Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the tag “devotional”

18 apr. 2024

18 Aprilie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Pe voi, care odinioară erați străini și vrăjmași în gândire, prin lucrări rele, acum dar v-a împăcat în trupul cărnii Lui, prin moarte, ca să vă prezinte sfinți și fără pată și de neînvinuit înaintea Lui.

Coloseni 1.21,22

Orice lucru care, în ce ne privește, era respingător înaintea lui Dumnezeu și atrăgea condamnarea a fost judecat în moartea lui Hristos; și, ca rod al împăcării, stăm înaintea lui Dumnezeu într-o acceptare perfectă. Aceasta este lucrarea Lui, în baza căreia El „ne-a făcut plăcuți în Cel Preaiubit“ (Efeseni 1.6). Acceptarea lui Hristos reprezintă măsura acceptării noastre; iar măsura acceptării Lui poate fi înțeleasă prin titlul care I-a fost dat – „Cel Preaiubit“. Ba mai mult, de vreme ce nu am fi putut crede evanghelia fără intervenția lucrării Duhului în noi, prin care a fost efectuată nașterea din nou, noi primim împăcarea prin credință. Gândurile noastre cu privire la Dumnezeu sunt cu totul schimbate; vrăjmășia care umplea inimile noastre odinioară este îndepărtată, iar noi ne bucurăm în El.

Împăcarea constituie o binecuvântare foarte înaltă a evangheliei. Fiind iertați, cunoaștem că păcatele ne-au fost înlăturate. Fiind îndreptățiți, cunoaștem că am fost curățiți de tot ceea ce ne învinuia. Fiind răscumpărați, cunoaștem că zilele robiei noastre sunt de domeniul trecutului. Fiind împăcați, avem intrare deplină în bogăția favorii și a dragostei lui Dumnezeu. Aceasta constituie introducerea în binecuvântarea cea mai înaltă.

Noi deci am fost aceia care am avut nevoie de împăcare. Dumnezeu a fost Acela care a împlinit împăcarea prin Domnul Isus Hristos. Însă, chiar dacă așa stau lucrurile, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că a fost nevoie să se facă ispășire cu privire la păcat înaintea lui Dumnezeu. El niciodată nu ne-a urât. Inima Lui nu a fost niciodată înstrăinată față de om, pentru că, dacă ar fi fost, nu L-ar fi trimis niciodată pe Fiul Său să facă ispășirea de care era nevoie pentru ca cerințele dreptății și ale sfințeniei Lui să fie împlinite.

F. B. Hole

SĂMÂNȚA BUNĂ

Răsărea soarele peste el când trecea pe lângă Peniel. Însă Iacov șchiopăta din coapsă.

Geneza 32.31

Răsărea soarele (2)

Să-l privim pe Iacov, un om credincios din Vechiul Testament. El a dorit foarte mult binecuvântarea din partea lui Dumnezeu în viața sa. Dar, în loc să se încreadă în Dumnezeu și să aștepte această binecuvântare de la El, Iacov a încercat să o obțină prin propriile forțe, cu viclenie, punând la bătaie toată iscusința lui. Ca urmare, a trebuit să treacă prin multe experiențe amare. Iacov își adusese familia dincolo de râul Iaboc. El însuși a rămas singur pe partea cealaltă, în timpul nopții. Apoi a întâlnit pe cineva care s-a luptat cu el. A fost Dumnezeu, care a vrut ca Iacov să renunțe la forțele și la eforturile sale. S-au luptat până în zori. Când bărbatul a văzut că nu-l poate învinge, i-a dislocat lui Iacov articulația șoldului.

Ce înseamnă acest lucru pentru noi? Dumnezeu dorește să renunțăm la voința noastră proprie și să-I supunem Lui viața noastră, pentru ca El să poată lucra în noi. Dar câte probleme nu întâmpină El cu noi… Câte împotriviri nu are El de înlăturat din ființa noastră…

În cazul lui Iacov, răsărea soarele când, la Peniel, a renunțat la eul său. O experiență dureroasă, dar cu consecințe binecuvântate! Când ajungem și noi în acest punct, putem spune împreună cu poetul:

    Deci ia-mi Tu, Doamne, mâna și mă condu, de-acum și-ntotdeauna, precum vrei Tu.

    Eu singur nu pot face măcar un pas:

    deci spune-mi unde-Ți place să merg eu azi.

—J. Hausmann

Citirea Bibliei: Deuteronom 29.1-17 · Galateni 5.11-15

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Exod 13:11-22

Să istoriseşti fiului tău“, îndemna v. 8. Dar în v. 14 se poate vedea cum copiii vor fi cei care îi vor întreba pe părinţii lor. Este o atitudine fericită când copiii, văzând că părinţii lor se comportă altfel decât lumea, le pun întrebări. Fie ca ei să nu se sfiască niciodată să facă aşa!

Versetul 19 arată îndeplinirea angajamentului lor faţă de Iosif (Geneza 50.25). Oasele patriarhului aveau să-i însoţească pe cei din poporul lui Dumnezeu în călătoria lor: imagine a lui Hristos în puterea morţii Sale, pe care-L purtăm cu noi prin pustiul acestei lumi                (2 Corinteni 4.10)!

Copiii lui Israel au pornit la drum. Dumnezeu avea să le reamintească mai târziu de ziua când i-a luat de mână ca să-i scoată din ţara Egiptului (Ie­re­mia 31.32). Ei urmau să străbată un lung drum ocolit (v.17, 18), pentru a avea timp să înveţe lecţii importante de la Dum­nezeu, aşa cum trebuie să învăţăm şi noi. Dar Dumnezeu nu S-a mulţumit numai să traseze drumul poporului Său, ci El Însuşi îi însoţeşte, sub forma acestui stâlp de nor ziua, de foc noaptea. Ce har! El este în acelaşi timp prezent pentru a-i călăuzi pas cu pas şi pentru a-i ocroti. Tot astfel şi Isus a făcut această promisiune alor Săi: „Eu sunt cu voi în toate zilele“ (Matei 28.20).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TU ÎI APARȚII LUI DUMNEZEU! | Fundația S.E.E.R. România

„Te laud că sunt o făptură aşa de minunată…” (Psalmul 139:14)

„Omul de șase milioane de dolari” a fost un serial TV care a rulat cândva în anii ‘70 ai sec. trecut și în care era vorba despre un fost astronaut, care avea forță, viteză și viziune, supraomenești, datorită implanturilor bionice. Ei bine, tu n-ai nimic de-a face cu așa ceva! Tu ești unic, irepetabil, o minune autentică a geniului creator al lui Dumnezeu. Să ne privim mai îndeaproape, spre exemplu limba: există 400 de mici muguri gustativi, fiecare dintre ei capabili să perceapă diferența dintre sparanghel și plăcinta cu brânză. Dar sistemul digestiv? Există 20 de milioane de mici guri capabile să digere aproape orice. Apoi există un sistem de răcire. Niciun frigider nu este dotat cu așa ceva: 350 de mii de glande sudoripare pe cm². Dar sistemul senzitiv? O rețea de 10 milioane de nervi, ale căror ramuri trimit și interpretează mesaje și de asemenea formulează un răspuns pentru fiecare.

Tu ești unic! Nimeni nu mai are timbrul vocii tale, amprentele tale sau ADN-ul tău. Când te-ai născut, Dumnezeu nu S-a oprit să spună: „Cu acesta ce vom face?” Nu, ci El ți-a dat un nume (vezi Isaia 43:1). Ai fost cumpărat cu un preț (vezi 1 Corinteni 6:20). Ai fost făcut membru al familiei Sale răscumpărate (vezi 1 Ioan 3:2). Pașii tăi sunt „întăriți” de El (vezi Psalmul 37:23). El a făcut deja un plan pentru succesul tău (vezi Ieremia 29:11). El te-a iubit când nu erai demn de a fi iubit și te-a ales dinainte să faci binele sau răul. Și atunci, oare nu are El dreptul să-ți spună: „Vreau lauda și ascultarea ta, vreau să petreci timp cu mine, vreau să citești scrisorile pe care ți le-am scris, și-aș vrea ca nimeni și nimic să nu intervină între noi”?! Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi este acesta: tu îi aparții lui Dumnezeu!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
16 apr. 2024

16 Aprilie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Cei care se sprijină pe Domnul își vor înnoi puterea; se vor înălța pe aripi ca vulturii; vor alerga și nu-și vor pierde puterea; vor umbla și nu vor obosi.

Isaia 40.31

Dumnezeu nu este lipsit de putere atunci când nu ne eliberează imediat din încercări și din necazuri. Înțelepciunea Lui este infinită, iar El Își împlinește planurile pentru binecuvântarea noastră atunci când îngăduie să fim încercați sau oprimați. Trebuie să învățăm lecția pe care a învățat-o Iov: că omul nu poate pătrunde planurile lui Dumnezeu. Prin urmare, trebuie să căutăm să ne supunem lucrărilor Lui cu noi fără să obiectăm.

Atunci când necazul sau suferința se prelungesc, este ușor să ne gândim că Dumnezeu ne-a uitat sau că este indiferent cu privire la împrejurările prin care trecem. O astfel de gândire este întotdeauna greșită. El este întotdeauna preocupat cu cei ai Săi și va da eliberare la timpul hotărât de El; până atunci, harul și puterea Lui sunt la dispoziția noastră, ca să fim întăriți și să putem îndura ca văzându-L pe Cel care este nevăzut. „El dă tărie celui obosit și mărește puterea celui lipsit de puteri“ (Isaia 40.29).

Puterea naturală nu va fi de ajuns în ceasul în care ne vom confrunta cu dificultăți de ordin spiritual, însă cei care au învățat să-L aibă întotdeauna pe Dumnezeu ca punct de reper și să aștepte toate de la El vor beneficia de puterea necesară de a se ridica deasupra împrejurărilor deprimante, putând astfel să plutească precum vulturii, să alerge cu răbdare și să umble cu Dumnezeu cu o încredere și cu un curaj reînnoit, știind că sunt întotdeauna obiectele dragostei și ale purtării Lui de grijă.

Așteptând toate de la El, suntem schimbați în același chip cu al Lui, suntem eliberați de griji și de tulburare, știind că El nu va întârzia, ci, la timpul hotărât de El, ne va da ajutorul de care avem nevoie.

H. A. Ironside

SĂMÂNȚA BUNĂ

Cel ce se încrede în Domnul nu are de ce să se teamă.

Proverbe 29.25

Sisteme de siguranță

Pe șosea este periculos! La orice colț pândește temutul pericol de moarte! Acesta este motivul pentru care inginerii perfecționează fără încetare sistemele de siguranță ale autovehiculelor. Multe mașini sunt dotate cu un asistent de frânare având senzori ABS, care nu permit blocarea roților la frânare bruscă; de asemenea au un sistem de recunoaștere a semnelor de circulație, un senzor automat de fază scurtă, un sistem de detectare a unghiului mort și chiar un sistem de avertizare în caz de somnolență. Mașinile mai scumpe sunt echipate și cu un asistent de direcție, pentru menținerea benzii de rulare, cu sistem de detectare a vederii pe timp de noapte și uneori chiar cu un sistem de frânare de siguranță, complet automat, controlat de senzori radar și camere stereo. Toată această dotare poate compensa o parte din erorile umane de pe șosea care prezintă riscuri și pericole.

La fel stau lucrurile și pe drumul vieții noastre: multe pericole ne pândesc la tot pasul, viraje greșite, drumuri rele, viteză prea mare… În această situație avem nevoie de un ajutor care funcționează mai bine decât tehnologia. Avem nevoie de siguranță autentică și absolută! Aceasta o putem găsi numai la Dumnezeu. „Căci în Tine caută adăpost sufletul meu; la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare“ (Psalmul 57.1).

În Biblie Îl întâlnim pe Dumnezeu. El ne dă sfaturi pentru viață și ne arată calea cea bună. A-L crede pe Dumnezeu pe cuvânt înseamnă a fi echipat cu un puternic sistem de siguranță.

Citirea Bibliei: Deuteronom 28.15-32 · Galateni 4.21-31

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Exod 12:28-39

În timp ce în casele lor israeliţii mănâncă paştele sub protecţia sângelui mielului, afară, în noapte, domneşte groaza şi nimicirea. Îngerul nimicitor trece şi loveşte întâii-născuţi şi mari strigăte de deznădejde răsună în tot Egiptul. Este a zecea şi ultima plagă, imagine a unei judecăţi infinit mai grele, pe care Scriptura o numeşte moartea a doua, pregătită pentru cei care nu s-au pus la adăpost prin Mielul lui Dumnezeu.

Nici o deosebire între un prizonier din închisoare şi Faraon însuşi (v.29). Tot astfel, nu se va face deosebire când toţi morţii, „mari şi mici“, vor sta înaintea scaunului de judecată din Apocalipsa 20.

Pentru copiii lui Israel sosise timpul să plece. Ei mâncaseră paştele în grabă, cu mijlocul încins, cu încălţămintea în picioare, cu toiagul în mână (v. 11), arătând prin aceasta că sunt un popor despărţit, străin, gata de plecare. Suntem şi noi aşa? Prin zelul nostru pentru Dumnezeu, prin detaşarea noastră faţă de lucrurile de aici, de jos, prin sobrietatea noastră, pe scurt, prin tot comportamentul nostru, ceilalţi ar trebui să vadă că, fiind răscumpăraţi prin sângele Mielului, suntem în orice moment gata să plecăm spre căminul nostru etern.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

NU PROVOCA CEARTĂ! | Fundația S.E.E.R. România

„Curmă cearta înainte de a se înteţi.” (Proverbele 17:14)

Ai văzut vreodată un abțibild din acelea pe care scrie: „Cei care cred că le știu pe toate sunt enervanți pentru noi, care le știm pe toate”?! Nu? N-ai pierdut nimic, pentru că atotștiutori se găsesc peste tot. Persoanele mai în vârstă cărora le este teamă de inutilitatea lor se chinuie să arate că încă mai știu și mai pot destule! Persoanele religioase își folosesc convingerile pe post de bastoane cu care îi amenință și-i intimidează pe ceilalți. Da, Biblia ne îndeamnă „să luptăm pentru credinţă” (Iuda vers. 3), dar este o diferență între a te lupta și a te certa.

Apostolul Pavel scrie: „Fereşte-te de întrebările nebune şi nefolositoare, căci ştii că dau naştere la certuri. Şi robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blând cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plin de îngăduinţă răbdătoare…” (2 Timotei 2:23-24).

Să reținem aceste patru expresii:

1) „Nu trebuie să se certe.” Nu fi certăreț, ci seamănă sămânța Cuvântului lui Dumnezeu și crede că Duhul Sfânt va lucra în inimile oamenilor!

2) „Să fie blând cu toți” – este inutil să ai o atitudine ostilă, umilitoare sau nesuferită față de cineva care nu-ți împărtășește punctul de vedere. Ce te-ar putea împinge spre o asemenea lipsă de blândețe? Nu e nevoie să-i învinovățești pe alții ca să-ți dovedești propria valoare!

3) „În stare să învețe” – în loc să încerci să-ți impui părerile cu forța, mai bine spune: „Iată ce am descoperit în Cuvântul lui Dumnezeu și iată ce schimbare a produs în viața mea…” Experiența personală poate fi adesea cel mai bun argument!

4) „Plin de îngăduință răbdătoare.” Numai atunci când propriile tale răni au fost vindecate, Dumnezeu te va putea folosi să vindece rănile altora.

Așadar, roagă-te: „Tată ceresc, fă-mă un instrument al păcii, ca oamenii să primească adevărurile pe care li le descoperi prin mine! În Numele Domnului Isus mă rog. Amin!”

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
06 apr. 2024

6 Aprilie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Isus i-a spus: „Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți?“. Ea, gândind că este grădinarul, I-a spus: „Domnule, dacă tu L-ai luat de aici, spune-mi unde L-ai pus, și eu Îl voi lua“. Isus i-a spus: „Maria!“. Ea, întorcându-se, I-a spus în evreiește: „Rabuni!“, care înseamnă: „Învățătorule!“.

Ioan 20.15,16

Pe măsură ce creștem spiritual și ne preocupăm cu Domnul Isus, afecțiunea noastră pentru El crește din ce în ce mai mult. Există însă multe lucruri care ne pot împiedica să privim la El. Scena învierii redată mai sus ne poate oferi antidotul împotriva unor astfel de lucruri.

Domnul i Se arată Mariei, însă, la început, ea nu L-a recunoscut. Inima ei era apăsată de întristare, era îngrijorată și ajunsese în pragul disperării. Speranțele ei se prăbușiseră și acum ea plângea cu amar. În chiar aceste momente, Domnul înviat i Se arată. Această scenă mișcătoare ne prezintă prima arătare a Domnului după învierea Sa, și Maria este cea căreia Domnul i Se arată cel dintâi. Adesea, când noi avem inima apăsată, nu putem vedea că Domnul este prezent pentru a ne ajuta. Doar atunci când El o cheamă pe nume, Mariei i s-au deschis ochii și L-a recunoscut. Iar Domnul i-a pus atunci o întrebare care este atât de importantă pentru noi toți astăzi: „Pe cine cauți?“.

Răspunsul la această întrebare poate îndepărta poverile care ne apasă. Când privim din nou la Cel care este Mântuitorul înviat, care a promis că niciodată nu ne va lăsa și că nu ne va părăsi, El poate să ne aducă, așa cum a adus-o pe Maria, în savurarea acelei relații scumpe cu Sine Însuși și cu Tatăl. Dacă Îi auzim glasul și privirile noastre sunt ațintite doar asupra Lui, bucuria și fericirea ne vor inunda inimile, chiar și în cele mai dificile împrejurări. Fiindcă El trăiește, și noi vom trăi!

T. Hadley, Sr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Mi-ai salvat sufletul de la moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere, ca să umblu înaintea lui Dumnezeu în lumina celor vii.

Psalmul 56.13

Saltul parașutistei

În aprilie 1987, în Arizona, 420 de parașutiști se întâlniseră să facă o serie de salturi. Patru sportivi tocmai se lansaseră de la 2.700 de metri, propunându-și să realizeze o săritură în formație. Însă Debbie Williams, o tânără în vârstă de 31 de ani, s-a izbit în cădere de rucsacul unui coleg, a leșinat și se afla în cădere spre pământ cu parașuta nedeschisă. Instructorul grupului, Gregory Robertson, a observat imediat și a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a ajunge la Debbie la timp. Avea la dispoziție doar câteva secunde.

Cu brațele și cu picioarele înfășurate, el a plonjat cu capul în jos și, cu o viteză de peste 300 km/h, a ajuns-o pe Debbie la o înălțime de 1.000 de metri deasupra pământului. A învârtit-o pe tânără pentru a-i putea deschide parașuta acesteia, după care s-a ocupat de a lui. Apoi au alunecat spre sol. Debbie – încă inconștientă – a aterizat pe spate. Nu a scăpat fără răni, dar Gregory îi salvase viața.

La fel de neajutorați eram și noi în coborârea noastră spre abisul veșnic. Dar Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său în lume pentru a ne salva. Numai El a putut face aceasta. Și, spre deosebire de Debbie, pe noi ne roagă să primim în inimi prin credință salvarea Sa, nu ne-o impune. El ne-o oferă: este în dar. Depinde de voința noastră dacă primim sau nu să fim salvați de la prăbușire.

Timpul este măsurat în secunde. Să trecem degrabă de partea Mântuitorului!

Citirea Bibliei: Deuteronom 21.1-9 · Matei 28.11-20

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Exod 7:14-25

Dacă egiptenii nu ţin cont de primele două semne, aşa cum îi spusese Domnul lui Moise, urmează al treilea semn, cu adevărat serios: apa transformată în sânge. Apa ne vorbeşte despre lichidul care răcoreşte şi dă viaţă, în timp ce sângele vărsat vorbeşte despre moarte. Cuvântul i-a fost dat omului pentru a-i oferi viaţa, dar, dacă acesta nu îl primeşte şi refuză să creadă, acelaşi cuvânt va deveni pentru el judecată şi moarte (citiţi Ioan 12.48). Astăzi Cuvântul vesteşte harul, dar şi judecata pentru cei care nu-l primesc. Într-un fel sau altul, toţi îl vor întâlni, fie în prezent, spre viaţă, fie mai târziu, spre moarte!

Ceea ce vorbise Domnul a venit asupra egiptenilor. Nilul, artera vitală a ţării, din care ei îşi făcuseră un zeu, devine acum un obiect care provoacă dezgust şi scârbă. Sângele umple râul, canalele, bălţile, iazurile, chiar şi vasele. Toate izvoarele la care lumea îşi potolea setea sunt otrăvite şi ucigătoare (v.18). Să ne ferim să bem din ele! Şi de această dată vrăjitorii fac acelaşi lucru prin farmecele lor. Prin puterea lui Satan, ei imită ceea ce aduce moartea numai pentru a face şi mai mare nenorocirea poporului. Ar fi făcut mult mai bine dacă   şi-ar fi arătat talentele transformând sângele în apă, dar erau incapabili de aşa ceva.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

INTRĂ ÎN CĂMĂRUȚA TA CU DUMNEZEU | Fundația S.E.E.R. România

„Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!” (Psalmul 42:1)

Ți se pare dificil să înțelegi căile Domnului? Toți ne luptăm cu lucrul acesta. Chiar dacă putem vedea în urma noastră mâna Sa plină de binecuvântări și călăuzirea Sa care ne-a însoțit, uneori ne simțim copleșiți de frică și singurătate. Păstrând proporțiile, desigur, Domnul Isus Însuși a strigat: „Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” (Matei 27:46). Aceste cuvinte le-am putea interpreta astfel: „Poate nu înțeleg ce se întâmplă, dar Eu știu că ești în continuare Dumnezeul Meu.” Ce asigurare!

Ai văzut vreodată un copil care-și întinde mânuța spre părintele său și-i spune: „Mai încet, nu pot așa repede!”? Copilului îi este teamă că se va pierde sau că va rămâne în urmă. Simți și tu la fel astăzi? Ți-e frică că nu poți ține pasul? Ai sentimentul că viața merge înainte prea rapid? Ai vorbit cu Dumnezeu despre temerile tale? Biblia ne spune care este nevoia sufletului nostru: „Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!” (Psalmul 42:1). Nu dorești ceva decât dacă prețuiești acel lucru și ai nevoie de el. Numai nevoia autentică te va face să te întorci de la orice alt mijloc vizibil de sprijin și să-L urmezi pe Dumnezeu, pentru că știi că fără El, nu vei reuși. Adevărul este că dacă nu ai avea nevoie de El cu atâta disperare, ar trebui să fii mulțumit cu mai puține lucruri.

Când Îl urmezi pe Dumnezeu cu toată inima ta, se întâmplă trei lucruri:

1) Intri pe tărâmul în care „toate lucrurile sunt cu putință” (Marcu 10:27);

2) Crești tot mai mult în asemănarea cu Hristos, pentru că devii asemenea anturajului în care te găsești (vezi 2 Corinteni 3:18);

3) Înveți că anumite niveluri de binecuvântare sunt atinse, când Îl cauți pe Dumnezeu cu perseverență (vezi Evrei 11:6).

Te-ai săturat să primești răspunsuri omenești? Ai nevoie și de altceva în afară de sfaturi bune? Intră în cămăruța ta cu Dumnezeu, zilnic, și lasă-L să-ți vorbească!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
05 apr. 2024

5 Aprilie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Gândiți-vă bine dar la Cel care a răbdat de la păcătoși așa mare împotrivire față de Sine.

Evrei 12.3

Când medităm la împotrivirea pe care Domnul a răbdat-o, ne plecăm capetele în închinare. El era Cel care a creat toate lucrurile și prin puterea Căruia toate stau în ființă. Înțelegând aceste lucruri, cât de uimitor este să ne gândim că El a fost judecat, lovit și disprețuit – El, Creatorul, a suferit din partea creaturilor Lui! A venit în lume ca Mântuitor și, chiar pe când era prunc, oamenii au căutat să-L omoare. A venit la ai Săi, și ai Săi nu L-au primit.

El a făcut toate lucrurile bine (Marcu 7.37) și a umblat făcând bine (Fapte 10.38), însă oamenii au preferat un ucigaș în locul Lui. Fiul diavolului (Ioan 8.44), Baraba (al cărui nume înseamnă „fiul tatălui“), a fost eliberat în schimbul Fiului lui Dumnezeu. El i-a mântuit pe alții și nu S-a mântuit pe Sine.

El a fost Cel perfect, în care nu a fost păcat și în gura Căruia nu s-a găsit viclenie. Totuși, a fost insultat și condamnat pe nedrept, iar în ultimele douăsprezece ceasuri ale vieții Sale a fost declarat nevinovat de cel puțin cinci ori de către oameni. Mai mult, fiind nevinovat, Dumnezeu a așezat asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor (Isaia 53.6; 2 Corinteni 5.21). Acela care era Dumnezeul Atotputernic a lăsat ca mâinile să-I fie străpunse de cuie.

Mormântul Său a fost pecetluit de către autoritățile omenești de cel mai înalt rang, care se temeau ca El să nu învieze. Dumnezeu însă a răspuns la toate acestea prin faptul că L-a înviat pe Domnul dintre cei morți. Pecețile au fost inutile, iar apoi vrăjmașii Săi au trebuit să înșele poporul, încercând să ascundă dovada aprobării lui Dumnezeu cu privire la Fiul Său. Iar Dumnezeu I-a dat Numele mai presus de orice nume și L-a așezat la dreapta Măreției în ceruri. Să-L onorăm și noi, declarând vrednicia Lui!

A. Blok

SĂMÂNȚA BUNĂ

Căci toți atenienii și străinii care locuiau acolo nu-și petreceau timpul cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou.

Fapte 17.21

Omul avea dreptate!

Un grup de bărbați mai în vârstă se întâlneau în mod regulat în piața unui mic oraș. Fiind pensionari, ei se bucurau de ceva mai mult timp liber. Făceau schimb de amintiri, discutau ultimele noutăți din politică și economie și aduceau în atenție evenimentele locale. Un domn venea din când în când și le înmâna pliante creștine. Aceștia le primeau, citeau puțin, dar nu se arătau interesați de ele.

Când un credincios a venit la ei cu aceeași intenție, s-a trezit brusc asaltat de domnii mai în vârstă: „Avem o întrebare. Zilele trecute, cineva ca dumneata, adică unul care crede și el în Dumnezeu, ne-a spus următorul lucru: Dacă nu vă pocăiți, veți merge cu toții în iad! – Ei bine, trebuie să recunoaștem că nu ni s-a întâmplat încă așa ceva. Ce părere aveți despre acel om?“. După o scurtă pauză, credinciosul a răspuns: „Nu știu dacă eu aș fi îndrăznit să vă spun așa direct; dar un lucru este sigur: omul avea dreptate“. A urmat o pauză stânjenitoare… În cele din urmă ei i-au spus: „Să ne lași în pace cu astfel de povești; nu avem nevoie de foițele dumitale!“.

Cuvântul cheie, „iad“, le-a fost suficient ca ei să respingă evanghelia. Cu toate acestea, evanghelia este tocmai vestea bună că Isus Hristos vrea să ne salveze de la judecata veșnică.

Cerul și iadul sunt realități. Așa ne învață Biblia, așa a predicat Domnul Isus și așa vă spunem și noi, întemeiați pe același adevăr de neclintit!

Citirea Bibliei: Deuteronom 20.10-20 · Matei 28.1-10

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Exod 7:1-13

În Psalmul 90 (o rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu), Moise se referă la vârsta de 80 de ani ca fiind limită a vieţii pentru un om viguros. Totuşi aceasta este chiar vârsta la care el însuşi îşi va începe slujba (v.7). Când Dumnezeu cheamă un slujitor, El începe prin a anula puterea naturală a acestuia, asigurându-i apoi noi surse de putere care, într-o manieră evidentă, îşi au originea în El Însuşi.

Domnul a făcut cunoscut mai dinainte gândurile Sale lui Moise şi lui Aaron. Acele lucruri care pentru egipteni erau urgii (9.14), în relaţie cu poporul lui Dumnezeu erau numite „semne“ (v.3), rânduite pentru învăţătura lor morală. În felul acesta îi învaţă Dumnezeu pe creştini cu privire la lume, la Satan şi la sărmanele sale victime. Cuvântul Său ne ajută să înţelegem „marile judecăţi“ care se vor abate asupra oamenilor fără pocăinţă. Ne mai spune de asemenea despre modul cum Îşi va scoate din această lume poporul răscumpărat, pentru a-l introduce în patria cerească (v.4). De aceea, iubiţi prieteni creştini, ce fel de oameni ar trebui să fim noi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă! (2 Petru 3.11).

Moise şi Aaron prezintă înaintea lui faraon şi a slujitorilor săi semnele anunţate în cap.4. Vorbind despre victoria asupra lui Satan (şarpele) şi asupra păcatului (lepra), putem vedea în ele o ilustrare simplificată a Evangheliei.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

MERGI CU DUMNEZEU ȘI IA-ȚI COPIII CU TINE! | Fundația S.E.E.R. România

„Lot… şi-a întins corturile până la Sodoma.” (Geneza 13:12)

Domnul Isus a spus: „Oricine va face să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare de moară şi să fie înecat în adâncul mării.” (Matei 18:6) În aceste cuvinte este o provocare foarte serioasă pentru fiecare părinte și pentru fiecare persoană care este un model pentru copii, deoarece autoritatea ta morală nu vine din cunoștințele pe care le-ai dobândit, ci din stilul tău de viață și din integritatea ta. Pe măsură ce copiii tăi cresc, ei sunt din ce în ce mai puțin capabili să asculte ce spui, și mult mai predispuși să imite ceea ce faci. Deci, încotro duc urmele pașilor tăi?

Să ne aducem aminte de Avraam și de Lot. Ei făceau parte din aceeași familie, aveau aceeași credință și aceleași oportunități în viață. Dar când a venit vorba despre creșterea copiilor, Avraam a crescut trandafiri, iar Lot – buruieni. Care a fost diferența? Avraam L-a urmat pe Dumnezeu, pe când Lot și-a urmat propriile interese egoiste. Citim în Biblie că: „Lot… şi-a întins corturile până la Sodoma.” Iar noi știm bine ce era în Sodoma! Înainte să-și dea seama, Lot și-a pierdut autoritatea morală asupra familiei sale. Deci, iată întrebarea care se ridică: ca părinte (sau ca model pentru copii), tu până unde îți întinzi cortul?

Regele David și-a pierdut și el autoritatea morală asupra familiei sale. Chiar dacă Dumnezeu l-a iertat pentru aventura sa cu Batșeba și i-a permis să rămână pe tron, și-a plătit păcatul cu un preț teribil de mare. Amnon, fiul său, a abuzat-o pe Tamar, sora sa vitregă. Celălalt fiu al său, Absalom, a complotat să-i fure tronul, iar soțiile fiului care i-a urmat pe tron l-au dus în cele din urmă pe Solomon la idolatrie. Iar profetul Natan l-a avertizat din partea Domnului: „Iată, din casa ta voi ridica nenorocirea împotriva ta…” (2 Samuel 12:11).

Ai, de aceea, o singură șansă de a face lucrurile bine: urmează-L pe Dumnezeu și ia-ți copiii cu tine. Vei face așa?!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
02 apr. 2024

2 Aprilie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

În casa Tatălui Meu sunt multe locuințe. Dacă nu ar fi așa, v-aș fi spus; pentru că Mă duc să vă pregătesc un loc.

Ioan 14.2

Venirea Lui va pune capăt călătoriei noastre prin pustie. Ea va vindeca toate diviziunile din mijlocul poporului lui Dumnezeu și îi va strânge laolaltă pe toți sfinții risipiți și divizați. Va pune capăt suferințelor, încercărilor și trudei celor ai Săi; ne va scoate din această scenă a întunericului și a morții și ne va aduce într-un cămin al luminii, al vieții și al dragostei. Va face toate acestea și încă și mai multe, însă, mai presus de toate, ne va aduce în compania lui Isus, așa cum El Însuși a spus: „Voi veni din nou și vă voi lua la Mine Însumi, pentru ca, acolo unde sunt Eu, să fiți și voi“ (Ioan 14.3).

Ce-ar fi cerul fără Isus? Să fii într-o scenă unde nu va mai exista moarte, nici suferință, nici plâns, unde totul este sfințenie și perfecțiune – acesta este un lucru minunat; însă, dacă Isus n-ar fi acolo, inima ar rămâne nesatisfăcută. Fericirea supremă a venirii Sale este că vom fi cu El. El a fost cu noi în această lume a întunericului și a morții, iar noi vom fi cu El în căminul vieții eterne, în casa Tatălui.

Acest aspect al venirii Sale, care este cel mai înalt, ne descoperă dorințele tainice ale inimii Sale. Învățăm din aceste cuvinte ale Domnului că dorința adâncă a inimii Sale este de a-i avea pe cei ai Săi cu Sine, pentru bucuria și satisfacția inimii Lui Însuși. El dorește compania noastră. El este Obiectul credinței noastre în cer, iar noi suntem obiectele dragostei Sale pe pământ. Comoara noastră este în cer, iar a Lui, pe pământ. El a plecat de aici, însă inima Sa a rămas cu noi și, așa cum cineva a spus: «Dacă inima Lui este aici, El Însuși nu poate fi departe».

Ce mângâiere pentru inimile noastre tulburate conțin aceste versete! Hristos în glorie este resursa noastră și acolo este casa care ne așteaptă; iar Omul din glorie așteaptă cu nerăbdare să fim acolo împreună cu El!

H. Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

În ziua când Te-am chemat, m-ai ascultat, m-ai încurajat și mi-ai întărit sufletul. Domnul va sfârși ce a început pentru mine. Doamne, bunătatea Ta ține în veci.

Psalmul 138.3,8

Cuvintele de pe pereții celulei

În aprilie 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, reverendul Donald Caskie (1902-1983), un pastor scoțian care trăia în Franța, a fost închis pentru că i-a ajutat pe soldații aliați să fugă din Franța. Mai târziu a scris despre întemnițarea sa: „A fost o experiență extrem de umilitoare, care ar fi putut duce ușor la disperare. Dar cunoașterea Bibliei m-a salvat“. Deși Biblia îi fusese luată, el a spus: „O aveam în inimă și în minte, așa că mi-am păstrat credința și echilibrul mental“.

Trădat și capturat, Caskie a petrecut restul războiului în lagăre de prizonieri. Într-unul dintre acestea a văzut numele a numeroși deținuți încrustate pe pereții celulei sale. Atunci a adăugat și el ceva: „Așa vorbește Domnul: Nu te teme de nimic, căci Eu te-am răscumpărat, te-am chemat pe nume: ești al Meu. Când vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; vei trece și prin râuri, și nu te vor îneca; când vei merge prin foc, nu vei fi ars și flacăra nu te va aprinde“ (Isaia 43.1,2). Aceste cuvinte le-a avut pe inimă gândindu-se și la alți prizonieri și s-a rugat ca Dumnezeu să le dea pace.

Într-o altă închisoare, un deținut i-a spus lui Caskie povestea sa: „Eram pe punctul de a-mi pune capăt zilelor, pentru a scăpa de tortură, când am descoperit pe perete câteva cuvinte care m-au făcut să mă opresc și mi-au dat alinare și putere. Acum nu-mi mai este frică. Nu voi uita niciodată acele cuvinte“. Erau chiar versetele pe care Caskie le încrustase în perete. Rugăciunea lui fusese ascultată. Cuvântul lui Dumnezeu își dovedise încă o dată puterea.

Citirea Bibliei: Deuteronom 18.1-22 · Matei 27.27-38

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Exod 5:1-14

Egiptul oferă o imagine zguduitoare a lumii, altfel spus, a societăţii omeneşti organizate fără Dumnezeu. Prin chiar respingerea autorităţii lui Dumnezeu, lumea  şi-l ia ca şef pe Satan, numit şi „stăpânitorul acestei lumi“ (Ioan 16.11). Este un prinţ dur şi fără scrupule, a cărui imagine ni se prezintă prin crudul faraon. Când unui suflet începe să i se trezească conştiinţa şi geme pentru eliberare (precum Israel în acest capitol), Satan nu precupeţeşte nici un efort ca să-l reţină şi să-l prindă şi mai strâns, împovărându-l cu munci suplimentare (vezi v.9). El distrage acea persoană printr-un iureş de activităţi, pentru a-i abate gândurile lăuntrice şi a-l împiedica să găsească timp să se ocupe de nevoile sufletului său.

Da, am cunoscut şi noi prea bine ce înseamnă a geme sub jugul lui Satan, „robi ai păcatului“ (Romani 6.17), „robiţi diferitelor pofte şi plăceri“ (Tit 3.3), incapabili să ne eliberăm prin propriile eforturi. Este oare cu putinţă ca dintre cititorii noştri să se găsească cineva în această stare? Cuvântul lui Dumnezeu îi oferă o eliberare deja împlinită. Hristos, Cel care este mai mare decât Moise, nu numai că a vestit-o, ci El Însuşi a împlinit această răscumpărare. El a smuls sufletele noastre de sub groaznica robie a diavolului, a lumii şi a păcatului.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DESPRE SINGURĂTATE (2) | Fundația S.E.E.R. România

„Toţi m-au părăsit.” (2 Timotei 4:16)

Care este cea mai bună cale de-a înfrunta singurătatea?

1) Învață să fii singur, fără să te simți singur. Domnul Isus lăsa la o parte mulțimea pentru a fi singur cu Tatăl Său în rugăciune. De ce? Pentru că știa că solitudinea este esențială pentru creșterea spirituală. Și revenea îmbogățit lăuntric și mai bine echipat pentru a se confrunta cu provocările vieții! În Geneza 32:24 citim că Iacov „a rămas singur. Atunci, un om s-a luptat cu el până în revărsatul zorilor.” Din acel moment de părtășie și confruntare singur cu Dumnezeu a ieșit un bărbat cu un nume nou, o natură nouă, o umblare nouă și un viitor nou. Pe lângă asta, când oamenii își dau seama că tu te poți bucura și singur de mâncarea ta preferată, de un film sau de orice altă activitate, vor fi atrași de tăria ta, de independența și de încrederea ta.

2) Respinge ideea că nu poți trăi fără o anumită persoană în viața ta. Singura persoană pe care trebuie s-o ai în viața ta este Dumnezeu, care a promis că va fi mereu cu tine și nu te va părăsi (vezi Evrei 13:5). Putem cădea într-o stare de singurătate profundă după moartea cuiva drag pentru că nu avem prieteni apropiați în afară de familie. Dar niciodată nu este prea târziu să începi. Și Dumnezeu te va ajuta. Apostolul Pavel a scris: „La întâiul meu răspuns de apărare, nimeni n-a fost cu mine, ci toţi m-au părăsit. Să nu li se ţină în socoteală lucrul acesta! Însă Domnul a stat lângă mine şi m-a întărit, pentru ca propovăduirea să fie vestită pe deplin prin mine şi s-o audă toate neamurile.” (2 Timotei 4:16-17).

 Așadar, Dumnezeu te va ajuta să jelești pierderea suferită, să treci peste și să te îndrepți spre ceea ce ți-a pregătit El în viitor!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
30 mart. 2024

30 Martie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Soțul Naomei avea o rudă, om puternic, bogat, din familia lui Elimelec. Și numele lui era Boaz.

Rut 2.1

Boaz, ca răscumpărător, este o frumoasă imagine a lui Hristos, care, prin moartea și prin învierea Sa, ne-a câștigat răscumpărarea de care aveam nevoie. Vedem două lucruri importante în Hristos, Mântuitorul nostru: El este revelația deplină a lui Dumnezeu și El este, de asemenea, Omul perfect. El este Omul care poate izbăvi pe cineva de iazul de foc; este Omul care poate oferi dreptatea lui Dumnezeu – „Om puternic, bogat“, iar numele Său neasemuit este Isus.

El a fost bogat, avea toate în posesia Sa, fiind Fiul etern, plăcerea lui Dumnezeu, și, în harul Său fără margini, a venit în această lume, S-a făcut Om, pentru a ne răscumpăra. Primul om, Adam, în mândria lui, a încercat să fie ca Dumnezeu și a devenit păcătos. Însă Cel care a fost Dumnezeu a devenit Om, în harul și în dragostea inimii Sale, pentru ca astfel să poată muri și să ne poată elibera de puterea păcatului și a lui Satan, și să ne aducă la Dumnezeu. „Deoarece cunoașteți harul Domnului nostru Isus Hristos, că El, bogat fiind, S-a făcut sărac pentru voi, ca, prin sărăcia Lui, voi să fiți îmbogățiți“ (2 Corinteni 8.9).

Cum să nu dorim ca sufletele noastre să fie legate de acest Om puternic și bogat! El a arătat în viața Sa, ca Om pe pământ, tot ceea ce este Dumnezeu. Tot ceea ce primul om este a fost condamnat la crucea Sa, atunci când El, ca Înlocuitor, a luat asupra Sa tot păcatul și toată vina; apoi, murind, le-a înlăturat, după care a înviat și S-a suit la cer, ca Om. El L-a manifestat în mod perfect pe Dumnezeu omului aici, pe pământ, iar acum îl manifestă în mod perfect pe om înaintea lui Dumnezeu acolo, în ceruri.

W. T. P. Wolston

SĂMÂNȚA BUNĂ

El [Dumnezeu] face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.

Matei 5.45

Cascada Niagara

Cei care locuiesc în apropierea unei cascade se obișnuiesc cu vuietul apei. În funcție de direcția vântului, vuietul sună mai încet sau mai tare, însă nu mai tulbură liniștea nimănui. Cu totul altceva este atunci când vuietul se oprește brusc și o liniște necunoscută îi surprinde pe toți.

Exact aceasta s-a întâmplat în noaptea dinspre 29 spre 30 martie 1848 la cascada Niagara, din America de Nord. Dintr-odată, vuietul nu s-a mai auzit! Consternați, locuitorii din zonă au căutat cauza. S-a constatat că sloiurile de gheață blocau fluxul de ieșire din Lacul Erie, în apropiere de Buffalo. După 30 de ore de muncă, apa a străpuns barajul de gheață și a curs din nou liberă.

De milenii, bunătatea lui Dumnezeu se revarsă neîncetat peste omenire. „Bunătatea Domnului umple pământul“ (Psalmul 33.5). Dumnezeu a creat și a dotat planeta noastră astfel ca oamenii să poată trăi pe ea. Mai mult, prin bunătatea Sa, El susține viața pe pământ zi de zi. Ne-am obișnuit atât de mult cu acest lucru, încât mulți nici măcar nu mai observă cum curentul bunătății lui Dumnezeu îi cuprinde pe toți, și pe cei buni, și pe cei răi.

Ar fi însă fatal să ne gândim la Dumnezeu doar atunci când fluxul harului Său se oprește brusc și când judecățile anunțate se abat asupra pământului. Atunci va fi prea târziu să ne mai întoarcem la El.

    Azi poți veni: deci nu mai zăbovi! Și pentru tine loc în cer va fi.

    Astăzi e loc: Domnul Isus a spus că mâine este sigur prea târziu.

Citirea Bibliei: Deuteronom 16.1-17 · Matei 26.59-75

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Exod 3:7-22

În timpul lungilor ani de servitute în „cuptorul de fier“ al Egiptului (Deuteronom 4.20), Dumnezeu nu a rămas indiferent faţă de suferinţele poporului Său. El Şi-a amintit de promisiunile făcute lui Avraam (Gen. 15.13, 14), lui Isaac (Gen. 26.3) şi lui Iacov (Gen. 46.4). Sosise şi momentul să Se facă cunoscut alor Săi prin Moise, prezentându-Se ca Dumnezeul părinţilor lor, care în acelaşi timp este şi Dumnezeul care Se gândeşte la ei cu dragoste, pentru a-i elibera. Oare nu este în aceeaşi măsură cazul ca El să fie cunoscut de toţi cei care gem sub povara păcatelor lor? Starea jalnică a făpturilor Sale pierdute nu putea să nu-L mişte pe Dumnezeu, întocmai cum nu putea să nu vadă suferinţele lui Israel şi să nu audă strigătele şi gemetele lor. Da, El nu Se mulţumeşte numai să ia cunoştinţă de „durerile“ lor (v. 7). El adaugă: „Am coborât ca să-i scap“.

Dumnezeu S-a coborât până la noi în Isus şi prin El suntem eliberaţi. Dar S-a oprit El aici? Nu, El a dorit ca mai departe să ne facă poporul Său, să ne pună într-o relaţie cu El şi să ne îmbogăţească (v. 22). Dumnezeu Îi dezvăluie lui Moise Numele Său: „EU SUNT“, Cel a cărui prezenţă umple eternitatea. El există, El este, toate celelalte decurgând din aceasta (Isaia 43.11, 13, 25).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DOMNUL ISUS ESTE AVOCATUL TĂU! | Fundația S.E.E.R. România

„Copilașilor… avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit.” (1 Ioan 2:1)

În zilele când te întrebi cum te poate iubi Dumnezeu, recitește aceste cuvinte: „Dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit.” Când gândurile tale au ajuns la cel mai jos nivel, iar faptele tale sunt orice, numai „asemenea lui Hristos” nu, amintește-ți că „El… trăieşte pururea ca să mijlocească pentru” tine (Evrei 7:25) – dacă te apropii de Dumnezeu.

Iată cum funcționează lucrurile: când legea lui Dumnezeu te declară vinovat, Domnul Isus intervine și spune: „Doamne, această persoană este acoperită cu sângele Meu; ea crede în sângele Meu vărsat, și neprihănirea Mea s-a transferat asupra ei!”

Încearcă să-ți imaginezi următoarele: în cortul Vechiului Testament, sângele mielului era turnat peste scaunul îndurării, pe capacul Chivotului legământului care adăpostea tablele Legii – ceea ce ne acuza. La fel este și azi! Dacă te întrebi de ce continuă Dumnezeu să te iubească, să te accepte și să te binecuvânteze, răspunsul este: pentru că Isus este avocatul tău!

Să reținem:

1) El are calificare deplină să te reprezinte. Dumnezeu a spus: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.” (Matei 3:17);

2) El nu a pierdut niciun proces. „De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El…” (Evrei 7:25);

3) El Își oferă serviciile gratuit, „fără bani şi fără plată” (Isaia 55:1). Biblia ne spune: „Să ne apropiem dar cu deplină încredere… ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:16).

Domnul Isus este avocatul tău, așa că astăzi poți veni la Dumnezeu cu încredere!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
21 mart. 2024

21 Martie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Și trei prieteni ai lui Iov au auzit de tot răul acesta care venise peste el și au venit fiecare din locul lui … să plângă cu el și să-l mângâie. Și și-au ridicat ochii de departe și nu l-au recunoscut; și și-au înălțat glasul și au plâns. Și și-au sfâșiat fiecare mantaua și au aruncat țărână deasupra capetelor lor, spre ceruri. Și au stat jos cu el pe pământ șapte zile și șapte nopți și niciunul nu i-a spus un cuvânt, pentru că vedeau că durerea lui era foarte mare.

Iov 2.11-13

Auzind despre nenorocirea care venise peste Iov, trei prieteni ai săi au venit să-l vadă. Aveau intenții bune și doreau să-l ajute. Cutremurați de ceea ce au văzut, timp de șapte zile ei n-au putut scoate niciun cuvânt. Sărmanul Iov – pierduse tot ceea ce avusese!

Cei trei au șezut alături de el timp de șapte zile. În cele din urmă, Iov a izbucnit și a blestemat ziua în care se născuse. În tot acest timp, prietenii săi au cugetat. De ce se abătuse această tragedie asupra lui Iov? Ce lucru cumplit făcuse el, de meritase așa ceva?

Elifaz a luat cuvântul și a încercat să rezolve această dilemă prin intermediul experienței: „După cum am văzut eu“, spune el, „cei care ară nelegiuirea și seamănă tulburarea, o seceră“. Iov a răspuns la aceasta, în agonia sa: „Am păcătuit: ce Ți-am făcut, Păzitor al omului?“. Apoi a vorbit Bildad, care a apelat la tradiție. Simțindu-se nevinovat, Iov a răspuns cerând un mijlocitor. A urmat Țofar, care a rostit acuze, însă Iov i-a dărâmat toate argumentele, și dezbaterea a continuat tot mai încinsă, până când toți au tăcut, nefiind în stare să dea rezolvare problemei, pe care mai mult au complicat-o.

A intervenit apoi, cu respect, un tânăr numit Elihu. În cele din urmă, Dumnezeu Însuși a luat cuvântul și l-a făcut pe Iov să-și ia locul cu umilință înaintea Lui. Apoi Iov s-a rugat pentru prietenii săi, care-l răniseră cu acuzațiile lor. Rezultatul a fost o binecuvântare uriașă.

O îmbrățișare în tăcere este adesea mai mângâietoare decât cuvintele rostite cu intenții bune. Suspiciunea, care conduce la acuzații speculative, nu este niciodată de vreun ajutor. Dacă vorbim, mai întâi să-I cerem lui Dumnezeu să ne ajute să vorbim ca din partea Lui. Să vorbim întotdeauna adevărul, însă cu smerenie și cu dragoste.

E. P. Vedder, Jr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Poporul care stătea în întuneric a văzut o mare lumină; și celor ce zăceau în ținutul și în umbra morții le-a răsărit lumina.

Matei 4.16

Temeri superstițioase

Un locuitor al insulei Nias, situată în largul coastei de vest a insulei indoneziene Sumatra, a relatat ce a făcut evanghelia lui Isus Hristos pentru poporul său: „Până să vină evanghelia aici, la noi, eram cu toții prinși într-o mlaștină. Ne-am cufundat din ce în ce mai adânc și eram pe cale să pierim cu trup și suflet, corupți de viciile noastre, epuizați de teama constantă de spiritele rele și de spaima morții. Dar am auzit vestea bună a lui Isus Hristos. El a murit pentru noi și a înviat; El a îndepărtat vina păcatului nostru și ne-a dat o viață nouă, viața veșnică“.

Un african din Camerun a istorisit și el ce schimbări au avut loc în tribul lor odată cu vestirea evangheliei. „Tremuram în fața spiritelor rele imediat ce se lăsa noaptea. Nici măcar în timpul zilei nu ne simțeam în siguranță. Dar lumina strălucitoare a evangheliei a pătruns apoi în întunericul nostru și ne-a condus spre libertate. Când am primit primele exemplare ale Noului Testament în limba noastră, am spus: Acum vom deveni tari. Cuvântul lui Dumnezeu ne va face puternici.“

Indiferent din ce națiune fac parte cei care își predau viața Fiului lui Dumnezeu și trăiesc după Cuvântul Său, ei sunt eliberați de constrângerile păcatului și de temerile superstițioase și primesc iertarea vinei lor și puterea de a trăi o viață plină de victorii. Nu toate problemele lor vor fi rezolvate dintr-odată, dar, pentru că le-au adus la El, Se va încărca El cu ele, căci pentru aceasta a venit: „Să-i elibereze pe toți aceia care, prin frica morții, erau supuși robiei toată viața lor“ (Evrei 2.15).

Citirea Bibliei: Deuteronom 10.12-22 · Matei 24.29-36

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Geneza 47:27-31; 48:1-7

Lunga viaţă a lui Iacov este aproape de sfârşit. El a recunoscut înaintea lui faraon că zilele lui „au fost puţine şi rele“ (47.9). Trecuse prin experienţe dureroase şi, din vina lui, pierduse mulţi ani. Viaţa lui n-a atins nivelul lui Avraam şi al lui Isaac. Oare de ce, dacă nu ştim nimic despre ultimele fapte ale acestor doi patriarhi, sfârşitul lui Iacov este consemnat atât de amănunţit? Cu siguranţă datorită faptului că acest sfârşit triumfător subliniază şi glorifică harul lui Dumnezeu faţă de acest om; este o încununare a lucrării răbdătoare a disciplinei Sale, ale cărei roade suntem datori să le admirăm. Iacov îşi revede viaţa şi evocă etape din ea: Luz, numit Betel, unde i S-a descoperit Dumnezeu, Efrata şi moartea Rahelei … Să ne imaginăm că drumul vieţii noastre se sfârşeşte. Toate privirile noastre înspre trecut vor accentua îndurarea Celui care, cu aceeaşi dragoste, ne-a condus, ne-a sprijinit, ne-a mustrat sau ne-a mângâiat. Acum Iacov se apleacă cu faţa la căpătâiul patului (47.31), unde, conform cu Evrei 11.21, se închină rezemat pe vârful toiagului său de călător. Să nu aşteptăm sfârşitul zilelor noastre pentru ca să răspundem ca Iacov la iubirea Domnului Isus, ci s-o facem chiar acum!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CÂND EȘTI ATACAT (1) | Fundația S.E.E.R. România

„Când va năvăli vrăjmaşul ca un râu, Duhul Domnului îl va pune pe fugă.” (Isaia 59:19)

Cele mai mari greșeli apar în etapa de început a unei încercări, deoarece ești surprins „cu garda jos”. Atacul pe neașteptate este una dintre tacticile și armele preferate ale diavolului, și de aceea vom identifica azi patru strategii de succes pe care le poți folosi când ești atacat:

1) Nu intra în panică. Trăiește conform versetului: „Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu!” (Psalmul 46:10). Asta înseamnă că Dumnezeu este prezent, că este deplin conștient de situația ta, și că El are o soluție. Dar fii sensibil și receptiv la călăuzirea Duhului Său cel Sfânt care este în tine (vezi Ioan 16:13). Nu uita, timpul este de partea ta. Răbdarea este o armă care forțează adevărul și motivele să iasă la suprafață!

2) Fă o analiză. Înțeleptul Solomon a zis: „În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gândeşte-te…” (Eclesiastul 7:14) Uneori ceea ce pare a fi o criză este doar informație condensată. Și când îți faci timp s-o analizezi, obții foloase de pe urma ei.

3) Caută sfaturi. Biblia spune: „Când nu este chibzuinţă, poporul cade, dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici.” (Proverbele 11:14). Neștiința îți este dușman, dar învățătura îți este prieten. Cineva, undeva, cunoaște ceva ce și tu trebuie să cunoști, ceva ce te poate ajuta să supraviețuiești și chiar să ai parte de reușită în acest capitol dureros al vieții tale. Întinde mâna!

4) Așteaptă-te ca Dumnezeu să acționeze. Sfânta Scriptură spune că „Duhul Domnului îl va pune pe fugă… când va năvăli vrăjmaşul ca un râu…” Împotrivirea este deseori reacția diavolului la progresul tău. Bucură-te: privirea Tatălui tău ceresc este ațintită asupra ta în fiecare zi! El este mulțumit de tine și te va scoate la liman – victorios!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu

Navigare în articole

Newer Entries →