Mana Zilnica

Mana Zilnica

5 Mai 2016

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald CHAMBERS

 

Judecată pe baza profunzimii dragostei

Căci suntem în clipa când judecata stă să înceapă de la casa lui Dumnezeu. 1 Petru 4:17

Lucrătorul creştin nu trebuie să uite niciodată că mântuirea este gândul lui Dumnezeu, nu al omului; de aceea ea are o adâncime de nepătruns. Mântuirea este marele gând al Lui Dumnezeu, ea nu e o experienţă. Experienţa este numai poarta prin care mântuirea intră în viaţa noastră conştientă. Nu predica niciodată experienţa; predică marele gând al lui Dumnezeu care se află în spatele ei. Atunci când predicăm, nu proclamăm doar cum poate fi omul salvat de iad şi făcut curat şi moral, ci aducem vestea bună despre Dumnezeu.

În învăţătura lui Isus Cristos este mereu scos în evidenţă elementul judecăţii; el este semnul dragostei lui Dumnezeu. Nu împărtăşi niciodată sentimentele celui care spune că îi este dificil să ajungă la Dumnezeu; Dumnezeu nu este vinovat de aceasta. Nu este treaba noastră să descoperim motivul pentru care este dificil, ci să prezentăm astfel adevărul, încât Duhul lui Dumnezeu să arate ce nu este în regulă. Marele, veritabilul test al predicârii este acela de a aduce pe fiecare om la judecată. Duhul lui Dumnezeu se ocupă de fiecare om în parte.Dacă Isus ne-ar da vreo poruncă pentru care El n-ar putea să pe facă în stare s-o împlinim, ar fi un mincinos; iar dacă noi facem din incapacitatea noastră o barieră în calea ascultării, prin aceasta îi spunem lui Dumnezeu că există un lucru pe care El nu l-a luat în considerare. Fiecare clement al încrederii în noi înşine trebuie să fie distrus de puterea lui Dumnezeu. Recunoaşterea slăbiciunii şi a dependenţei noastre complete îi va oferi întotdeauna Duhului Sfânt ocazia de a-şi manifesta puterea.

 

MANA DE DIMINEAŢĂ

 

APOCALIPSA 3:2

„Veghează şi întăreşte ce rămâne, care e pe moarte.”

Cuvintele acestea sunt adresate Bisericii din Sardes, care din punct de vedere istoric, reprezintă Reforma începută de Luther dar nu în energia ei de la început ci în starea tristă de declin spiritual. De aceea Domnul Isus îi aminteşte de „lucrurile care rămân” dar care sunt „pe moarte”, referindu-se la începutul firav al reformei. Apoi îi spune: „adu-ţi aminte cum ai primit; ţine şi pocăieşte-te.” Fără-ndoială că scrisoarea aceasta, care ilustrează starea Bisericii până la venirea Domnului, priveşte pe fiecare credincios în parte în vremea de acum. Dacă ne gândim la întoarcerea noastră la Dumnezeu, va trebui să recunoaştem că elanul şi dragostea dintâi sunt bine ilustrate prin cuvintele „care sunt pe moarte”. Trebuie să înţelegem că nu e vorba de pierderea mântuirii noastre ci a râvnei şi entuziasmului cu care am început drumul nostru spre cer şi aceasta pentru că părtăşia noastră cu Domnul Isus este atât de firavă şi de superficială. Ocupaţiile noastre frecvente, ritmul accelerat al vieţii zilnice, ne-au acaparat timpul şi gândurile şi din pricina aceasta nu am mai găsit vremea necesară ca să cultivăm în intimitatea inimilor noastre acea scumpă părtăşie şi prezenţă a Domnului Hristos iar rezultatul este inevitabil: ne merge numele că trăim. De aceea, primul îndemn al Lui, în această scrisoare este: „veghează. Biblia are şi alte locuri cu privire la veghere şi ar fi bine să le citim chiar acum: Mat. 26:41; Marcu 13:33,37; Luca 12:37; 1Cor. 16:13; 1Tes. 5:6; 1Petru 5:8; Apoc.16:15.

Domnul deci are trei îndemnuri de seamă: „Adu-ti aminte cum ai primit.” Să facem puţină linişte înlăuntrul nostru şi să ne gândim cu ce bucurie am primit Cuvântul vieţii şi ce învăţături solemne şi sfinte am luat de la acei fraţi scumpi pe care Dumnezeu i-a rânduit pentru hrănirea şi creşterea noastră spirituală. Apostolul Pavel nu se sfieşte să-i spună lui Timotei „…adu-ţi aminte de Domnul Isus…” şi, notaţi, Timotei era un credincios pe care Pavel conta şi îl preţuia. Da! avem nevoie să ne amintim neîncetat de Mântuitorul nostru şi de ce a făcut El pentru noi şi în felul acesta vom alimenta continuu legătura noastră cu El. „Tine!” Ce trebuiau să ţină credincioşii din Sardes? Negreşit, să ţină ce au primit şi cum au primit. şi nouă ni se adresează acelaşi îndemn, mai ales când realizăm câte învăţături false pătrund astăzi în adunări, în predici, în literatură şi în „misionarismul” din uşă în uşă. În sfârşit, Domnul ne spune Pocăieste-te! O, câtă nevoie avem de pocăinţă! Domnul Isus şi-a început lucrarea cu acest cuvânt: „Pocăiţi-vă!”

 

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

 

„Ferice de cei ce locuiesc în Casa Ta! Caci ei tot mai pot sa te laude. Ferice de cei ce-si pun taria în Tine, în a căror inima locuieste încrederea.” Ps.84:4-5

Este o deosebire mare între a locui în casa Lui Dumnezeu, sau a vizita casa Domnului din cand în cand.

Multi sunt vizitatori care se duc într-acolo daca sunt bolnavi, sau se afla in vreun necaz, sau daca le merge bine; cateodata Duminica dimineaţa, dar dupa masa ei sunt acasa, sau în alta parte. Altii sunt ca niste zilieri, dar nici acestia nu raman acolo, caci este scris: „Sluga nu ramane pururea în casa.” Acestaia nu sunt mostenitori, nu sunt din samânţa casei Tatalui. Copiii, însa rămân în casa pe veci, caci sunt mostenitori, si mostenitori împreuna cu Hristos. Acestora le merge bine, traiesc o viata fara griji, pentru ca stiu ca Tatal îngrijeste de ei în toate privintele: hrana, imbracaminte, adapost. De aceea nu sunt nevoiti sa cerseasca; daca ar cersi ar fi umilitor pentru Tatal, caci Lui Îi apartine aurul, argintul, si toate lucrurile. Prezenta Tatalui îi invioreaza, de aceea inima lor este plina de multumire si lauda fata de Tatal lor cel Bun. Daca este vânt, sau furtuna, starea lor launtrica ramane aceeasi, si-L slavesc pe Tatal mereu. El este puterea lor. De aceea Îl lauda si-n slabiciunile lor pentru ca puterea Lui sa locuiasca în ei. Astfel este posibil sa-L urmeze din toata inima. Ei stiu ca poruncile Tatalui sunt drepte si aceasta bucura inimile lor. De aceea Il urmeaza si nu incearca sa mearga ei inainte, pentru ca urmandu-L traiesc in belsug. Stiu de asemenea ca urmandu-L, merg pe un teren sigur, de aceea nu se vor clatina. Domnul îi ocroteste din toate partile, tinând dreapta Lui asupra lor.

 

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

 

DE CE SĂ RĂMÂI ÎN SCLAVIE

Domnul Dumnezeul tău îi va aduce înapoi pe robii tăi şi va avea milă de tine, te va strânge iarăşi din mijlocul tuturor popoarelor
la care te va împrăştia El. Deuteronom 30.3

Chiar şi poporul lui Dumnezeu poate să se vândă pentru a fi rob al păcatului. Acesta e un fruct amar, rod al unei rădăcini foarte amare. Ce sclavie este aceea a unui copil al lui Dumnezeu vândut păcatului, în lanţurile lui Satan, lipsit de slobozenie, de puterea de rugăciune, de bucuria în Dumnezeul său! Să luăm seama să nu cădem într-o astfel de robie; dar, dacă suntem intraţi în ea, să nu disperăm.

Nu putem rămâne prinşi în sclavie pentru totdeauna. Preţul plătit de Domnul Isus pentru răscumpărarea noastră este prea mare pentru ca El sa ne lase în mâinile vrăjmaşului. Dar calea slobozeniei este:”Întoarce-te la Domnul Dumnezeul tău”! Acolo unde am găsit pentru prima oară mântuirea, o vom găsi şi a doua oară: la picioarele crucii, mărturisindu-ne păcatul, vom găsi iertare şi izbăvire. Apoi „să ascultăm de glasul Domnului Dumnezeului nostru, din toată inima şi din tot sufletul nostru, în tot ce ne porunceşte” şi robia noastră va înceta. Duhul abătut şi întristarea sufletului se spulberă – de îndată ce părăsim idolii şi ne plecăm smeriţi înaintea Dumnezeului celui viu. De ce să rămânem robi? Să ne însuşim, fără întârziere, dreptul de copii ai lui Dumnezeu, ieşind astfel din exil.

 

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

 

Şi, trecând pe lângă Marea Galileii, ia văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând un năvod în mare, pentru că erau pescari. Şi Isus lea spus: „Veniți după Mine şi vă voi face să deveniți pescari de oameni”. Marcu 1.16,17

În versetele de mai sus vedem că Domnul ia chemat pe Simon şi pe Andrei pentru a deveni lucrători ai Săi şi pentru a fi pescari de oameni. Îndeletnicirea lor de atunci încolo trebuia să fie slujba pentru Domnul, ca pescari ai Săi. Cu puțin timp înainte de a merge la cruce, Domnul lea spus ucenicilor: „Este ca un om care pleacă din țară, îşi lasă casa şi dă robilor săi autoritate şi fiecăruia lucrarea lui; şi ia poruncit portarului să vegheze”(Marcu 13.34). El urma să plece înapoi în cer şi Îşi lăsa interesele în mâinile celor ai Săi, care Îi slujeau. Fiecare trebuia să facă lucrarea încredințată lui, în timp ce veghea în vederea revenirii Stăpânului.

După ce Hristos a înviat dintre cei morți, El lea spus ucenicilor: „Cum Ma trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi” (Ioan 20.21) şi „Mergeți în toată lumea şi predicați evanghelia la toată creația” (Marcu 16.15). El a trăit aici în lume fiind Slujitorul lui Dumnezeu, mergând din loc în loc de dimineață până seara, slujind oamenilor aflați în nevoie. Tatăl Îl trimisese nu ca să I se slujească, ci ca El să slujească şi săŞi dea viața ca răscumpărare pentru mulți. Aşa cum Tatăl Îl trimisese, El Însuşi avea săi trimită acum pe ai Săi în lume, pentru aI sluji Lui şi oamenilor în nevoie.

AL sluji pe Domnul este un lucru esențial pentru viața creştină, un lucru la care sunt chemați toți cei credincioşi, întro măsură mai mare sau mai mică. A trăi pentru Domnul şi aL sluji trebuie să fie îndeletnicirea de căpătâi pentru creştin. Nu am fost mântuiți doar pentru a merge în cer şi pentru a trăi liniştiți aici pe pământ. Domnul nea mântuit şi nea lăsat în această lume pentru aI sluji Lui şi pentru a fi martori, lumini şi reprezentanți ai Lui, aici, unde El a fost lepădat şi răstignit. R. K. Campbell

 

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

 

Te laud pe Tine, o, Doamne, pentru darul mântuirii; pentru folosul şi binecuvântarea rugăciunilor sfinţilor. Dar, vai, cum îmi însuşesc favorurile Tale şi încet încep să cred că le merit sau mă port ca şi cum le-aş fi meritat!

 

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

 

«Prin credinţă a venit şi s-a aşezat el în Ţara Făgăduinţei ca într-o ţară care nu era a lui.» Evrei 11,9

Nu trebuie să te minunezi, tu, care eşti hotărât să mergi pe calea Mielului, că poate vei deveni un solitar. Ca născut din nou, înaintea lui Dumnezeu nu mai eşti musafir sau străin, ci egal cu cei sfinţi şi locuitor în casa lui Dumnezeu. Da, viaţa ta e ascunsă împreună cu Cristos în Dumnezeu. Reversul medaliei este că nu eşti altceva decât un străin pentru această lume. Cu cât e mai puternică legătura spirituală cu Duhul, cu atât vei suferi mai mare împotrivire din partea duhului anticristic care stăpâneşte lumea aceasta. Calea lui Isus este foarte îngustă; duhul compromisului, al pornirilor lumeşti şi al eului nu au loc pe această cale. Ea ne desparte sufleteşte de familie şi de prietenii care nu acceptă drumul crucii şi al abandonării în braţul Domnului. Dar este singura cale care duce la întâlnirea cu Isus pe norii cerului. Suntem străini şi călători pe acest pământ ca Avraam odinioară, şi aşteptăm cu nerăbdare şi bucurie ziua când Isus Cristos, Domnul nostru Se va ivi pe norii cerului — (poate chiar azi) — şi-i va răpi pe copiii Lui. Vrei să fii şi tu părtaş al acestui eveniment unic în istoria omenirii?

 

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

DIMINEAŢA

Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu. 2 Corinteni 6:16

Ce titlu minunat: „poporul Meu”! Ce descoperire încurajatoare: „Dumnezeul lor”! Cât de multe înţelesuri se ascund în aceste două cuvinte, „poporul Meu”! In primul rând, găsim aici o referire distinctivă. întreaga lume îi aparţine lui Dumnezeu. Cerul, până şi cerurile cerurilor, sunt ale lui Dumnezeu, şi El stăpâneşte asupra copiilor oamenilor; dar numai despre cei pe care El i-a ales, pe care i-a răscumpărat, spune că sunt „poporul Meu”. In această formulare se regăseşte ideea apartenenţei, într-un mod special „partea Domnului este poporul Lui, Iacov este partea Lui de moştenire” (Deuteronom 32:9). Toate popoarele pământului sunt ale Lui. Întreaga lume se află sub puterea Lui, totuşi poporul Său, aleşii săi, sunt partea Sa specială. El a făcut mai mult pentru ei decât pentru alţii. El i-a cumpărat cu sângele său şi i-a adus mai aproape de El. El i-a primit în inima Sa şi i-a iubit cu o iubire veşnică, o iubire pe care apele nu o pot îneca şi trecerea timpului nu o poate şterge. Dragi prieteni, puteţi, prin credinţă, să vă vedeţi în numărul lor? Puteţi să vă uitaţi spre cer şi să spuneţi: „Domnul meu şi Dumnezeul meu, eşti al meu printr-o relaţie care mă împuterniceşte să-ţi spun Tată. Oare eşti al meu în tovărăşie sfântă, şi într-un fel de care lumea nu are parte?” Poţi să citeşti Cartea Sfântă, şi să găseşti datele oficiale ale mântuirii tale? Îţi vezi numele scris cu sânge scump? Poţi, prin credinţă, să te prinzi de Isus şi să-I spui „Christosul meu”? Dacă poţi, atunci Dumnezeu îţi va spune ţie, şi celor asemeni ţie poporul Meu”. Dacă Dumnezeu este Dumnezeul tău, şi Christos este al tău, atunci Domnul îţi acordă o atenţie specială. Eşti obiectul alegerii Sale, acceptat prin Fiul Său prea iubit.

SEARA

Cine cugetă la Cuvântul Domnului, găseşte fericirea, si cine se încrede în Domnul este fericit. Proverbe 16:20

Înţelepciunea este puterea unui om; sub călăuzirea ei, el poate să ducă la bun sfârşit orice plan. Conducerea înţeleaptă îi oferă omului cea mai mare bucurie şi reprezintă cea mai nobilă folosire a talentelor lui. Purtându-te înţelept, ai parte numai de lucruri bune. Fără înţelepciune, eşti ca un mânz neştiutor, alergând încoace şi încolo, pierzându-ţi puterea şi energia în lucruri care nu merită. Înţelepciunea este busola care te ajută să te orientezi pe marea agitată a vieţii; fără ea, eşti ca o corabie în derivă, la bunul plac al vântului şi valurilor. Într-o lume ca cea de astăzi, cel care nu este înţelept merge din rău în mai rău; în loc să-i meargă bine, se loveşte de nenumărate probleme. Dacă nu-şi păzeşte paşii cu cea mai mare grijă, peregrinul îşi va răni picioarele şi va sângera în mărăcinii vieţii. Cel care călătoreşte printr-un pustiu bântuit de tâlhari trebuie să fie foarte înţelept, dacă vrea să ajungă cu bine la destinaţie. Dacă, sub călăuzirea Marelui îndrumător, Îi urmăm cu atenţie paşii, vom avea parte de bine chiar şi în cel mai negru ceas. Mai sunt şi acum fructe din pomii Edenului care aşteaptă culese, şi cântările Paradisului răsună încă printre negurile pământului. Întrebaţi unde se poate găsi înţelepciunea? Mulţi au visat la ea, fără să o găsească niciodată. Unde o putem învăţa? Să ascultăm glasul Domnului, fiindcă El este singurul care cunoaşte secretul. El a descoperit fiilor oamenilor care este izvorul adevăratei înţelepciuni, şi acesta se află în textul „cine se încrede în Domnul este fericit”. Calea care duce la înţelepciune este încrederea în Domnul. Această cale te ajută să ieşi din cele mai încâlcite labirinturi ale vieţii; urmeaz-o, şi vei avea parte de eterne binecuvântări. Cel care se încrede în Domnul are o diplomă de înţelepciune garantată de Scriptură. Este fericit acum, şi va fi fericit pentru veşnicie. Doamne, în pacea acestei seri, vino cu mine în grădină şi învaţă-mă înţelepciunea speranţei.

 

IZVOARE IN DEŞERT

 

În clipa când au început cântările şi laudele,
Domnul a pus o pândă împotriva celor … care veniseră împotriva lui Iuda. Şi au fost bătuţi. (2 Cronici 20: 22)

O, dacă ne-am îngrijora mai puţin de problemele noastre şi am cânta şi am lăuda mai mult! Sunt mii de lucruri care ne încătuşează şi care ar putea fi schimbate în instrumente muzicale, dacă doar am şti cum s-o facem. Gândiţi-vă la acei oameni care cugetă, meditează şi se gândesc la treburile vieţii, şi care studiază în continuu misterioasele lucrări interioare ale providenţei lui Dumnezeu, întrebându-se de ce suportă atâtea poveri şi sunt înfruntaţi şi bătuţi pe orice câmp de luptă. Cât de diferite ar fi vieţile lor, şi cât de fericite, dacă ar înceta să se concentreze asupra lor înşişi şi asupra fiinţei lor interioare, şi ar începe în schimb să-şi înalţe zilnic experienţele către Dumnezeu, lăudându-L pentru ele.

Este mai uşor să scăpaţi de îngrijorări cântând decât gândindu-vă la ele. De ce n-aţi cânta dimineaţa? Gândiţi-vă la păsări – ele sunt primele care cântă în fiecare zi, şi au mai puţine griji decât orice creatură. Şi nu uitaţi să cântaţi seara, aşa cum fac prihorii după ce şi-au terminat lucrul zilnic. Odată ce au făcut ultimul lor zbor din zi şi au adunat ultima bucăţică de hrană, caută un vârf de copac de unde cântă o cântare de laudă.

O, dacă am putea să cântăm dimineaţa şi seara, înălţând cântare după cântare într-o continuă laudă pe tot parcursul zilei! selectat

 

Nu lăsa cântarea să plece din viaţa ta

Chiar dacă uneori va curge

Pe un ton minor; se va uni din nou

Cu tonul major pe care-l şti.

 

Chiar dacă se ridică umbre ca să acopere cerul vieţii,

Şi ascund pentru un timp soarele,

Curând se vor ridica şi vor descoperi crăpătura,

Dacă laşi melodia să cânte.

 

Nu lăsa cântarea să plece din viaţa ta

Chiar dacă vocea şi-a pierdut trilul,

Chiar dacă nota tremurătoare ţi se stinge-n gât,

Las-o să cânte liniştit în duhul tău.

 

Nu lăsa cântarea să plece din viaţa ta

Las-o să sune în sufletul tău cât timp eşti aici;

Şi când vei pleca de aici, te va urma acolo,

Şi va trăi în continuare în altă lume.

 

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

 

Isaia 9.1-21

In timp ce cap. 8 se încheie cu „întunericul greu” în care Israel umblă ca un orb, bâjbâind, cap. 9 se deschide cu „o mare lumină” (v. 2) strălucind înaintea paşilor săi. Citarea acestui pasaj în Matei 4.15,16 ne poartă înspre perioada Evangheliei, pentru a-L putea vedea strălucind acolo pe Cel care este Lumina lumii (Ioan 9.5). Galileea cea dispreţuită (dar atât de privilegiată) este tocmai locul în care Domnul Isus îşi împlineşte cea mai mare parte a slujbei Sale: Îl putem vedea pe malul lacului cu ucenicii şi cu mulţimile; Capernaumul, datorită prezenţei Fiului lui Dumnezeu în mijlocul său, va fi înălţat în mod deosebit: „până la cer” (Matei 11.23). Însă adevărata lumină nu este rezervată unei regiuni sau unui popor, ci ea „luminează pe orice om”; cu toate acestea, „oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele” (Ioan 1.9; 3.19). Versetele noastre trec şi peste timpul respingerii Domnului şi peste întreaga perioadă actuală a Bisericii, care nu reprezintă niciodată tema profeţiilor, pentru a ne duce dintr-o dată în bucuria lui Israel (v. 3) când, după secole de întuneric, va răsări gloriosul Soare al dreptăţii (comp. cu 60.1,19,20). Frumosul v. 6 dezvăluie câteva dintre numele şi titlurile atribuite Fiului, care constituie tot atâtea binecuvântate subiecte de meditaţie pentru sufletele noastre.

 

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

 

Text: Proverbe 16:1-9, 18, 19

…eu spun fiecăruia din voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine, ci să aibă simţiri cumpătate despre sine…

Romani 12:3

NU TE-NTINDE PREA MULT!

Societatea modernă subscrie la filozofia care spune: „Du-te atât de departe cât poţi. Nu fi satisfăcut până nu ajungi la vârf. Tu meriţi ce este mai bun”. Dar Biblia spune să nu avem o părere prea înaltă despre noi înşine. Mândria şi ambiţia noastră, atracţia de-a fi numărul unu, ne pot determina să ne întindem prea mult. Ele ne vor duce la cădere (Proverbele 16:18, 19). William Shakespeare a ilustrat această tendinţă a fiinţei umane în piesa sa: „Richard al III-lea”. Ea ne vorbeşte istoria unui om din înalta nobilime britanică. De fapt, avea bogăţie şi putere mare, din cauză că fratele lui era regele ţării. Cu toate acestea, nu era satisfăcut. Se uita cu ochi invidioşi la tron. Nimic în afara purtării coroanei nu-l mai putea satisface. Astfel că s-a hotărât să pună mâna pe ea. Pe măsură ce se desfăşoară piesa, Richard este implicat din fărădelege în fărădelege, ba chiar şi în crimă. Richard îşi atinge ţinta şi se încoronează singur ca rege. Dar oamenii de bine ai Angliei se ridică împotriva lui într-o mare revoltă. Armatele mărşăluesc una împotriva celeilalte şi Richard III este ucis în lupte. Tocmai premiul după care a alergat cu atâta patimă l-a distrus. Se ridicase prea sus. Ai fost şi tu prins cumva în cercul periculos de-a gândi că meriţi mai mult şi mai bine? Toţi trebuie să fugim de pericolul de-a fi nemulţumiţi de locul în care ne-a pus Dumnezeu. Iată de ce este bine să avem proaspete în minte versete ca acelea de azi. Ele ne vor ajuta să nu ne întindem prea mult. D.C.E.

Ce suntem noi, Doamne? – umbră şi părere,

Un suspin de-o clipă, iar apoi tăcere!

Ce curând ne creşte şi ne ia pământul,

Izvorâm ca apa şi plecăm ca vântul.     Traian Dorz

Dacă vrei să faci lucruri mari, trebuie să rămâi mic.

 

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

 

Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în El. 1 Ioan 2.15

Cred că toţi ştim pilda fiului risipitor de la Luca 15. Acolo găsim un chip minunat al iubirii lui Dumnezeu faţă de noi şi a felului cum El se îngrijeşte de păcătoşi, cum îi caută ca să se întâlnească cu ei. Pentru fiul totul este gata.

Pentru el a luat sfârşit vremea când era în zdrenţe, s-a pus capăt foametei. Partea lui sunt acum cea mai bună haină din casă, inelul – pecetea tatălui, încălţămintea în picioare şi dragostea tatălui. Putem să ne închipuim acum starea fiului.

Să ne imaginăm că în aceste momente de mare bucurie, ar veni un sol de la stăpânul unde fiul a fost păzitor al porcilor şi ar spune: „Iată că vin cu paşi uriaşi după tine, deoarece stăpânul meu m-a trimis să-ţi spun că-i pare foarte rău de purtarea lui aspră faţă de tine şi te roagă să vii înapoi unde vei ocupa locul de frunte între slujitori. Vino te rog înapoi!” Sau să ne imaginăm că unul din prietenii cu care a risipit banii îl va chema la o viaţă destrăbălată, dar de data aceasta pe cheltuiala prietenului. Ce credeţi că va face fiul? Va accepta sau îi va da pe uşă afară?

Cum ne comportăm noi faţă de căpetenia acestei lumi care vrea din nou să ne hrănească cu roşcovele ei? Oare mai suspinăm şi noi, după ce am fost răscumpăraţi prin scumpul sânge a lui Cristos, după „oalele de carne ale egiptenilor”? Ce trist şi ruşinos ar fi acest lucru!

Să nu facem cum a făcut Dima care din „dragoste pentru lumea aceasta” şi-a părăsit slujba. Ceea ce numesc oamenii religie se îmbracă în zilele noastre cu farmecele cele mai puternice. Aruncând grosolăniile Evului Mediu, ea cheamă în ajutorul ei mijloacele unui gust ales, ale unui veac cu o cultură înaintată. Aceasta nu este altceva decât religia lumii.

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

 

Cel ce va birui va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i voi șterge nicidecum numele din Cartea vieții…

Apocalipsa 3.5

Cartea vieţii

Maria are lacrimi în ochi. Ea stă cu părinții ei în fața dărâmăturilor casei lor. Acum două zile, s-a aprins un foc noaptea în casă. Familia a putut să ajungă la timp în siguranță, dar ei au trebuit să-și lase tot avutul înapoi. Fulgerător de repede, flăcările au cuprins totul în jurul lor. Maria se gândește la cărțile ei îndrăgite și la hainele ei frumoase. Toate documentele importante sunt arse, chiar și cartea genealogică, ce documentează că părinții ei s-au căsătorit și că Maria este copilul lor. Tatăl Mariei merge cu capul plecat printre dărâmături. Apoi zâmbește puțin și spune: „Ce bine că nimeni nu poate distruge cartea noastră genealogică din cer”. – „Cartea noastră genealogică din cer?”, se gândește Maria. „Care este aceasta?” În Biblie se spune că în cer există un fel de carte genealogică – Cartea vieții. Această Carte a vieții Îi aparține lui Dumnezeu și este scrisă de El. El a notat deja multe nume. Este scris și numele tău în Cartea vieții?

În această carte este trecut oricine a primit viața veșnică, pentru că el a recunoscut vina lui înaintea lui Dumnezeu și a crezut în Domnul Isus. Cel mai bun lucru la această carte este că, în contrast cu cartea genealogică a familiei Mariei, nu poate fi distrusă niciodată. Cine este scris odată acolo, rămâne pentru veșnicie și are dreptul la un loc în cer.

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

 

PUNCTE SENSIBILE (3)

„V-ați dezbrăcat de omul cel vechi” (Coloseni 3:9)

Biblia vorbește despre dezbrăcarea de anumite păcate. Apoi vorbește de îmbrăcarea cu anumite trăsături „după asemănarea lui Hristos”. Folosind această metaforă a îmbrăcării, să ne gândim la următoarele:

1) La resentiment. Cum stai cu nivelul iritabilității zilele acestea? Ești mai mult sau mai puțin iritat? Dar cu amărăciunea și neiertarea? Când cineva te rănește, ataci sau te retragi? Confruntarea cu resentimentul este mai bună, mai rea sau neutră?

2) La anxietate. Pe o scară de la unu la zece, cum stai cu nivelul descurajării zilele acestea? Ai mai multe sau mai puține temeri legate de bani, sănătate, locul de muncă sau părerea celorlalți despre tine? Lași ca aceste temeri să te împiedice să faci ceea ce vrea Dumnezeu? Descoperi că îngrijorările tale te motivează să te rogi mai des?

3) La lăcomie. Lăcomia înseamnă dorință gestionată greșit. Așadar, auto-controlul coboară, urcă sau este neutru? Duci o viață cu mai multă deschidere sau cu mai multe ascunzișuri decât până acum? îți trăiești viața în lumină? Descoperi că ceea ce-ți dorești și te face să te bucuri e din ce în ce mai mult în concordanță cu ceea ce dorește Dumnezeu pentru tine?

4) La superioritate. Devii mai puțin preocupat de sine? Descoperi că te gândești mai mult la ceilalți și la Dumnezeu, cât și la lucrarea pe care ți-a încredințat-o s-o faci? Cât de des, în conversație, faci remarci referitoare la caracteristicile pozitive ale celorlalți și nu la cele negative? Ești catalogat drept o persoană dură, blazată sau cinică? Petreci mai mult timp sau mai puțin slujindu-i pe ceilalți?

Astăzi, cere-l lui Dumnezeu să te ajute să privești în inima ta și roagă-L să-ți dea harul de a te confrunta cu ceea ce găsești înlăuntru.

 

 

 


 

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: