Mana Zilnica

Mana Zilnica

6 Decembrie 2016

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald CHAMBERS

 

Curcubeul din nori

„Curcubeul Meu, pe care l-am aşezat în nori, va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi pământ „Genesa 9:13

Voia lui Dumnezeu este ca fiinţele umane să intre într-o relaţie morală cu El; acesta este scopul legămintelor Sale. „De ce nu mă mântuieşte Dumnezeu?” – ne întrebăm noi. El m-a mântuit, dar eu n-am intrat încă într-o relaţie cu El. „De ce nu face Dumnezeu cutare şi cutare lucru?” El le-a făcut, dar întrebarea este: „Vreau eu să intru într-o relaţie bazată pe legământ?” Toate marile binecuvântări ale lui Dumnezeu sunt realizate şi complete, dar ele nu devin ale mele până când nu intru în relaţie cu El pe baza legământului Său.A aştepta ca Dumnezeu să facă ceva este întruchiparea necredinţei, înseamnă că nu am credinţă în El.

Aştept ca El să facă ceva în mine ca să mă pot încrede în acea experienţă. Dumnezeu n-o va face. pentru că nu aceasta este baza relaţiei dintre om şi Dumnezeu. Omul trebuie să treacă dincolo de propriul său sine pentru a putea face legământ cu Dumnezeu, la fel cum Dumnezeu trece dincolo de Sine pentru a face legământ cu omul. E o problemă de încredere în Dumnezeu – un lucru foarte rar. Noi avem încredere numai în simţurile noastre. Nu cred in Dumnezeu până când El nu-mi dă în mână ceva palpabil. Atunci pot spune: „Acum cred”. Aceasta nu este credinţă. „Priviţi la Mine şi veţi fi mântuiţi”.

Când închei cu adevărat această înţelegere cu Dumnezeu pe baza legământului Său şi mă predau Lui cu totul, nu mai există sentimentul vreunui merit personal, nu mai există nici un element uman în relaţia mea cu El, ci numai sentimentul copleşitor că am ajuns să fiu una cu Dumnezeu; viaţa mea radiază pace şi bucurie.

 

MANA DE DIMINEAŢĂ

 

„Stăruie… la timp şi ne la timp”. 2 TIMOTEI 4:2

Duhul Sfânt, în acest text inspirat, ne îndeamnă stăruitor, să propovăduim Cuvântul lui Dumnezeu, în orice ocazie, favorabilă sau chiar nefavorabilă. Aceasta nu înseamnă, negreşit, să ne cocoţăm cu toţii la amvon, şi să ne instalăm ca predicatori; mulţi din cei ce fac aceasta, nu au nici măcar o cunoştinţă mai temeinică a Scripturii Sfinte. Dar absolut fără excepţie, toţi putem şi trebuie să-L propovăduim pe Domnul Isus ca pe Acela care ne-a câştigat mântuirea sufletelor noastre. Şi aceasta în mod activ şi consecvent, din pricina judecăţii care vine, când oamenii nu vor mai avea nici o nădejde de a fi salvaţi. Pentru că vremea s-a scurtat, apostolul inspirat ne îndeamnă înaintea lui Dumnezeu şi a lui Isus Hristos să insistăm pe lângă sufletele oamenilor. El însuşi a fost un exemplu al unei vieţi dedicate în privinţa aceasta.

Este o lucrare pe toată viaţa; nu avem niciodată vacanţă; suntem totdeauna la datorie pentru Domnul. Ducele de Wellington a întrebat odată pe un soldat britanic care, fiind în uniformă, mergea bălăbănindu-se: „De ce mergi într-o poziţie atât de nepotrivită?” Sunt în timpul meu liber, domnule, a răspuns el. „Un soldat britanic nu este niciodată neglijent şi indiferent în timpul său liber” a spus Ducele. „Reiaţi poziţia militară”. Tot astfel şi un credincios în slujba împăratului împăraţilor, nu este niciodată „în timpul său liber”, ci gata întotdeauna să împartă la alţii Evanghelia lui Isus Hristos. Dumnezeu nu vrea timpul nostru liber, ci timpul nostru preţios. Apostolul Pavel ne îndeamnă în Numele Aceluia care va judeca vii şi morţii, în numele teribilei realităţi a veşniciei, să stăruim pe lângă cei care resping salvarea oferită gratuit prin credinţa în jertfa Domnului Isus pe cruce. Să nu spunem că nu avem ocazii să-L vestim pe Mântuitorul nostru; aceasta n-ar fi adevărat. Dar chiar dacă într-adevăr nu am avea nici un prilej de a-L mărturisi pe Domnul Hristos, să căutăm noi acest prilej şi să fim siguri că vom găsi nenumărate şi bune ocazii pentru aceasta.

Un singur lucru trebuie însă, ca mărturia noastră să fie însoţită de pilda unei vieţi care să-L prezinte pe Acela pe care îl propovăduim. Altfel, mărturia noastră se va întoarce spre ocara Domnului Isus. O, să fim sinceri; de câte ori am tăcut pentru că eram „ocupaţi” sau mai de grabă pentru că ne era ruşine şi ne întrebam: „ce va spune, cum va reacţiona cel căruia îi voi vorbi şi astfel poate, prin raţionarea şi ruşinea noastră, am pierdut cinstea de a câştiga suflete pentru Dumnezeu. Dar Domnul Isus a zis: „de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele… se va ruşina şi Fiul Omului când va veni în slava Tatălui Său…” (Marcu 8:38).

Iubiţi copii ai lui Dumnezeu, să nu uităm că El ne-a lăsat încă aici pe pământ ca să fim martorii lui credincioşi şi de asemenea să nu uităm că dacă toţi credincioşii ar fi tăcut şi n-ar fi mărturisit pe Domnul Isus, noi n-am fi ajuns niciodată să-L cunoaştem pe Domnul Isus ca pe Mântuitorul nostru personal. Să rugăm însă pe Tatăl nostru să ne dea dragoste şi milă pentru sufletele oamenilor.

 

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

 

„Să nu vă părăsiţi dar încrederea vostră pe care o aşteaptă o mare răsplătire!”. Evrei 10:35.

Este foarte simplu să ne încredem în Dumnezeu. Credincioşii proveniţi din poporul evreu au avut multe de suferit. Erau pe punctul de a renunţa, de a-şi părăsi credinţa. De aceea Cuvântul le spune îmbărbătarea: „Nu vă părăsiţi încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire”. Le-au fost răpite averile şi erau în mare pericol. Vor mai veni timpuri când mulţi copii ai lui Dumnezeu vor plăti cu viaţa. Dacă ne temem de moarte nu putem fi statornici. Vor apărea diferite legi în ceeace priveşte credinţa şi încrederea în Dumnezeu, vor fi interdicţii. Mai bine să alegem moartea, decât să ne lepădăm de Dumnezeu. Nu este scris degeaba: „Dragostea celor mulţi se va răci”; şi „Mulţi se vor alipi de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor”. Aceasta ne este spus nouă, celor care credem. De aceea să stăruim în a ne încrede în Dumnezeu, pentru ca şi în ziua necazului să căutăm adăpost la Domnul. Trebuie să fim de acord cu Domnul pe calea pe care El ne conduce. Nu degeaba suntem îndemnaţi: „Fii pregătit să suferi”. Cine poate să sufere, dacă nu acela care-şi are încrederea în Dumnezeu în orice vreme, chiar şi în necazuri. De multe ori am tremurat, dar de fiecare dată Mi-a spus: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul Tău; eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare”. Au fost clipe în viaţa mea când am crezut că nu mai este har pentru mine, dar atunci m-a îmbărbătat Cuvântul: „Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar bunătatea Mea nu se va muta de la tine şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul care are milă de tine”. Să credem Cuvântul lui Dumnezeu aşa cum este scris şi nu după cum judecăm sau vedem noi lucrurile. Să credem orbeşte Scriptura.

 

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

 

PRIN APE…

Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine şi râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde şi flacăra nu te va aprinde. Isaia 43.2

Aici nu este nici o punte; avem să trecem prin ape şi trebuie să simţim puterea şuvoaielor. Dar pentru trecerea acestor valuri, prezenţa lui Dumnezeu face mai mult decât o barcă. Trebuie să fim încercaţi, iar biruinţa ne este asigurată, căci însuşi Dumnezeu, care este mai puternic decât apele mari, va fi cu noi. Dacă în orice alte situaţii Domnul ar sta departe de ai Săi, în mijlocul greutăţilor şi al primejdiilor El va fi sigur cu ei. Greutăţile acestei vieţi pot să ajungă la o înălţime foarte mare, dar Domnul va fi la înălţimea tuturor nevoilor.

Vrăjmaşii lui Dumnezeu pot sa stârnească pe calea noastră multe primejdii, ca prigoane sau batjocuri grozave, care sunt pentru noi ca un cuptor aprins. Dar, pentru că Dumnezeu este cu noi, vom trece prin acele flăcări fără ca ele să ne ardă; nici mirosul focului nu se va lipi de noi.Oh, ce siguranţă minunată pentru aceşti călători, fii ai cerului, mergând către cer! Valurile nu pot să-i înece, focul nu poate să-i distrugă.Prezenţa Ta, Doamne, este apărarea sfinţilor Tăi, în mijlocul tuturor primejdiilor de pe cale. Cu toată încrederea, Doamne, mă predau în mâinile Tale şi duhul meu să găsească în Tine odihnă.

 

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

 

Vedeți să nu fie nimeni care să vă fure prin filosofie și amăgire deșartă, după tradiția oamenilor, după cunoștințele elementare ale lumii și nu după Hristos. Pentru că în El locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii; și voi sunteți împliniți în El.  Coloseni 2.810

Aceasta este doctrina cu privire la poziția credinciosului în Domnul Isus Hristos. Avem totul aici: iertarea perfectă de păcate, dreptatea divină, acceptarea completă, siguranța veșnică, părtășia deplină cu Domnul Isus, în toată gloria Lui. Cear mai putea fi adăugat unora care sunt compleți? Ar putea filosofia, învățăturile oamenilor, cunoștințele elementare ale lumii sau orice altceva să adauge un singur lucru, cât de mic, celor despre care Tatăl a spus că sunt „compleți”?

Această poziție nu este o chestiune de progres; nu este o poziție la care trebuie să ne trudim să ajungem. Nu, ci ea este deținută chiar și de către cel mai slab, mai neexperimentat și mai neînvățat copil al lui Dumnezeu. Toți sfinții sunt incluși în cuvântul „voi” – „Voi sunteți împliniți [compleți] în El”. Toți copiii lui Dumnezeu sunt compleți în Hristos.

Cineva însă ar putea întreba: Dar nu avem păcat, faliment și imperfecțiuni? Cu siguranță că avem! Avem păcat în noi, dar nu asupra noastră. Mai mult, poziția noastră nu este în noi înșine, ci în Domnul Isus la dreapta Tatălui. În El suntem compleți. Tatăl ne vede în Cel Preaiubit. Aceasta este poziția noastră neschimbătoare și veșnică. Nu suntem în carne, deși carnea este în noi. Suntem uniți cu Domnul Isus în glorie, prin puterea unei vieți noi și nepieritoare. Domnul Isus a înlăturat tot ceea ce era împotriva noastră și nea adus pe fiecare aproape de Tatăl, în aceeași stare de favoare de care El Însuși Se bucură. Și noi trebuie să ne bucurăm de ea. Domnul Isus este dreptatea și viața noastră. Aceste adevăruri clarifică orice nelămurire și înlătură orice îndoială. C. H. Mackintosh

 

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

 

O, Doamne, pătrunde până la cele mai adânci izvoare ale duhului meu, acolo unde Duhul mijloceşte pentru noi, şi citeşte rugăciunile pe care eu nu le pot rosti.

 

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

 

«Ştim, în adevăr că, dacă se desface casa pământească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer de la Dumnezeu, o casă care nu este făcută de mână, ci este veşnică.» 2 CORINTENI 5,1

Trebuie să ne fie tuturor foarte clar faptul că nu numai cei care cred cu adevărat în moartea si învierea Domnului Isus Cristos vor fi răpiţi pe norii cerului. Răpirea, care porneşte de la Domnul înviat, este biruinţa finală a credincioşilor asupra morţii. Cu alte cuvinte, când Domnul nostru care a înviat din morţi va apărea pe norii cerului, biruinţa Sa asupra morţii va fi vizibilă şi deplin accesibilă tuturor copiilor Lui. Unde sunt acum credincioşii care au murit deja? Răspunsul ar fi: când un copil al lui Dumnezeu este chemat acasă — bineînţeles, acest adevăr este valabil numai pentru cei născuţi din nou — sufletul şi duhul său merg în paradis. Dar trupul aşteptă învierea, deoarece nunta Mielului nu a avut încă loc. Un copil al Domnului care a adormit va fi primul la răpire fiindcă a aşteptat învierea mai mult ca un credincios care încă trăieşte. Deci toţi credincioşii morţi în Cristos vor primi cei dintâi un trup ceresc. Duhul, sufletul unui om merge imediat la Domnul după moarte. Cei ce au adormit înr Domnul sunt foarte fericiţi si le este infinit mai bine ca tuturor celor ce sunt încă în viaţă. La răpire va începe însă adevărata sărbătoare. Atunci vom primi un trup nou care va fi asemenea trupului Său transformat.

 

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

Dimineaţa

Cum este Cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti. 1 Corinteni 15:48

Capul şi mădularele trupului Lui Christos au aceeaşi natură, şi nu sunt ca monstruoasa imagine pe care a văzut-o Nebucadneţar în visul lui. Capul era din aur, dar burta şi coapsele erau din aramă, picioarele din fier, şi labele picioarelor din fier amestecat cu lut. Trupul simbolic al Lui Christos nu este o absurdă combinaţie din contrarii. Mădularele sunt muritoare; de aceea, Isus a murit. Capul slăvit este nemuritor; de aceea, trupul este şi el nemuritor, fiindcă s-a spus: „pentru că Eu trăiesc, şi voi veţi trăi” (loan 14:19). Cum este Capul nostru iubit, aşa este şi trupul, şi fiecare mădular în particular. Un Cap ales şi mădulare alese; un Cap primit şi membre primite. Dacă, Capul este din aur curat, şi părţile trupului vor fi din aur curat. Există o dublă unire de naturi, ca temelie pentru cea mai apropiată comuniune. Opreşte-te aici, cititorule, şi vezi dată poţi contempla, fără uimire, infinita bunătate a Fiului care ţi-a adus nevrednicia în binecuvântată unire cu slava Sa. Eşti atât de jos încât, amintindu-ţi de mortalitatea ta, poţi să spui putrezirii „tu eşti mama mea” şi viermilor „voi sunteţi fraţii mei”. Totuşi, în Christos, eşti atât de onorat, încât poţi spune Celui Atotputernic „Ava, Tată”, şi Dumnezeului întrupat „Tu eşti Fratele şi Mirele meu”. Cu siguranţă că, dacă relaţiile cu familiile vechi şi nobile îi fac pe oameni să se înalţe în proprii lor ochi, noi avem şi mai multe motive de înălţare. Cel mai sărac şi mai dispreţuit credincios trebuie să se prindă strâns de acest privilegiu. Nu ar trebui să ne neglijăm genealogia. Să nu permitem vanităţii să ne ocupe gândurile şi să excludă onoarea slăvită şi cerească a unirii cu Christos.

Seara

Încins la piept cu un brâu de aur. Apocalipsa 1:13

Cineva care semăna cu Fiul omului” (Apocalipsa 1:13) i-a apărut lui Ioan pe Patmos, şi ucenicul iubit a notat că purta „un brâu” de aur – un brâu, fiindcă Isus nu a fost niciodată nepregătit în timpul şederii Sale pe pământ. Acum El Îsi continuă lucrarea în faţa tronului veşnic; dar, ca Mare Preot, este încins cu un „brâu… de aceeaşi ţesătură ca efodul” (Exod 28:8). Suntem binecuvântaţi, fiindcă El nu Şi-a încetat slujba de iubire pentru noi, de vreme ce acesta este unul dintre cele mai sigure semne arătând că El „trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei” (Evrei 7:25). Isus nu a fost un leneş; veşmintele Lui nu au fost aruncate niciodată, deşi Şi-a încheiat slujba. El a purtat mereu cauza poporului Său. „Un brâu de aur” demonstrează superioritatea slujbei Sale, regalitatea Persoanei Sale, demnitatea stării Sale şi slava răsplăţii Sale. El nu mai plânge în praf; ci mijloceşte cu autoritate. El este Rege şi Preot. Cauza noastră este în siguranţă în mâinile acestui Melhisedec. Domnul nostru Îşi prezintă poporul cu un exemplu. Nu trebuie să ne dezlegăm niciodată brâul. Nu este vreme de lenevit; este timpul slujbei şi luptei. Avem nevoie să legăm tot mai strâns brâul adevărului în jurul pieptului nostru. Este un „brâu de aur”, aşa că va fi un ornament. Avem mare nevoie de el, fiindcă inima care nu este bine încinsă cu adevărul în Isus, şi care nu are credincioşia pe care o lucrează Duhul, va fi uşor prinsă în mreje de lucrurile vieţii şi înşelată de ispite. Zadarnic avem Scripturile, dacă nu le legăm în jurul nostru ca pe un brâu, înconjurându-ne întreaga fire, ţinând fiecare parte din caracter în ordine, şi oferind substanţă omului întreg. Dacă Isus nu îşi dezleagă brâul în cer, cu atât mai puţin ar trebui s-o facem noi, care suntem încă pe pământ. „Staţi gata dar, având mijlocul încins cu adevărul” (Evrei 6:14).

 

IZVOARE IN DEŞERT

 

Eu vin curând. Păstrează ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa. (Apocalipsa 3:11)

George Muller, un lider dintre fraţii din Plymouth, a făcut odată această mărturisire: „În iulie 1829 Dumnezeu a binevoit să descopere inimii mele adevărul cu privire la întoarcerea Domnului Isus şi să-mi arate că am făcut o mare greşeală stând retras şi urmărind convertirea completă a omenirii. Acest lucru a avut următorul efect asupra mea: În adâncul sufletului meu, am fost mişcat şi am simţit compasiune pentru păcătoşii care piereau şi pentru o lume adormită de Vrăjmaşul cel rău. Şi am început să mă gândesc: «N-ar trebui să fac tot ce pot pentru Domnul Isus şi să încerc să trezesc biserica Lui adormită înainte de întoarcerea Sa?»”S-ar putea să mai fie încă mulţi ani dificili de muncă grea înaintea noastră înainte de împlinirea întoarcerii Lui profetice, dar semnele venirii Lui sunt foarte încurajatoare astăzi. De fapt, n-aş fi deloc surprins dacă aş vedea îngerul apocaliptic întinzându-şi aripile pentru ultimul său zbor triumfal astăzi înainte de apusul soarelui. N-aş fi surprins nici dacă ştirile de mâine dimineaţă ne-ar înfiora cu vestea că Hristos Domnul a sosit pe vârful Muntelui Măslinilor sau Muntelui Calvarului ca să proclame stăpânirea Lui mondială.O, biserici moarte, treziţi-vă! O, Hristos, coboară! Cap cu cicatrice, primeşte-Ţi cununa! Mâini lovite, primiţi-vă sceptrul! Picioare rănite, primiţi-vă tronul! „Căci a Ta este împărăţia” (Matei 6:13). Thomas DeWitt Talmage

Poate va fi seara,

Când lucrul zilei s-a sfârşit,

Şi ai timp să stai în amurg,

Şi să priveşti soarele cum coboară,

În timp ce lunga zi luminoasă moare încet

Pe mare,

Şi orele devin liniştite şi sfinte

Cu gânduri despre Mine;

Când auzi copiii satului

Alergând pe stradă –

Printre paşii aceia care trec

Poate fi sunetul paşilor Mei.

De aceea îţi spun: Veghează!

La lumina luceafărului de seară

Când camera se întunecă tot mai mult

Ca norii din depărtare,

Vezi ca uşa ta să fie închisă şi încuiată

În casa ta,

Căci s-ar putea să fie seară

Când voi veni.

 

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

 

Marcu 6.45-56

La cea dintâi traversare a lacului (cap. 4.35-41), Domnul Se afla cu ucenicii Săi, chiar dacă dormea în corabie. Aici, credinţa celor doisprezece este supusă la o probă şi mai grea, deoarece învăţătorul nu Se mai află cu ei. El a urcat pe munte să Se roage, în timp ce aceştia, singuri în noapte, luptă cu vântul şi cu valurile. Ei L-au pierdut pe Isus din vedere, însă El, detaliu remarcabil, îi vede pe marea agitată (v. 48). Şi El vine la ei spre sfârşitul nopţii (citiţi Iov 9.8). Cât de puţin sunt ei pregătiţi să-L întâmpine! Atunci, printr-un cuvânt, El Se face recunoscut şi îi încurajează: îndrăzniţi; Eu sunt; nu vă temeţi” (v. 50; Isaia 43.2). Câţi credincioşi, trecând prin încercare, ajunşi la capătul puterilor şi pierzându-şi curajul, n-au putut auzi astfel vocea cunoscută a Domnului, aducându-le: aminte de prezenţa şi de dragostea Sa!

Acostând în ţinutul Ghenezaretului, Domnul Isus este întâmpinat de nerăbdarea de a face multe minuni. Câtă deosebire faţă de începutul capitolului (v. 5,6)! «A-L recunoaşte pe Isus precum au făcut aceşti oameni (chiar după o perioadă în care El le-a fost necunoscut) şi a-L primi este suficient pentru a fi beneficiarii unor comori infinite ale harului Său, întotdeauna la dispoziţia credinţei» (S.P.).

 

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

 

Text: 1 Cronici 16:7-12, 34-36

„MULȚUMESC!”

Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

1 Tesaloniceni 5:18

În cartea lui, „Folk Psalms of Faith”, Ray Stedman ne spune despre o experiență pe care a avut-o H.A. Ironside într-un restaurant aglomerat. Exact în momentul când Ironside era gata să înceapă a-și servi masa, s-a apropiat de el un bărbat și l-a întrebat dacă ar putea să i se alăture. Ironside l-a invitat să ia loc. Apoi, așa cum îi era obiceiul, Ironside și-a plecat capul și s-a rugat.

Când a deschis ochii, celălalt bărbat l-a întrebat: „Te doare capul?” Ironside a răspuns: „Nu, nu mă doare”. Celălalt bărbat l-a întrebat: „Atunci, nu este ceva în regulă cu mâncarea?” Ironside a răspuns: „Nu, de ce mă întrebi?” „Ei bine, a răspuns omul, te-am văzut cu capul aplecat și m-am gândit că trebuie să fii bolnav sau că ceva nu este în regulă cu mâncarea”. Ironside a răspuns: „Nu, pur și simplu, eu îi mulțumeam lui Dumnezeu, așa cum fac întotdeauna înainte de a mânca”. Omul a spus: „O, tu… ești unul dintre aceia… nu-i așa? Ei bine, aș vrea să știi că eu nu-I mulțumesc niciodată lui Dumnezeu. Eu îmi câștig banii cu sudoarea feței și n-am de ce să mulțumesc nimănui atunci când mănânc. Încep doar să mănânc!” Ironside a spus: „Da, tu ești exact ca și câinele meu. Și el face așa!”Deseori noi luăm prea ușor darurile pe care ni le dă Dumnezeu și care sunt un semn al bunăvoinței Lui. Uităm că El este sursa tuturor lucrurilor bune de care beneficiem. Iacov ne aduce aminte însă, că „orice ni se dă bun și orice dar desăvârșit este de sus, pogorându-se de la Tatăl luminilor” (Iacov 1:17).

Să ne aducem aminte să spunem „Mulțumesc”. Poate că animalele nu fac așa – dar oamenii recunoscători o fac! R.W.D

Iți aducem mulțumiri cu toții, Dumnezeule măreț,

Cu mâinile spre ceruri și inima-n cântare!

Pentru darul Tău divin, minunat, de mare preț,

De care-ntreaga lume se bucură sub soare. Rinkhart

Recunoștința nu trebuie să fie un incident, ci o atitudine continuă.

 

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

 

Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri. Mat. 5,16.

O tânără fată care lucra în biroul unchiului ei s-a predat Domnului Isus Hristos. Înaintea pocăinței ei, a tras foloase fiind nepoata șefului și a fost destul de arogantă și neprietenoasă față de personal. După ce a primit pe Domnul Isus prin credință ca Mântuitorul ei s-a petrecut o schimbare totală. Intr-o zi a auzit cum două colege discuta despre ea și spuneau: „Acum a devenit evlavioasă dar vrem să vedem dacă s-a schimbat.” Tânăra credincioasă a povestit lucrul acesta prietenilor ei și le-a spus că are dorința să arate colegilor ei că Mântuitorul schimbă din temelii pe om. Astfel s-a dus la colegii ei și cu o inimă smerită le-a spus că-i pare rău că în trecut a fost așa de îngâmfată și arogantă. Ei au fost foarte mirați de mărturisirea ei și totodată au putut constata transformarea. Adevărații credincioși pot fi transformați, și aceia care nu au putut să o suporte din cauza ieșirilor ei au început să o iubească. DA, ISUS A SCHIMBAT VIAȚA MEA.

Oricărui om, care s-a predat Domnului Isus și-L urmează trebuie să-i fie schimbată umblarea sa în această lume. Să lăsăm lumina noastră să lumineze fața oamenilor ca să vadă faptele noastre bune și să slăvească pe Tatăl nostru care este în ceruri. Copiii Lui Dumnezeu prin purtare necuviincioasă pot fi o unealtă prin care oamenii să lepede sau să urască pe Domnul Isus.

Adevăratul creștinism este departe de a fi acel program de distracții, coruri și muzică pe care-l vedem azi la creștinătatea modernă. El nu se poate confunda cu felul confortabil de viață, cu căutarea de plăceri egoiste care se observă atât de des printre creștinii zilelor noastre. Creștinismul adevărat este o luptă pe viață și pe moarte cu puterile întunericului, cu noi înșine.

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

 

Prin El, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică, rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui.Evrei 13.15

N-am nimic

„N-am nimic, ce să pun la picioarele Mântuitorului”, a repetat trist tânărul.

„Să-i spunem Lui”, i-a spus vizitatorul.

„O, da, mulțumesc. El știe totul. El știe că Îl iubesc; El mi-a dat totul. Dar eu nu i-am dat nimic înapoi. El mi-a oferit ocazii, unde aș fi putut să-i slujesc, dar n-am făcut aceasta.”

Desigur, tânărul nu se îndoia de mântuirea lui, dar nu simțea bucurie; el nu făcuse nimic pentru Acela care a murit pentru el. Privirea sa îl căută pe prietenul care stătea la patul lui. Apoi continuă:

„Îmi amintesc de una din predicile dumneavoastră cu titlul «Domnul are nevoie de ai Săi». Când am auzit aceasta, i-am promis lui Dumnezeu că Îi voi sluji. Peste doi ani, i-am spus, Îți voi sluji mai bine, voi lucra pentru Tine, pentru a face cunoscută mântuirea Ta mare. Acești doi ani nu au trecut în întregime, iar eu nu mai pot fi o mărturie pentru El.”

Câteva ore mai târziu, starea bolnavului s-a înrăutățit rapid. Muribundul și-a deschis ochii și a bâiguit:

„Da, Doamne, un păcătos, salvat prin har, vine la Tine… dar… nu am… nimic… să pun la picioarele Tale…”

Acestea au fost ultimele lui cuvinte.

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

 

CUM SĂ EVITĂM UN „NAUFRAGIU” (1)

„Călătoria văd că nu se va face fără primejdie şi fără multă pagubă…” (Faptele Apostolilor 27:10)

     Apostolul Pavel era deținut pe corabia care se îndrepta din Palestina spre Roma. După ce s-au aventurat pe Marea Mediterană, au acostat pe insula Creta… Dumnezeu i-a spus lui Pavel să-i sfătuiască pe cei din echipaj să nu părăsească portul, pentru că avea să se dezlănțuie o furtună puternică. Deși avizați, ei nu au ascultat… și au naufragiat. De ce? Din cauza nerăbdării! Aveau de respectat un orar (vezi v. 9-12). De fapt, când devenim nerăbdători, deseori ajungem să trecem prin furtună. Un pastor spunea: „Am discutat cu numeroase persoane care, mânate de nerăbdare, dorințe ori crize, s-au hazardat să se căsătorească, să-și schimbe locul de muncă sau să se mute în cealaltă parte a orașului. Dar s-a dovedit apoi că nu-și luaseră timpul necesar pentru a se consulta cu Dumnezeu, pentru că s-au trezit în mijlocul furtunii care-i aștepta!”

În loc să aștepți alegerea lui Dumnezeu în privința partenerului de viață, singurătatea te poate împinge în brațele persoanei nepotrivite și spre o viață de nefericire. Deciziile financiare luate fără a-L consulta pe Dumnezeu mai întâi, te pot duce la datorii care pot necesita ani de zile pentru a scăpa de ele. Uneori, când Dumnezeu spune „nu”, El nu vrea să spună „niciodată”! El spune doar: „nu acum”. Iar ceea ce ți-a pregătit merită așteptarea! Iată ce ți-ar prinde bine să nu uiți: Dumnezeu face o lucrare de pregătire în ce te privește, în scopul echipării tale pentru planul pe care-l are pentru tine. Cuvântul Său spune: „cel ce o va lua ca sprijin – e vorba de piatra unghiulară, credința în Isus Hristos! – nu  se va grăbi să fugă.” (Isaia 28:16)… așa că nu te grăbi să iei decizii pripite! „Nădăjduieşte în Domnul, păzeşte calea Lui, şi El te va înălţa…” (Psalmul 37:34).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: