Mana Zilnica

Mana Zilnica

13 Octombrie 2017

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

„Adevărat, adevărat îți spun: Când erai mai tânăr, te încingeai singur și umblai unde voiai; dar, când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și altul te va încinge și te va duce unde nu voiești”. Dar a spus aceasta, arătând cu ce moarte Îl va glorifica el pe Dumnezeu.
Ioan 21.18,19

Simon Petru – Crucificarea sa

Aceste cuvinte ale Domnului Isus către Simon Petru pot părea enigmatice pentru cititorul superficial. Totuși, dacă studiem cu atenție semnificația lor, vom înțelege ceea ce Domnul a vrut să spună. La începutul uceniciei sale, Petru se lăudase cu devotamentul său față de Domnul, spunând că era gata să moară pentru El. Petru se bazase pe puterea lui și nu luase aminte la atenționarea Domnului. Aceasta este semnificația cuvintelor: „Când erai mai tânăr, te încingeai singur și umblai unde voiai”.

Apoi Domnul îi descoperă că, atunci când avea să îmbătrânească, urma să-și întindă mâinile, aceasta fiind o referire clară la moartea prin răstignire. Istoria ne spune că Simon Petru a fost crucificat cu capul în jos; acest lucru nu poate fi afirmat cu siguranță. Este însă clar, din cuvintele Domnului, că Petru avea să moară ca martir, prin răstignire. Domnul Isus îi mai spune că, spre deosebire de anii tinereții sale, Petru, la bătrânețe, urma să nu mai aibă dorința de a fi martirizat. Nu avea să mai existe laudă în fața morții, ci Dumnezeu avea să-i dea har pentru a face față acelei încercări – altul urma să-l încingă atunci când avea să stea înaintea execuției.

Peste ani, Petru avea să le scrie creștinilor: „Dezbrăcarea de cortul meu este grabnică, după cum mi-a arătat și Domnul nostru Isus Hristos” (2 Petru 1.14). Fără nicio urmă de laudă și cu o siguranță deplină, el le vorbește credincioșilor despre apropiatul său martiraj, despre care Domnul îi vorbise cu mult timp în urmă. Cum stau lucrurile cu noi? Suntem conștienți că Dumnezeu ne va încinge cu puterea Sa atunci când vom avea de trecut prin încercare? Să ne ferim de încrederea în noi înșine și să ne bazăm doar pe harul și pe puterea Sa!

B Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

… de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga … cum făcea și mai înainte.
Daniel 6.1

Rugăciunea zilnică

Daniel se ruga pe față, așa că toți știau atitudinea sa. Ferestrele sale erau deschise spre Ierusalim de unde trebuia să vină Domnul. Merită să fie subliniat faptul că pentru Daniel rugăciunea și închinarea înaintea lui Dumnezeu deveniseră nu numai o prioritate, ci și un obicei demn de urmat. Pentru aceasta, el își fixase anumite momente din zi când, lăsând la o parte totul, se retrăgea pentru a sta de vorbă cu Dumnezeu. Nu avea nicio importanță cât de însemnate erau răspunderile funcției sale și cât de înaltă era poziția pe care el o ocupa în conducerea țării. Daniel nu a lăsat nimic să se interpună între el și Dumnezeu. Chiar și atunci când a aflat despre interdicția poruncii împărătești, Daniel a intrat în odaia sa de rugăciune și de trei ori pe zi a îngenuncheat și s-a rugat, lăudând pe Dumnezeul lui cum făcea și mai înainte.

Necesitatea rugăciunii creștinului trebuie să devină un obicei spiritual. Nu este vorba de a face din rugăciune un fel de ceremonie obligatorie, care ne cere să ne oprim periodic câteva momente pe parcursul zilei pentru a bolborosi sau recita câteva cuvinte, fără ca inima și interesele noastre lăuntrice să fie prezente acolo. Obiceiul bun de a ne ruga trebuie să fie practicarea acelui fel de rugăciune în care se recunoaște totala noastră dependență față de Dumnezeu.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CÂND TE CONFRUNTI CU DEPRESIA (3)

„Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinţii mei.” (1 Împărați 19:4)

     O altă cauză a depresiei este faptul că ne comparăm cu alții. Noi ne gândim: „Dacă aș fi la fel ca și cutare, aș fi fericit.” Când te compari cu alții, cauți necazul cu lumânarea (vezi 2 Corinteni 10:12). Există o singură persoană cu care trebuie să te străduiești să semeni – cu tine însuți. Când încerci să imiți pe cineva și să te comporți ca acea persoană, invariabil ajungi să fii deprimat. Trebuie să fii sincer cu tine însuți și să fii ceea ce ești. E tot ce vrea Dumnezeu. E tot ce așteaptă El. Când începem să ne comparăm cu alții, cădem într-o altă capcană: ne comparăm defectele cu calitățile lor. Uităm că poate acele persoane sunt slabe acolo unde noi suntem puternici. Mai mult, încercăm să ne motivăm prin auto-critică și condamnare. Și facem asta spunându-ne „ar trebui să”: „Ar trebui să pot fi ca acea persoană. Ar trebui să mă pot comporta mai bine. Ar trebui să pot îndeplini lucrul acesta. Ar trebui să mă pot opri” – ca și cum faptul că ne biciuim cu vorbe ar schimba lucrurile! Cicăleala altcuiva nu dă rezultate, dar nici cicălirea propriei noastre persoane.

Așadar, care este soluția? Încearcă să-ți reprogramezi gândirea prin Cuvântul lui Dumnezeu. „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui, prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte” (2 Petru 1:3-4).


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

Fapte 26:19-32

Chemat de Isus Hristos la o lucrare de excepţie printre naţiuni, Pavel nu a fost neascultător (v. 19). Să nu fim nici noi, când este să împlinim slujbe mult mai modeste şi mai simple, pe care Domnul ni le-a încredinţat!

Pentru Festus, om fără nevoi spirituale, vorbele lui Pavel sunt adevărate nebunii (v. 24). Întradevăr, omul natural nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, deoarece sunt nebunie pentru el (1 Corinteni 2:14). Atunci apostolul se adresează direct împăratului, plin de respect, dar în acelaşi timp cu autoritatea pe care i-o dă Cuvântul (Psalmul 119:46). Agripa îşi ascunde stânjeneala, schimbând vorba (v. 28). Ce trist este că a fi aproape convins, aproape creştin, înseamnă totuşi a fi în totul pierdut!

Cine era de invidiat? Împăratul, sau sărmanul captiv? Conştient de înalta sa poziţie înaintea lui Dumnezeu, Pavel, întemniţat al lui Isus Hristos, nu se gândeşte la coroana omului dinaintea lui, ci la sufletul acelui om. Să nu ne oprim nici noi la înfăţişarea oamenilor, ci să ne gândim la soarta lor veşnică!

Apostolul a apărut ca inculpat succesiv înaintea sinedriului, a lui Felix, a lui Festus şi a lui Agripa. Mai trebuie să se înfăţişeze înaintea Cezarului care, în această vreme, nu este altul decât sângerosul Nero.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: