrarea de mântuire săvârşită de Domnul Cristos pe Golgota. Lucrarea Lui cea desăvârşită ne-a împăcat cugetele, iar inimile noastre se bucură că ochii lui Dumnezeu privesc cu plăcere spre cei smeriţi. Cât de plăcut trebuie să fie pentru un om când Domnul îi spune: „Te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea” (Ps. 32) Această temelie ne face să păşim neclintiţi, călăuziţi şi luminaţi de Cuvântul lui Dumnezeu, pe drumul spre casa din ceruri, să ne despărţim cu uşurinţă de cele lumeşti şi să gândim cu drag la patria noastră cea de sus. Şi dacă David a cunoscut aceste cărări ale lui Dumnezeu atât de măreţe, cât de mult ar trebui să ne ridicăm noi inima în laudă, mulţumire şi adorare pentru ceea ce Domnul Isus a făcut pentru noi.Dumnezeu este suveran şi poate să lucreze unde-I place. Se cade însă ca noi să ne supunem autorităţii Lui şi să lucrăm acolo unde ne-a poruncit El. Dumnezeu este Atotputernic să lucreze în cea mai abătută sectă, dar locul nostru după Cuvântul Sfânt este în Adunarea lui Dumnezeu şi nicidecum în altă parte.
SĂMÂNȚA BUNĂ
http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna
Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre …Evrei 12.2
Câțiva țărani tineri au făcut un pariu, cine poate ara cel mai bine.
După ce a fost terminată munca, arbitrul concursului a spus: „Tinere, încotro te-ai uitat în timp ce ai arat?”. – „Mi-am ținut privirea ațintită la mânerul plugului și am avut de grijă cum să țin bine cuțitul plugului.” – „Desigur”, spuse arbitrul concursului, „de aceea arătura ta are brazdele strâmbe”. – „Și încotro te-ai uitat tu?”, a continuat el îndreptându-se spre următorul lucrător. Acesta a spus: – „Eu am fost atent la brazde, m-am gândit că astfel vor ieși drepte.” – „Dar nu ai reușit, căci brazdele sunt oricum vrei, dar nu drepte.” Apoi a spus următorului plugar: „La ce ți-ai ațintit tu privirea?”. – „Eu m-am uitat printre cei doi cai spre un copac care stătea înaintea mea tocmai la capătul ogorului.”
Numai acest om a mers drept, pentru că a avut o țintă stabilă înaintea ochilor. Aceasta ne ajută să înțelegem înțelepciunea cuvintelor: „Dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea și aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Hristos Isus” (Filipeni 3.13,14).
Aleargă înainte! Poți face aceasta numai ațintindu-ți privirea spre Cel care este tot timpul Același.
Cele 13 Calendare Biblice (TOTUL PENTRU GLORIA LUI de Oswald CHAMBERS / MANA DE DIMINEAŢĂ / MÂNTUIREA PRIN HRISTOS / Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER / TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU de Charles H. SPURGEON / DOMNUL ESTE APROAPE! – Calendar Biblic / BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU de Oswald CHAMBERS / MEDITAŢII ZILNICE de Wim MALGO / MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI Dimineaţa şi Seara de Charles H. SPURGEON / IZVOARE IN DEŞERT / SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI – Volumul III / PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE / DOMNUL ESTE APROAPE – GBV / SĂMÂNȚA BUNĂ) sunt preluate de pe pagina https://ioan17.wordpress.com/2016/03/
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
„În El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa” (Faptele Apostolilor 17:28)
George Washington Carver, expert în chimia alimentară, care a descoperit trei sute de utilizări ale arahidelor, ne împărtășește propriile sale observații cu privire la Dumnezeu: „Pe când eram mic și exploram pădurile aproape virgine dimprejurul vechii reşedințe Carver, aveam impresia că cineva fusese pe acolo înaintea mea. Lucrurile erau atât de ordonate, atât de curate, într-o armonie atât de minunată! Câțiva ani mai târziu, aflându-mă în aceleași păduri, m-am simțit practic copleșit de sentimentul unei prezențe mărețe. Nu numai că cineva fusese acolo, ci acolo era Cineva! La ani distanță, când am citit versetul „în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa” am înțeles ce dorea autorul să spună. Niciodată apoi nu mi-am mai pierdut siguranța că îmi vorbește Creatorul! Pentru mine, natura este mai mult decât o mare catedrală, este locul în care pot vorbi neîncetat cu Dumnezeu, și în care Îl pot auzi. Orice om are nevoie de-un scop și de-o misiune în viață. Scopul meu a fost și scopul lui Dumnezeu, acela de a spori bunăstarea și fericirea poporului Său. De ce, trebuie ca noi, cei care credem în Hristos, să fim atât de surprinși de ceea ce poate face Dumnezeu cu un om plin de voință, într-un laborator?” În 1921, Carver a vorbit înaintea Camerei Reprezentanților din Statele Unite. Președintele a întrebat: „Dr. Carver, de unde ați învățat toate aceste lucruri?” El a răspuns: „Din vechea Carte”. Președintele l-a întrebat: „Care carte?” Carver a răspuns: „Biblia!”. Președintele l-a chestionat: „Vorbeşte Biblia despre arahide?” Carver a replicat: „Nu, domnule, ea vorbește despre Dumnezeul care a creat arahidele! L-am rugat să-mi arate ce să fac cu ele, și El mi-a arătat!” Ai nevoie astăzi de o idee sau de o soluție creativă? Întreabă-L pe Dumnezeu!
Textul zilei „CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI”, coordonatori Bob & Debby Gass este preluat si poate fi gasit la urmatoarele pagini: Partajează asta:
Mana Zilnica 