Mana Zilnica

Mana Zilnica

2 Decembrie 2016

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald CHAMBERS

Desăvârşirea creştină

Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit… Filipeni 3:12

Este o capcană gândul că Dumnezeu vrea să ne facă nişte specimene perfecte a ceea ce poate realiza El; scopul lui Dumnezeu este să ne facă una cu El. Mişcările de sfinţenie tind să pună accentul pe faptul că Dumnezeu creează specimene ale sfinţeniei pe care să le pună în muzeul Său. Dacă ai această idee despre sfinţirea personală, scopul ultim al vieţii tale nu va fi Dumnezeu, ci ceea ce tu numeşti manifestarea lui Dumnezeu în viaţa ta. Tu spui: „N-ar putea fi niciodată voia lui Dumnezeu să fiu bolnav”. Dacă voia lui Dumnezeu a fost să îngăduie suferinţa pentru propriul Său Fiu, de ce nu ar îngădui-o şi în viaţa ta? Ceea ce vorbeşte despre Dumnezeu în viaţa ta nu este consecvenţa ta remarcabilă faţă de o idee despre cum ar trebui să fie un sfânt, ci relaţia ta reală şi vitală cu Isus Cristos şi devotamentul tău total faţă de El, indiferent dacă eşti bolnav sau sănătos.

Perfecţiunea creştină nu este, şi nu poate fi niciodată perfecţiune umană. Perfecţiunea creştină este perfecţiunea unei relaţii cu Dumnezeu, care se adevereşte chiar şi în mijlocul inconsecvenţelor vieţii umane. Când asculţi de chemarea lui Isus Cristos, primul lucru care te şochează este inconsecvenţa lucrurilor pe care trebuie să le faci şi următorul lucru care te şochează este faptul că alţi oameni par să trăiască o viaţă cu totul consecventă. O astfel de viaţă te poate lăsa cu ideea că Dumnezeu nu este necesar, că putem ajunge la standardul pe care-l vrea Dumnezeu prin efortul şi devotamentul nostru uman. Dar acest lucru nu se poate niciodată realiza într-o lume căzută. Eu sunt chemat să trăiesc într-o relaţie perfectă cu Dumnezeu, pentru ca viaţa mea să stârnească în alţii dorul după El şi nu admiratia pentru mine. Părerile mele despre mine mă împiedică să-I fiu folositor lui Dumnezeu. Dumnezeu nu vrea să mă facă perfect pentru a fi un trofeu în vitrina Sa; El mă aduce la acea stare in care mă poate folosi. Să-L las pe El să facă ce vrea cu mine

MANA DE DIMINEAŢĂ

„Voi sunteţi sarea pământului…” MATEI 5:13

Domnul Isus de multe ori obişnuia ca în discursurile şi pildele Lui să folosească elemente, lucruri sau comparaţii din mediul înconjurător, din natură pentru a Se face mai uşor înţeles, lată în cazul acesta un element comun şi bine cunoscut de toţi oamenii. El îi compară pe ucenici cu sarea pământului. Fără-ndoială că El, mai târziu, va fi explicat ucenicilor ce vroia să înţeleagă prin această comparaţie.Sarea este un element vital fără de care viaţa omului şi animalelor nu ar fi posibilă. Ea are foarte multe întrebuinţări, în multe domenii; nu ne vom ocupa însă de ele pentru că nu ne permite spaţiul. Să încercăm să vedem însă ce aplicaţii ar avea la noi cei credincioşi, pentru că nu degeaba ne-a fost păstrată această comparaţie în Cuvânt.

1. Sarea dă gust. Iov spunea: „Poţi mânca ce-i fără gust şi fără sare?” (Iov 6:6). Credincioşii sunt chemaţi să dea gust în această lume atât de decăzută şi lipsită de gustul de pudoare, de bun simţ elementar, în vorbire, în viaţa morală ca şi în multe activităţi ca muzică, literatura, artă, îmbrăcăminte, etc. Totul este o ruină, totul este desgustător. Cum ar trebui să fie vorbirea noastră „dreasă cu sare”, îmbrăcămintea noastră şi comportarea noastră în toate privinţele. Suntem noi o sare unde ne-a aşezat Dumnezeu şi unde aproape totul este desgustător şi nesărat? Sau ne asemuim cu lumea şi sarea din noi şi-a pierdut de mult gustul.

2. Sarea împiedică stricăciunea, de aceea se foloseşte pentru păstrarea unor alimente ca pestele, carnea, brânza şi multe altele. Stricăciunea a înaintat atât de mult astăzi, în lume, că a devenit insuportabilă. De aceea Domnul Isus ne spune că suntem o sare. Ea împiedică lumea să ajungă la apogeul desmăţului şi stricăciunii pentrucă, prin purtarea şi felul nostru de trăire, suntem o notă discordantă şi lumea trebuie să aibe în felul acesta o reţinere care va dura, negreşit până la răpirea noastră. Vai, ce va fi după aceea pe pământ.

3. Sarea este uşor solubilă în apă. Se topeşte imediat. Ce poate să însemne pentru noi, această însuşire a sării? Să ne lăsăm să fim topiţi de Apa Cuvântului lui Dumnezeu atunci când îl citim şi orice este tare în noi să se dizolve. încăpăţânare, intransigenţă, duritatea unui duh de neiertare şi orice ar putea fi în noi care să-L împiedice pe Dumnezeu să-Şi facă lucrarea pentru binele celor din jurul nostru.

4. Sarea topeşte ghiaţa. Iată în adevăr o altă însuşire pe care ar trebui s-o avem, dar care ne lipseşte multora dintre noi. Câtă ghiaţă s-a aşezat între mulţi dintre noi, care dacă am fi fost o sare, neînţelegerile dintre noi nu ar fi devenit un gheţar.

Sarea, am putea conclude, este un simbol al principiului neprihănirii şi poate fi concretizată în Persoana Domnului Isus, care în viaţa Lui pământească a dat un gust dumnezeiesc în toate activităţile Lui şi a exercitat o influenţă demnă şi sfântă încât a putut şi poate să fie un Model desăvârşit şi o pildă de adevărata SARE divină. De aceea, nouă care suntem martorii Lui, El ne spune: „Voi sunteţi sarea pământului”.

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

„Uită-te bine la cel fără prihană şi priveşte pe cel fără vicleşug; căci omul de pace are parte de moştenitori”. Psalm. 37:37.

Este o atenţionare importantă cea care ne-o face Psalmistul în versetul de mai sus. Căci prin viitor înţelege veşnicia. În viaţa aceasta copiii lui Dumnezeu trec prin multe necazuri şi nevoi, au parte de dispreţ şi batjocură. Sunt consideraţi de mulţi oameni ca fiind învăţători falşi, deşi sunt drepţi. Dar ei privesc la lucrurile viitoare şi astfel necazul le este scurt şi uşor; pentrucă le face parte de o slavă veşnică. Ei se bazează pe cuvântul care spune: „Şi dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El”. Un creştin adevărat se bucură în orice împrejurare că este scris: „Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul: iarăşi zic bucuraţi-vă”. Și pentrucă ştie: „Cărările Domnului sunt drepte şi ele înviorează inima”. Iar Isus spune: „Dacă vrea cineva să mă urmeze, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze”. Cine nu este gata să facă aceasta, nu poate să fie ucenicul Său. Este de remarcat că toate aceste versete sunt spre încurajarea copilului lui Dumnezeu. Acel om care trăieşte cu Dumnezeu nu povesteşte mult despre suferinţele sale, el se bucură că poate umbla pe calea Domnului ţinând poruncile Sale care nu sunt grele. Privirea lui este orientată spre ţintă şi ştie: „Încă puţină luptă şi greu, iar apoi urmează slava veşnică”. Nu degeaba este scris: „Dar cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit”. Se observă la mulţi nestatornicia. De aceea este foarte importantă această atenţionare. Aşa cum cade copacul, aşa rămâne. Ulterior nu se poate schimba nimic. De aceea este bine să nu uităm niciodată: „Fii fără prihană şi rămâi cinstit, căci viitorul unui astfel de om este pacea”.

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

EXEMPLUL NOSTRU CEL MAI SFÂNT

Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei; când este El la dreapta mea, nu mă clatin. Psalmul 16.8

Acesta este cel mai bun fel de viaţă. Având pe Domnul necurmat înaintea ochilor noştri, avem cea mai măreaţă tovărăşie, cel mai sfânt model de viaţă, cea mai dulce mângâiere şi cea mai puternică înrâurire. Dacă ar trebui să fac o alegere care să ţină toată viaţa, aş alege: „Să am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei”. Starea normală a unui om al lui Dumnezeu este ca totdeauna ochii lui să privească în ochii Domnului său şi urechile lui să audă glasul Lui. Dumnezeul său este aşa de aproape de el, încât umple totul în jurul său şi trage linia vieţii sale. Câtă nebunie ar fi îndepărtată, câte păcate ar fi biruite, câte virtuţi ar fi eliberate, şi câtă bucurie am cunoaşte dacă am avea pe Domnul totdeauna înaintea ochilor noştri. Şi de ce nu?

Aceasta este calea ca să fii în siguranţă. Dacă Domnul umple totdeauna gândurile noastre, vom da dovadă de multă pace şi de o adevărată siguranţă, pentru că Dumnezeu este de faţă necurmat. El este la dreapta noastră ca să ne conducă şi să ne ajute; astfel noi nu ne vom înspăimânta în faţa puterii, înşelătoriei şi uşurătăţii oamenilor. Când Dumnezeu este la dreapta noastră, suntem siguri că nu ne vom clătina.

Veniţi numai, vrăjmaşi ai adevărului, repeziţi-vă dacă vreţi ca o furtună spre mine, căci Dumnezeu mă păzeşte şi mă sprijineşte; El locuieşte cu mine. De cine să-mi fie frică?

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

Oricine are speranța aceasta în El se curățește, după cum El este curat.   1 Ioan 3.3

Unii spun că, de vreme ce venirea Domnului este numită „speranță”, înseamnă că este incert dacă vom ajunge să fim răpiți sau nu. În Scriptură însă, cuvântul „speranță” înseamnă certitudine viitoare, nu incertitudine. „Speranța nu înșală” și, sperând „ceea ce nu vedem, așteptăm cu răbdare” (Romani 5.5; 8.25). Când credem în Hristos, multe lucruri devin imediat ale noastre. Totuși, nu primim atunci tot ceea ce vom primi în cele din urmă. Dumnezeu nea predestinat să fim asemenea chipului Fiului Său (Romani 8.29); prin urmare, suntem mântuiți în speranță, adică mântuiți în vederea a ceva care va avea loc la timpul potrivit.

Pentru a fi pusă în acțiune, astfel încât să producă sfințenie în viață, speranța nu are nevoie să fie schimbată în amenințare. Unii cred că, pentru a veghea și a avea râvnă, este nevoie să fim amenințați că nu vom fi răpiți. Scriptura însă nu spune că cel care își aduce aminte de această amenințare se curățește, ci că cel care are speranța aceasta în El se curățește, după cum El este curat. Speranța din acest verset este că vom fi ca Hristos la venirea Sa.

Fiind mântuiți prin har, continuăm să așteptăm „speranța fericită” – o speranță nespus de prețioasă și cu privire la care nu există absolut nicio îndoială (Tit 2.13).Bineînțeles, nimic din ceea ce am spus nu face referire la cei care nu au realitatea credinței. Ei pot mărturisi că sunt credincioși și își pot închipui că nu mai este nevoie de nimic altceva. Însă lucrurile prezentate mai sus sunt valabile doar pentru cei care cred cu adevărat și care Îi aparțin lui Hristos.H. P. Barker

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

O, Doamne, fă acest „toiag” să înmugurească. Fă ca orele de studiu din acest nou cort să înflorească înaintea Ta întocmai cum „toiagul lui Aaron… făcuse muguri, înflorise…” (Numeri 7:8).

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

«Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiţă.» 1 CORINTENI 15,51-52

Ai observat vreodată cât de puţin vorbeşte Sfânta Scriptură despre răpire? De ce? Pentru că răpirea – aşa cum este ea explicată de apostolul Pavel – este o taină. In ce constă această taină pentru noi, care suntem copiii lui Dumnezeu? Domnul însuşi ne spune: «Acum sunteţi plini de întristare, dar Eu vă voi vedea iarăşi, inima vi se va bucura şi nimeni nu vă va răpi bucuria voastră. In ziua aceea, nu Mă veţi mai întreba de nimic» (loan 16,22-23). Domnul Isus ne mai spune că, în momentul în care îl vom vedea, toate tainele vor fi dezlegate şi toate întrebările îşi vor găsi răspuns. Observaţi, vă rog, cu atenţie că Domnul Isus nu spune că ne va vedea, ci că ne va revedea. Cum adică, îl vom revedea la răpire? L-am mai văzut vreodată? Da, deoarece şi în ziua de astăzi îl vedem si-L recunoaştem în mesajul Cuvântului lui Dumnezeu. Dar când El Se va arăta pe norii cerului îl vom vedea aşa cum este. Cum se va în-tâmpla, deocamdată este o mare taină!

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

Dimineaţa

Eşti frumoasă de tot, iubito. Cântarea Cântărilor 4:7

Admiraţia Domnului pentru biserica Lui este minunată, şi descrierea frumuseţii ei este strălucitoare. Ea nu este doar frumoasă, ci ,frumoasă de tot”. El o vede în El Însuşi, spălată în sângele Lui ispăşitor şi îmbrăcată în meritele neprihănirii Sale. El o consideră plină de graţie şi frumuseţe. Nu este nici o mirare, fiindcă El admiră desăvârşirea Sa proprie. Sfinţenia, slava şi desăvârşirea bisericii sunt hainele Sale, cu care El şi-a îmbrăcat mireasa. Ea nu este doar pură, sau bine proporţionată; ea este încântătoare şi frumoasă! Ea are merite actuale! Diformităţile păcatului au fost îndepărtate. In schimb, ea a primit, prin Domnul ei, o îndreptăţire meritorie, prin care i s-a conferit o frumuseţe actuală. Credincioşilor li se dă o neprihănire valoroasă, atunci când sunt „primiţi în Prea iubitul” (Efeseni 1:6). Biserica nu este doar frumoasă; ea este frumoasă la superlativ. Domnul ei o numeşte „cea mai frumoasă dintre femei” (Cânt. 1:8). Ea are merite reale şi calităţi care nu pot fi depăşite de toţi regii şi nobilii pământului. Isus nu şi-ar schimba mireasa pentru toate reginele şi împărătesele pământului, sau chiar pentru îngerii din ceruri, fiindcă o numeşte „cea mai frumoasă dintre femei”. Ca şi luna, ea străluceşte deasupra stelelor. Aceasta nu este o opinie de care El să se ruşineze, fiindcă El invită tot poporul să audă. El îi face o declaraţie specială, care stârneşte atenţia: „ce frumoasă eşti, iubito, ce frumoasă esti!” (Cânt. 4:1). El îşi face publică opinia chiar acum şi, într-o zi, de pe tronul slavei, El va declara adevărul în faţa întregului univers. „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu” (Matei 25:34) va fi solemna Sa afirmaţie în faţa frumuseţii aleşilor Săi.

Seara

Iată că totul este deşertăciune. Eclesiastul 1:14

Nimic altceva nu poate mulţumi inima omului pe deplin, în afară de iubirea Domnului şi de Domnul Însuşi. Sfinţii au încercat să ancoreze în alte porturi, dar au fost scoşi afară din asemenea refugii mortale. Solomon, cel mai înţelept dintre oameni, a avut permisiunea de a experimenta pentru noi toţi, şi de a face ceea ce noi nu îndrăznim. Iată mărturia lui în propriile cuvinte: „am ajuns mare, mai mare decât toţi cei ce erau înaintea mea în Ierusalim. Mi-am păstrat chiar înţelepciunea. Tot ce mi-au poftit ochii le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nici o veselie, ci am lăsat-o să se bucure de toată truda mea, si aceasta mi-a fost partea din toată osteneala mea. Apoi, când m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe cart le făcusem cu mâinile mele, si la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deşertăciune şi goană după vânt, şi că nu este nimic trainic sub soare” (Eclesiastul 2:9-11). „Deşertăciunea deşertăciunilor, totul este deşertăciune” (Eclesiastul 1:2). Ce! Totul este deşertăciunea. Monarh puternic nu este nimic în toată bogăţia ta? Nimic în regatul care se întinde de la râuri până la mare? Nimic în palatele tale slăvite? Nimic în casa din pădurea Libanului? Nimic în toată muzica şi dansul, în vin şi în lux? „Nimic”, ne răspunde el, „în afară de oboseala sufletului”. Acesta a fost verdictul celui care a gustat toate plăcerile. Să-L îmbrăţişezi pe Domnul Isus, să locuieşti în dragostea Lui, şi să te bucuri de unirea cu El, aceasta este totul în toate. Dragă cititorule, nu ai nevoie să încerci alte moduri de viaţă, ca să vezi dacă sunt mai bune decât cel al creştinului. Dacă ai cutreiera lumea întreagă, nu ai vedea nimic mai presus de faţa Mântuitorului. Dacă te-ai bucura de tot confortul, dar L-ai pierde pe Mântuitorul, ai fi distrus. Dar dacă Îl câştigi pe Christos, chiar dacă vei fi aruncat într-o temniţă, vei afla acolo paradisul. Dacă ai trăi în sărăcie şi ai muri de foame, ai fi mulţumit peste măsură cu bunătăţile Domnului.

IZVOARE IN DEŞERT

… să desăvârşească prin suferinţe. (Evrei 2:10)

Oţelul este produsul obţinut din fier plus foc. Solul este piatră plus căldură şi zdrobirea gheţarilor. Pânza este in plus apa care-l spală, pieptănul care-l separă, îmblăciul cu care se bate, şi suveica cu care se ţese. În acelaşi fel, dezvoltarea caracterului uman cere un plus ataşat de el, pentru că marile caractere se formează nu printr-o viaţă trăită în lux, ci prin suferinţă. Şi lumea nu uită oamenii de mare caracter.Am auzit odată povestea unei mame care a adus un băiat handicapat cu spatele cocoşat în casa ei ca să-i ţină companie fiului ei. Ea şi-a avertizat fiul să fie foarte atent să nu facă nici o referire la diformitatea celuilalt băiat, întrucât aceasta era o chestiune foarte sensibilă pentru el. Şi l-a încurajat să se joace cu noul său prieten ca şi cum ar fi un copil normal. Dar după ce l-a ascultat pe fiul ei jucându-se cu el timp de câteva minute, l-a auzit întrebându-l pe prietenul lui: „Ştii tu ce ai în spate?” Băiatul handicapat s-a simţit stânjenit, a ezitat un moment, dar înainte să poată răspunde, prietenul lui a răspuns la întrebare în locul lui, spunând: „Este cutia în care sunt ţinute aripile tale, şi într-o zi Dumnezeu o va deschide larg, şi tu vei zbura ca să devii un înger”.Într-o zi Dumnezeu va descoperi acest fapt fiecărui creştin: chiar lucrurile împotriva cărora ei se răzvrătesc acum sunt instrumentele pe care le foloseşte El pentru desăvârşirea caracterului lor şi pentru a-i transforma în ceva perfect, astfel încât ei să poată fi folosiţi mai târziu ca pietre şlefuite în cerul Său viitor. Cortland Myers

Suferinţa este un îngrăşământ minunat pentru rădăcinile caracterului. Marele obiectiv al acestei vieţi este caracterul, pentru că este singurul lucru pe care îl putem lua cu noi în eternitate. Şi scopul încercărilor noastre este să dobândim cât mai mult posibil din cel mai înalt caracter. Austin Phelps

Muntele viziunii nu se cucereşte pe nici un alt drum decât acela acoperit cu spini.

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

Marcu 5.21-43

Un fruntaş al sinagogii, pe nume Iair, L-a chemat pe Domnul Isus să-i vindece fiica. Însă în timp ce învăţătorul Se află pe drum, o femeie, căreia niciun medic nu-i putuse da ajutor, urmează să-şi recapete în taină puterea.Drag prieten care ai căutat poate în diverse locuri un remediu pentru mizeria ta morală, Isus trece încă şi astăzi pe lângă tine. Procedează şi tu precum această femeie: apucă marginea hainei Lui! (comp. cu cap. 6.56).

Femeia ştie că este salvată, de asemenea şi Domnul ştie, dar este nevoie ca toţi să audă şi de aceea Domnul Isus vrea s-o determine să-şi învingă timiditatea, să se facă cunoscută, mărturisind public „tot adevărul”. În felul acesta, ea va primi, ca răspuns la credinţa ei, un cuvânt de har infinit mai minunat decât simpla vindecare: „Fică, credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace” (v. 34).

În tot acest timp, casa lui Iair răsuna de vaiete şi de strigăte de disperare (dar nu dintr-o profundă sinceritate vezi v. 40). Cu un cuvânt, Isus îl mângâie însă pe bietul tată (v. 36), îndreptând spre Dumnezeu gândurile acestui om… şi totodată pe ale noastre: „Nu te teme; crede numai”. Apoi, printr-un alt cuvânt, atât de mişcător încât Duhul ni l-a transmis în însăşi limba folosită de Mântuitorul (ebr. „Talita cumi”), El învie fetiţa.

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

Text: Proverbe 16:5-9, 18, 19

UN SEMN AL MÎNDRIEI

Orice inimă trufașă este o scârbă înaintea Domnului. Proverbele 16:5

Mândria ne împiedică să fim utili în lucrarea lui Dumnezeu. Dacă dorim ca El să ne folosească, trebuie mai întâi să ne dăm seama cât de neajutorați suntem fără El. Henry Moorhouse a trăit o jumătate din viața lui în păcătoșenie. Apoi, la vârsta de 21 de ani, Dumnezeu l-a mântuit și l-a chemat să fie evanghelist. Prin predicile sale, mulți oameni din Statele Unite și Marea Britanie au ajuns să creadă în Isus Cristos. Când predica însă în Canada, părea să aibă eșec întotdeauna. Zi și noapte era pe genunchi, cercetându-și inima și strigând: „O Dumnezeule, de ce nu se face nici o trezire spirituală? De ce nu lucrează Duhul Tău cel Sfânt?”

Într-o zi, când umbla pe stradă, a văzut un afiș mare pe care erau scrise aceste cuvinte: „Veniți și ascultați-l pe Henry Moorhouse, cel mai renumit dintre toți predicatorii britanici!” „Ah, și-a zis lui însuși, acum am găsit care este motivul!” A plecat îndată la comitetul de organizare a campaniei de evanghelizare și le-a spus: „Am văzut felul în care m-ați prezentarea fiind cel mai dintre cei mai…! Nu este de mirare de ce Duhul Sfânt nu poate lucra! El este întristat și înăbușit pentru că nu L-ați mărit pe Domnul Isus Cristos. El este Cel Minunat. Eu sunt slujitorul Lui sărac și simplu care are privilegiul de a predica Evanghelia măreață”. Placardele cu anunțurile au fost date jos și Dumnezeu l-a folosit pe acest tânăr cu scopul de a-i aduce pe mulți la credința în Cristos.Orice atrage atenția spre sine și întunecă chipul lui Cristos este o formă subtilă de mândrie. Evitați-o! H.G.B.

Sunt mântuit, dar eul este răstignit?

Și am drept scop al vieții pe pământ,

Să-L onorez pe Salvatorul meu iubit,

Să-I proslăvesc doar numele Lui Sfânt? – Anonim

Mândria ta este singura otravă care îți face bine atunci când o înghiți.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Căci a binevoit să ne descopere taina voiei Sale, după planul pe care-l alcătuise în Sine Însuși, a-Și uni iarăși sub căpetenia lui HRISTOS, toate lucrurile: cele din ceruri, și cele de pe pământ, în El am fost făcuți și moștenitori. Efes. 1,9-11.

În acest text (versetul 10) în traducerea greacă este folosit cuvântul căpetenie ca și în versetul 22 în locul cuvântului într-unul.Atunci versetul nostru ar fi: „Ca să-l aducă la împlinire la plinirea vremilor spre a-Și uni iarăși sub căpetenia lui Hristos…” Hristos va fi odată căpetenie peste tot ce este în cer și pe pământ. Ce viitor minunat pentru Cel care acum mai este lepădat și pentru noi care suntem moștenitorii Lui! El ne va învia din morți pentru ca la împlinirea vremii să fim totdeauna cu El. Noi acum nu vedem totul supus sub picioarele Lui. Dar vedem pe Domnul Isus Hristos încoronat cu slavă și cinste așteptând, la fel cum așteaptă și El ca dușmanii Lui să fie făcuți așternut al picioarelor Sale. Când va veni, va uni pe toți ai Săi. Prima dată vor învia cei morți în Domnul și cei care trăiesc vor fi schimbați și astfel vor fi totdeauna cu Domnul. El ne va duce în casa Tatălui. Acolo e locul nostru și acolo ne-a pregătit un locaș. Totul este pregătit în mod excepțional, numai pe moștenitori trebuie să-i mai aibă în jurul Său ca să poată primi moștenirea, ca să fie un Trup desăvârșit. Acum încă nu vedem toate lucrurile supuse Lui, dar când va veni în slavă i se vor supune toți. La marea judecată care va veni asupra lumii noi îl vom urma îmbrăcați în chipul Său cel minunat.Un adevărat om botezat este,cum spune apostolul,acela care „ascultă din inimă dreptarul învățăturii pe care a primit-o (Rom. 6.17); este omul care a trecut din lumea veche în cea nouă, cu duhul, cu mintea și prin credință. C. H. Mackintosch

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

… Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întuneric.

Luca 11.34

Ochiul rău

Problema noastră actuală nu este aceea că suntem orbi din punct de vedere fizic, ci spiritual. Helen Keller a rămas de timpuriu fără vederea fizică. Într-o zi a fost vizitată de o prietenă, care tocmai se întorsese dintr-o lungă drumeție prin pădure. Helen a întrebat-o ce a văzut. „Nimic deosebit”, a fost răspunsul. „Mi-ar fi părut de necrezut”, a spus Helen Keller, „dacă nu m-aș fi obișnuit cu astfel de răspunsuri, deoarece mă convinsesem de mult timp că cei care au ochi văd cu adevărat foarte puțin”.

Și în vremea noastră există mulți oameni care văd cu ochii lor, dar inimile lor sunt oarbe. Dacă inima este oarbă, tot trupul este plin de întuneric. Astfel nu mai poate fi văzută minunea creației lui Dumnezeu, dar nu mai sunt văzuți nici oamenii care au nevoie de ajutor. Peste tot în jurul nostru sunt oameni care trăiesc în singurătate, în tristețe, în disperare, în dureri, în lipsuri … Îi vedem oare?

Cum putem fi vindecați de acest ochi rău, de această inimă oarbă? Urmând exemplul orbului din Evanghelie. Când a auzit că trece Fiul lui Dumnezeu, a strigat: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”. Domnul l-a vindecat cu puterea Sa minunată. Tot așa va face și cu noi, dacă Îl chemăm. Mântuitorul poate face, ca ochii noștri să devină sănătoși și să-L urmăm pe calea Sa.


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: