Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the tag “har”

18 Decembrie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Soarele s-a oprit și luna a stat până ce națiunea s-a răzbunat asupra vrăjmașilor săi. Nu este scris acest lucru în cartea lui Iașar? Și soarele a stat în mijlocul cerurilor și nu s-a grăbit să apună aproape o zi întreagă. Și n-a fost zi ca aceasta nici înainte, nici după aceea, când Domnul să asculte de glasul unui om, pentru că Domnul lupta pentru Israel.

Iosua 10.13,14

Iosua dobândise o biruință măreață la Ai, cu ajutorul lui Dumnezeu (Iosua 8), și probabil că, entuziasmat de acest lucru, a uitat apoi să caute gândul lui Dumnezeu, atunci când gabaoniții au venit la el (Iosua 9). El a făcut un jurământ pe care n-ar fi trebuit să-l facă, însă, în ciuda acestui lucru, Dumnezeu nu l-a abandonat. În suveranitatea harului Său, Dumnezeu a folosit acest faliment în avantajul lui Israel. Când amoriții au auzit de înfrângerea cetății Ai și de legământul făcut cu Gabaon, care era „o cetate mare“ (Iosua 10.2), cinci împărați s-au unit și au pornit împotriva cetății Gabaon. Gabaoniții i-au cerut ajutor lui Iosua, în baza legământului încheiat, așa că Iosua și armata sa au mers toată noaptea și i-au surprins pe vrăjmași, atacându-i pe neașteptate.

Domnul i-a spus lui Iosua: „Nu te teme de ei, pentru că i-am dat în mâinile tale: niciun om dintre ei nu va sta înaintea ta“ (Iosua 10.8). Dumnezeu Și-a onorat promisiunea și a luptat pentru Israel, iar când ziua era pe trecute și amoriții încă fugeau, Iosua a îndrăznit să ceară ca soarele și luna să rămână nemișcate, pentru ca scopul lui Dumnezeu să nu fie zădărnicit din cauza lăsării întunericului.

Cum a fost posibil acest lucru din punct de vedere științific, Îl vom întreba pe Domnul în glorie, însă putem fi siguri că o asemenea lucrare a putut fi împlinită doar de Creatorul Însuși. Ne minunăm citind acest pasaj, însă realizăm noi că ceea ce a avut loc acolo este nimic în comparație cu puterea manifestată la cruce? Oprirea mișcării soarelui – și a pământului – reprezintă un miracol de proporții gigantice, însă spălarea păcatelor noastre reprezintă un miracol infinit mai mare. Noi eram niște oameni păcătoși, care nu meritam să fim mântuiți, însă Hristos l-a biruit pe vrăjmaș și ne-a eliberat. El este vrednic de toată închinarea și lauda noastră!

E. Clermont

SĂMÂNȚA BUNĂ

Pentru acest băiat m-am rugat; și Domnul mi-a ascultat cererea pe care I-am făcut-o.

1 Samuel 2.7

Mesajul unui bunic

În fiecare zi vin înaintea Domnului cu următoarea rugăminte: ca niciunul dintre nepoții mei să nu lipsească de la marea întâlnire a celor aleși, din ceruri. Orice necazuri i-ar aștepta în timpul vieții lor, niciun necaz nu se poate compara cu acela ca unul dintre ei să nu Îi aparțină Domnului Isus.

Ar fi îngrozitor dacă unul dintre voi ar rămâne aici pentru că nu a vrut mântuirea pe care Dumnezeu o oferă fără plată. Ce disperare să nu fii luat de Domnul Isus când va veni să îi răpească în cer pe cei credincioși! Nu există ceva mai tragic decât să cunoști adevărul, și totuși să rămâi indiferent… Este atât de ușor să venim la Isus, să ne mărturisim păcatele, să recunoaștem că suntem pierduți și să credem în El, pentru a primi viața eternă și pacea cu Dumnezeu. Îi implor pe cei care nu s-au convertit încă: veniți la Isus și primiți-L ca Mântuitor al vostru. Nu mai așteptați! Nu ascultați nicio voce care vă face să vă pierdeți pe căile lumii. În curând, ușa harului va fi închisă definitiv și irevocabil. Nu va mai putea nimeni să intre, iar cei care au fost lăsați afară vor avea în față un viitor plin de necazuri nesfârșite.

Vin’ din căile pustii la Izvorul Apei Vii. Acest scump Izvor ceresc e Hristos, e Hristos.
Sau răul te va ține departe’n veci de Har, să mergi în iadul unde vei plânge’n veci amar?

Citirea Bibliei: Zaharia 5.1-11 · Marcu 13.1-13

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Neemia 13:15-31

În pofida angajamentului pe care şi-l luase (10.31), poporul n-a mai respectat odihna de sabat. Neemia ia măsurile cele mai energice pen­tru remedierea acestei situaţii.

Oare nu se cuvine ca şi noi, dragi copii ai lui Dum­nezeu, să dăm cel puţin tot atâta importanţă zilei Dom­nului, precum odinioară Israel sabatului Său? Cu sigu­ranţă, noi nu ne mai aflăm sub Lege. Dar este trist că dumi­nica poate fi considerată de unii creştini drept o zi de răgaz, sau de odihnă obiş­nui­tă, sau folosită pentru lecţii de şcoală care s-ar fi putut termina cu o zi mai devreme.

La ce ne duc cu gândul aceste porţi care trebuia să fie închise în timpul nopţii pentru protecţia faţă de pericolele venind din afară? Nu ne amintesc o dată în plus de cetatea sfântă despre care este scris: „Porţile ei nici­decum nu vor fi închise ziua, pentru că noapte nu va fi acolo… Şi nimic întinat nu va intra nicidecum în ea, nici cine practică urâciune şi minciun㓠(Apocalipsa 21.25, 27).

Cortina istoriei este căzută, în prezent, peste Israel. Ea se va ridica doar patru secole mai târ­ziu (mai exact, patru sute patruzeci de ani), descope­rindu-L pe Eliberatorul şi pe Mesia al lor, încă de pe prima pagină a Noului Testament.

PENTRU PĂRINȚII SINGURI | Fundația S.E.E.R. România

„Seara vine plânsul, iar dimineaţa, veselia.” (Psalmul 30:5)

Am constatat că tot mai mulți părinți sunt singuri, fie din cauza decesului unuia dintre soți, fie din cauza războiului, fie a divorțului.. așa că am să reiau următoarea povestire de încurajare pentru ei.

Un expert în probleme maritale spune că o mamă singură i-a trimis o poveste care l-a ajutat să explice singurătatea și stresul cu care se confruntă cei care își cresc singuri copiii. Ea a povestit că se uita pe fereastră într-o zi ploioasă și a văzut o mierlă și puii ei cocoțați într-un cuib. În timp ce ploaia se revărsa, pasărea mamă își acoperea puii care ciripeau sub aripile ei întinse. Apoi a început să cadă grindină. În loc să-și ascundă capul în cuib, mama mierlă și-a ridicat capul în sus și a încasat ea loviturile pentru a-și proteja puii… astfel că toți puii au trecut cu bine prin furtună.

Ce ilustrație grăitoare a pericolelor prin care trec părinții singuri! Responsabilitatea de a crește singur un copil este mare și grea, și solicită părintelui respectiv să-și câștige existența, să gătească, să facă curat, să supravegheze temele, să aibă grijă de copilul bolnav și așa mai departe. Dincolo de aceste îndatoriri de zi cu zi, ei trebuie să se gândească și la propriile nevoi personale și spirituale. În linii mari, aceasta poate fi una dintre cele mai dificile sarcini de pe pământ.

Părinții singuri, mame sau tați, au nevoie de sprijinul și rugăciunile noastre continue. Voi, toți care îndurați lovituri și faceți sacrificii pentru copiii voștri, fiți siguri că vor veni și zile mai bune! Furtuna prin care treceți nu va dura la nesfârșit. În curând va apărea un curcubeu frumos.

Când slujba va fi terminată și puiul va fi mare și sănătos, vor exista beneficii dulci pentru părinții care nu-și iau „zborul”! Cuvântul lui Dumnezeu promite: „seara vine plânsul, iar dimineaţa, veselia.”

Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă dea putere să răzbiți în viață, dragi părinți singuri!

7 Iunie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Nu va striga, nici nu-Și va ridica glasul, nici nu-l va face să se audă pe stradă.

Isaia 42.2

Acest pasaj este aplicat Domnului nostru în Matei 12.17-21 și mi-a fost de mare ajutor atunci când eram tânăr. Mă aflam atunci sub puterea legalismului într-o așa măsură, încât mă simțeam vinovat dacă, imediat ce mă suiam într-un tramvai, nu dădeam o mărturie publică. De îndată ce tramvaiul pornea din stație, mă ridicam și ziceam: «Prieteni, doresc să mărturisesc despre Domnul Isus și să vă spun cum m-a mântuit Dumnezeu». Vatmanul venea și-mi zicea: «Stai jos! Nu ți-a cerut nimeni să ții un serviciu religios aici». Atunci eu deveneam iritat și-i ziceam: «Ei bine, o să iau loc, însă tu vei fi responsabil la judecata lui Dumnezeu, fiindcă i-ai împiedicat pe acești oameni să audă evanghelia». Făceam același lucru și în tren. De îndată ce trenul pornea, mă ridicam și începeam să dau mărturie pasagerilor. Mă simțeam obligat să fac acest lucru, fiindcă mă socoteam responsabil pentru sufletele lor, însă nu-mi dădeam seama că o astfel de purtare era de cele mai multe ori lipsită de considerație.

Ce se spune însă despre Domnul? „El nu va striga, nici nu-Și va ridica glasul, nici nu-l va face să se audă pe stradă.“ El Și-a făcut lucrarea pentru Dumnezeu aici într-un fel liniștit. Când oamenii au venit la El și au dorit să știe cum puteau avea viața eternă, El a fost întotdeauna gata să le răspundă. A fost gata să-i caute pe cei pierduți, așa cum s-a întâmplat cu femeia samariteană; însă niciodată n-a procedat într-un mod gălăgios sau necioplit. El a fost cu adevărat perfect și în această privință.

H. A. Ironside

SĂMÂNȚA BUNĂ

Harul lui Dumnezeu care aduce mântuire pentru toți oamenii s-a arătat.

Tit 2.11

Clepsidra harului

După ce oamenii au trăit timp de secole în păcat și în răzvrătire împotriva lui Dumnezeu, El L-a trimis pe pământ pe Fiul Său, Isus Hristos. El a murit pe cruce, pentru ca oamenii păcătoși să nu fie judecați, ci salvați. Astfel, harul lui Dumnezeu a apărut ca un soare la orizontul istoriei omenirii.

De atunci, soarele harului strălucește peste toți oamenii. Dumnezeu are o veste bună: Oricine se întoarce la El și își mărturisește păcatele va fi iertat pe baza jertfei lui Isus Hristos. Nu este aceasta o ofertă extraordinară? Creatorul nostru ne întinde mâna pentru reconciliere!

În același timp, El ne spune fără echivoc că va pedepsi pe oricine nu se întoarce la El. Oferta Sa de har este limitată în timp.

Cât timp mai este valabilă? Nu știm. Este ca o clepsidră: Nisipul se scurge până când partea superioară este goală. Numai că nu știm cât de mult nisip se mai află în partea superioară a clepsidrei. În orice moment ar putea fi ultimul grăunte de nisip.

Acum este timpul de har și pentru tine. Nu trata cu ușurință invitația lui Dumnezeu! El te iubește și vrea să te salveze de la judecata veșnică. De aceea, întoarce-te astăzi la El și mărturisește înaintea Lui, fără ezitare, eșecurile tale! Atunci vei avea parte de harul Său iertător.

„Iată, acum este timpul potrivit; iată, acum este ziua mântuirii“ (2 Corinteni 6.2).

Citirea Bibliei: 1 Samuel 20.24-42 · Psalmul 106.32-48

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Exod 38:21-31

Dumnezeu cere ca leviţii să facă un inventar exact al celor confecţionate şi date pentru Casa Lui. El nu uită nimic, nici ultimul ac, nici cel mai mărunt cârlig, ştiind cât l-a costat pe fiecare dintre cei care au adus obiectele. Domnul Isus, stând în faţa intrării în tezaurul Templului, privea mulţimea care-şi aducea darurile şi El a apreciat în mod deosebit cei doi bănuţi aduşi de o văduvă săracă, pentru că acest dar însemna pentru ea predarea deplină, aceştia fiind „tot ce avea ca să trăiască“ (Luca 21.1-4).

Ligheanul de aramă menţionat ieri vorbeşte în acelaşi fel. Era făcut din oglinzile femeilor care, urmându-l pe Moise, au ieşit afară, la cortul întâlnirii (v. 8). În prezenţa lui Dumnezeu şi prin zelul pentru casa Lui, inimile lor au fost mişcate să renunţe la preocuparea cu propria persoană, sugerată de oglinzi (Matei 16.24-25). Şi acest lucru este apreciat de Dumnezeu şi consemnat în Cuvântul Său. Cât despre argintul strâns la numărătoarea poporului, el a fost folosit pentru facerea postamentelor stâlpilor şi scândurilor. Totul are la bază glorioasa răscumpărare al cărei simbol este argintul (vezi Numeri 3.48) şi pe aceasta se întemeiază fiecare credincios în parte pentru a rămâne în credinţă.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

GÂNDEȘTE-TE BINE ÎNAINTE DE A VORBI! | Fundația S.E.E.R. România

„Cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.” (Proverbele 13:3)

Iată un cuvânt al lui Dumnezeu pe care ar trebui să-l memorăm cu toții: „Cine-şi păzeşte gura îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.” (Proverbele 13:3) Cu alte cuvinte, tendința noastră de a vorbi fără a gândi ne va provoca neplăceri. Se povestește că unui vânzător de aspiratoare i s-a atribuit o zonă rurală îndepărtată. Așa că a început să meargă din fermă în fermă, încercând să-și vândă marfa… Ajuns la o adresă, a bătut la ușă și a fost întâmpinat de soția fermierului, care l-a întrebat ce dorește. Fără să mai aștepte permisiunea, a trecut glonț pe lângă ea până în bucătărie și a spus: „Vând aspiratoare!” Șocată, ea i-a răspuns: „Stați puțin!” Dar el a spus fără drept de replică: „Doamnă, înainte să spuneți orice, dați-mi voie să vă arăt ceva…” A băgat mâna în geanta lui, a scos un pumn de gunoi și l-a aruncat pe podeaua bucătăriei. „Dacă aspiratorul meu nu va aduna toată mizeria asta”, s-a lăudat el, „atunci o voi mânca!” Ea l-a privit cu milă și i-a spus: „Atunci puteți să începeți s-o faceți, pentru că nu avem curent electric!” Oare cât de des n-ar trebui să ne mâncăm cuvintele pe care le aruncăm cu atâta nepăsare, fiecare dintre noi, în viața de zi cu zi? Fii cu băgare de seamă! Domnul Isus a spus că într-o zi vom da socoteală pentru fiecare cuvânt nefolositor pe care îl rostim (vezi Matei 12:36). Un poet necunoscut a scris: „Ai grijă, cuvintele rostite / dulci să-ți fie, nu pripite. / Și atunci nu vei mai fi / nevoit a le-nghiți.” Așadar, dacă nu vrei să-ți retragi ori să-ți înghiți vorbele, gândește-te bine înainte de-a deschide gura!

4 Iunie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Pe cei pe care i-a îndreptățit, pe aceștia i-a și glorificat.

Romani 8.30

Este bine să primim cu toată simplitatea acest mare adevăr. Unii își închipuie că nu putem ști că avem păcatele iertate atâta vreme cât ne aflăm pe acest pământ. Dar, dacă n-am putea ști că păcatele ne sunt iertate, n-am putea ști nici că Biblia este adevărată și că lucrarea lui Hristos este perfectă. Ești de acord cu aceste două lucruri? Atunci să știi că există aceeași temelie pentru ele și pentru adevărul iertării păcatelor. Iertarea păcatelor și adevărul Cuvântului lui Dumnezeu sunt legate împreună în evanghelia prețioasă a lui Hristos. Dacă te îndoiești de iertarea păcatelor, atunci arunci aceeași umbră de îndoială și asupra adevărului cuvintelor rostite de Hristos: „S-a sfârșit!“, cuvinte rostite în cea mai solemnă împrejurare.

Totuși, știm cât de greu este ca inima să se sprijine pe simplitatea minunată a adevărului lui Dumnezeu cu privire la iertarea perfectă de păcate prin sângele lui Hristos. Gândurile noastre sunt prea superficiale și prea limitate pentru a cuprinde întreaga strălucire a harului divin. Suntem prea plini de legalism, prea plini de noi înșine. Avem gânduri deșarte cu privire la faptul că ar trebui să adăugăm ceva la ceea ce Hristos a făcut, ceva fapte, simțăminte sau experiențe. O astfel de gândire trebuie înlăturată. Doar Hristos este temelia măreață, stânca eternă, cetățuia mântuirii. „Pentru că toți cei care sunt din faptele legii sunt sub blestem“ (Galateni 3.10).

Să ne alipim de Hristos cu un simțământ tot mai adânc al stricăciunii noastre și tot mai înalt al perfecțiunii Lui, în umblarea noastră prin această lume rece și nelegiuită!

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

Ne lăudăm și în necazuri, căci știm că necazul lucrează răbdare, răbdarea aduce experiență, iar experiența aduce nădejde.

Romani 5.3,4

Perseverența melcului

Când eram copil, mă uitam la melcii care se târau prin straturile de flori din grădina noastră. Eram fascinat de aceste creaturi mici, cu casele lor mari, cu burțile lor lipicioase și cu ochii lor care se întorceau ca niște periscoape, pentru a vedea totul în jur. Dar și acum îmi place să râd de viteza cu care se târăsc.

Cât de lent este un melc? Un studiu a arătat că se deplasează înainte cu aproximativ 12 metri pe oră. Nu este de mirare că vorbim despre „viteza melcului“ atunci când spunem că ceva este lent.

Deși un melc se mișcă greu, are o mare calitate: perseverența! El se străduiește cu toată puterea să își atingă scopul.

Și noi avem un țel, gloria cerească. Pe calea credinței trebuie să mergem înainte cu perseverență: „Aveți nevoie de răbdare, pentru ca, împlinind voia lui Dumnezeu, să puteți primi făgăduința“ (Evrei 10.36).

Ne confruntăm mereu cu adversități sau chiar cu eșecuri care ne permit să avansăm doar în „ritm de melc“. Acest lucru ne poate descuraja. Dar Domnul vrea ca noi să perseverăm pe cale. Chiar dacă Domnul nu ne arată imediat o soluție când ne aflăm într-o dificultate, să fim răbdători și să așteptăm ajutorul Său.

Apropo: O mare realizare necesită o mare perseverență.

Citirea Bibliei: 1 Samuel 19.1-17 · Psalmul 105.23-45

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Exod 36:35-38, 37:1-16

Minunata perdea care despărţea Locul Sfânt de Locul Preasfânt era susţinută pe patru stâlpi. Firea omenească a lui Hristos, aşa cum ne-o dezvăluie evangheliştii, este un subiect inepuizabil pentru adorare şi închinare. El este Mesia al lui Israel (Matei), Robul credincios (Marcu), Fiul Omului (Luca), Cel care a venit din cer (Ioan). Fiecare fir: albastru, purpuriu, stacojiu sau in subţire răsucit, fiecare aspect al firii Sale, desăvârşit în sine, se întreţese cu celelalte în chip minunat, alcătuind întregul, care este viaţa Domnului nostru Isus Hristos. Dar această viaţă, aşa frumoasă, cum era, nu ne putea aduce la Dumnezeu, ci, dimpotrivă, ea accentua adânca noastră mizerie morală. Era nevoie de moartea Lui. Şi, ca semn, chiar în momentul când Mântuitorul Îşi dădea viaţa pe cruce, Dumnezeu a rupt perdeaua, deschizând pentru închinători „calea nouă şi vie“ către El (Evrei 10.20).

Apoi au fost făcute chivotul şi masa. Drugii cu care erau transportate acestea prin pustiu ne fac să ne gândim la umblarea Domnului aici, jos. Poleirea cu aur ne aminteşte de versetul din Isaia: „Ce frumoase sunt … picioarele celui ce aduce veşti bune“ (52.7).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

HARUL ȘI ÎNCREDEREA | Fundația S.E.E.R. România

„Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului…” (Evrei 4:16)

Dacă te simți nevrednic să te apropii de Dumnezeu în rugăciune, oprește-te și cugetă la aceste cuvinte: „Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:16) Cuvântul „har” înseamnă „bunătate nemeritată, îndurare, favoare și ajutor atunci când ai nevoie de el”. Ia aminte la următoarele trei lucruri importante despre har: 1) Când ai nevoie de har, te poți apropia de Dumnezeu cu toată încrederea. De ce? Pentru că te apropii de un tron al harului și al milei, nu de unul al judecății. Toate păcatele tale – trecute, prezente și viitoare – au fost plătite în momentul în care Isus a spus: „S-a isprăvit!” Satan, pe care Biblia îl numește „pârâșul”, vrea ca tu să te simți condamnat, vinovat și nedemn să te apropii de Dumnezeu. Dar în momentul în care ți-ai pus încrederea în Hristos, Dumnezeu te-a îmbrăcat în neprihănirea Lui. Prin urmare, poți veni întotdeauna la El cu încredere! 2) Când ai nevoie de mai mult har, roagă-te mai mult. Dumnezeu are tot harul necesar pentru a te ajuta, dar trebuie să mergi înaintea tronului Său și să îl ceri. Un creștin fără rugăciune este un creștin fără har. Biblia ne spune să creștem în har (vezi 2 Petru 3:18), iar dacă nu te rogi în fiecare zi, nu crești în viața ta spirituală. Așadar, care este răspunsul? Petrece mai mult timp în preajma tronului de unde curge harul! 3) Harul lui Dumnezeu este dat în funcție de nevoia ta din acel moment. El nu-ți va da decât mâine harul pentru mâine, așa că nu-i nevoie să-l ceri astăzi! Și nu te îngrijora: rezerva de har pe care o ai în Hristos nu se va epuiza niciodată! Așa că, îndrăznește și apropie-te de Dumnezeu zilnic, deci și azi – pentru că El nu te va respinge niciodată, oricât de des ai merge la tronul harului!

Navigare în articole