Mana Zilnica

Mana Zilnica

27 August 2017

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Isus deci, când a văzut-o plângând, și pe iudeii care veniseră cu ea plângând, a suspinat în duh și S-a tulburat în Sine. Și a spus: „Unde l-ați pus?”. Ei I-au spus: „Doamne, vino și vezi”. Isus plângea. Iudeii deci spuneau: „Iată cât îl iubea!”. Ioan 11:33-36

Îl vedem aici pe Fiul lui Dumnezeu, stând la mormântul lui Lazăr și plângând. El fusese adesea oaspete în casa din Betania, unde domnea o atmosferă cerească și plină de dragoste. Domnul găsise acolo odihnă, în mijlocul trudei Sale și a agitației din jurul Său. Acum lucrurile se schimbaseră, fiindcă un alt vizitator intrase în acel cămin: moartea, oaspetele nedorit, care adusese durere și întristare. În aceste împrejurări triste sosea acum Domnul Isus.

În Isaia 63.9 citim: „În toată strâmtorarea lor, El a fost strâmtorat”. Aceste cuvinte profetice și-au găsit de bună-seamă împlinirea aici. El a pătruns în toată durerea lor și a simțit întristarea lor așa cum nimeni altul nu o putea face. Nu doar că a fost cuprins de o neasemuită compasiune, însă a putut aduce speranță în această scenă a durerii și a morții. Acesta a fost de fapt scopul venirii Sale pe pământ. La apariția Sa, vrăjmașii trebuie să se risipească; El îi va birui pe toți și va triumfa asupra lor.

Hristos a venit ca să înlăture păcatul prin jertfa Sa. A venit pentru ca, prin moarte, să-l nimicească pe diavolul, care avea puterea morții. Mai mult, El a venit ca să aducă la lumină viața și neputrezirea, în această lume în care domneau păcatul și moartea. Scumpul nostru Mântuitor nu numai că a plâns cu cei care plângeau și nu numai că a simțit din plin durerea lor, ci a purtat toată povara păcatului și judecata dreaptă a lui Dumnezeu în trupul Său, pe lemn. Hristos a biruit și biruința Lui este a noastră. „Moartea a fost înghițită de victorie … Unde îți este boldul, moarte? … Mulțumiri fie lui Dumnezeu, care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Hristos” (1 Corinteni 15.54,55,57).

J Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

A venit la El un lepros, care s-a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga și-i zicea: „Dacă vrei, poți să mă cureți”.
Marcu 1.40

Vindecarea unui lepros

Lepra este o boală incurabilă; în Biblie, ea caracterizează păcatul și efectele sale în viața oamenilor. Leprosul, care a venit la Isus, a aflat în Mântuitorul nu numai voința și puterea, ci și toată mila produsă de iubirea desăvârșită. Această iubire s-a arătat în Mântuitorul, a cărui sfințenie perfectă Îi permitea să atingă cea mai gravă boală fără să-i cauzeze ceva.

Lepra, simbol al păcatului, contamina pe oricine intra în contact cu ea. Prin Isus Hristos, din contră, leprosul a fost curățit. În această vindecare observăm perfecțiunile divine și umane ale Mântuitorului, Slujitorul desăvârșit, iubirea care a coborât pentru a împlini această slujbă, puritatea desăvârșită a Fiului lui Dumnezeu care îl ridică pe păcătos, smerenia care vrea să evite manifestările publicului mirat de minuni și devotamentul care caută satisfacția în împlinirea voii Tatălui ceresc și nu aclamațiile mulțimii. Toate lucrările Domnului au avut acest caracter și această țintă.

Punând semnul egal între lepră și păcat, putem să înțelegem că Mântuitorul este singurul care ne poate ierta de orice păcat. Să acceptăm iertarea Lui!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

PREGĂTIREA PENTRU SLUJIRE

„Moise a zis: „Ah! Doamne, trimite pe cine vei vrea să trimiţi.” (Exod 4:13)

     Când Dumnezeu l-a chemat pe Moise și i-a spus să se ducă la palatul lui Faraon să-i zică: „Lasă pe poporul Meu să plece”, Moise I-a răspuns: „Ah! Doamne, trimite pe cine vei vrea să trimiţi.” Simți și tu la fel, astăzi? Dacă e așa, amintește-ți ce i-a spus Dumnezeu lui Moise: „Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta şi te voi învăţa ce vei avea de spus.” (Exod 4:12). Când te cheamă Dumnezeu, El te și echipează, dar nu o face neapărat dinainte. Uneori pregătirea ta se desfășoară în timpul în care faci ceea ce a spus Dumnezeu, chiar dacă pare un lucru înfricoșător.

Poate că în ultima vreme i-ai spus lui Dumnezeu: „Mi-e teamă să vorbesc în public – de ce dorești ca eu să conduc această adunare?” Sau: „De ce vrei să candidez pentru acest post, dacă nu sunt pregătit?” Nu te poți baza pe propria ta perspectivă. Singurele calificări de care ai nevoie, pentru a face oricare din lucrările la care te cheamă Dumnezeu, sunt tăria și abilitatea Sa! Restul e calificare la locul de muncă. Trebuie numai să te încrezi în Dumnezeu și să treci la acțiune la îndemnul Său. Asta nu înseamnă că nu-ți va fi teamă niciodată. Teama va exista! Însă atunci va trebui să pui în practică credința – pentru a te dezvolta și pentru a crește mai mult decât îți poți imagina, și să începi să faci ceea ce trebuie pe baza a ceea ce știi deja. Lucrul acesta poate fi umilitor.

Vei descoperi că ești mai dependent de Dumnezeu decât ai fost vreodată! Probabil va trebui să pui o grămadă de întrebări despre cei din jurul tău – și uneori nu numai o dată. Însă nu-ți fie teamă să întrebi, să faci greșeli, să cauți asistență sau să faci lucrurile altfel decât cei dinaintea ta. Dacă Dumnezeu te-a chemat – ești persoana potrivită pentru această lucrare. Nu pierde niciodată din vedere lucrul acesta!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

Fapte 2:22-41

Pornind de la un text din profetul Ioel, Petru le-a demonstrat iudeilor că puterea care acţiona în mijlocul lor era de origine divină. Ori de câte ori auzim o lectură biblică, oricare ar fi ea, să nu uităm niciodată că Dumnezeu ne vorbeşte. Acum Petru le aminteşte de drumul minunat al lui Hristos aici, jos, de moartea şi de învierea Sa, anunţate în mai multe pasaje din Scripturi şi atestate de apostoli.

Astfel, pe acest Isus, pe care poporul Îl răstignise, Dumnezeu L-a pus să şadă la dreapta Sa, făcându-L şi Domn şi Hristos.

Ce subiect înspăimântător pentru ucigaşii Lui, convinşi de o astfel de crimă! Străpunşi în conştiinţă, auditorii sunt cuprinşi de căinţă, am putea spune de teamă şi de confuzie deopotrivă. Cum să-L liniştească pe Dumnezeu după o asemenea crimă?

În primul rând prin pocăinţă, răspunde Petru. Aceasta nu este un simplu regret al unei purtări rele, ci o judecată pe care o facem împreună cu Dumnezeu asupra faptelor comise şi o abandonare a vechii comportări; ea este deja o primă manifestare a credinţei (iată de ce apostolul nu mai are nevoie să-i invite să creadă).

Trei mii de persoane sunt convertite şi botezate ca urmare a acestei prime predicări.


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: