21 Decembrie 2024
Isus a venit și a stat în mijloc, și le-a spus: „Pace vouă!“. Și, spunând aceasta, le-a arătat mâinile și coasta Sa. Ucenicii deci s-au bucurat, văzându-L pe Domnul.
Ioan 20.19,20
Când ucenicii s-au strâns, ușile erau închise de frica iudeilor. Este evident că acești ucenici erau cu totul separați de corupția religioasă a acelor zile. Ei erau un grup separat.
În mijlocul acestor ucenici, care erau adunați, a venit Isus. El a devenit Centrul strângerii lor. Chiar dacă după înălțarea Sa la cer El nu mai apare în mijlocul poporului Său, totuși cuvintele Lui rămân încă adevărate: „Unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, acolo Eu sunt în mijlocul lor“ (Matei 18.20). Acest mic grup de oameni, probabil necunoscut lumii din jur, sau, dacă era cunoscut, era disprețuit și nebăgat în seamă, era cu siguranță cel mai nobil grup din Ierusalimul acelor zile, pentru că Domnul era în mijlocul lor. Să remarcăm faptul că Domnul a venit în mijlocul lor în trupul Său glorificat, „ușile fiind închise“ și, din nou, se spune că, după opt zile, „a venit Isus, ușile fiind închise“. S-a spus, pe bună dreptate, că nu există niciun cuvânt care să ne facă să înțelegem că ușile au fost deschise pentru a-I permite Domnului să intre, așa cum au fost deschise pentru a-i permite lui Petru să iasă din închisoare (Fapte 12.10; 5.19). Noi privim această scenă ca pe o minune, și așa ar fi dacă privim spre trupurile noastre prezente. Însă, pentru un trup glorificat, aceasta era o acțiune normală, chiar dacă ni se pare de neînțeles.
Venind în mijlocul alor Săi, Domnul le proclamă pacea și apoi le arată mâinile și coasta Sa, amintindu-le, prin aceste semne, marea lucrare prin care pacea a fost făcută. Pacea nu poate fi obținută prin lacrimi, prin suspine sau prin rugăciuni; nici prin judecata de sine sau prin tăgăduirea de sine; nici prin mărturisire sau prin compensație, ci doar prin sângele vărsat pe cruce și primit prin credința în Cuvântul Lui.
După ce S-a descoperit pe Sine și a pronunțat pacea, El le umple inimile cu bucurie. La fel stau lucrurile și cu noi: doar dacă ne desprindem privirile dinspre noi și Îl privim pe Domnul în frumusețea Lui, inimile ne vor fi bucuroase.
H. Smith
Până când veți șchiopăta de amândouă picioarele?
1 Împărați 18.21
Mantoul
În timpul războiului dintre Franța și Italia, un om, care locuia la granița dintre cele două țări, avea mult de suferit din cauza aceasta, căci proprietatea lui era invadată când de o trupă, când de alta. Pentru siguranță, și-a făcut un mantou cu două fețe. Pe o parte erau imprimate culorile naționale ale Franței, iar pe cealaltă parte culorile naționale ale Italiei.
În funcție de rezultatul luptelor, omul purta mantoul în culorile învingătorului, pentru a arăta că aparține respectivei națiuni. El „șchiopăta de amândouă picioarele“. Nu știm dacă i-a ajutat prea mult această strategie.
În zilele de sărbătoare, mulți consideră că trebuie să meargă la biserică. Într-o oarecare măsură, ei cred în existența lui Dumnezeu și că depind de ajutorul Lui.
Dar cum stau lucrurile în viața de zi cu zi? Multora le vine ușor să adopte stilul de viață al celor care nu cred în Dumnezeu și nu vor să asculte de poruncile Sale.
În timpul profetului Ilie, poporul Israel era împărțit între slujirea lui Dumnezeu și slujirea idolilor. Profetul i-a îndemnat să pună capăt acestor șovăieli. Dacă au recunoscut că Domnul este adevăratul Dumnezeu, să-I slujească numai Lui! Dumnezeu nu Se mulțumește cu jumătăți de măsură. El ne cere să ne întoarcem la El și să-I slujim cu toată inima.
Citirea Bibliei: Ezechiel 41.1-26 · Psalmul 142.1-7
de Jean Koechlin
Iosua 15:20-63; 16:1-10
Sosise mult-aşteptatul moment ca Israel să intre în stăpânirea moştenirii lor. Iuda îşi primeşte cel dintâi partea, detaliindu-se cetate cu cetate, ca pentru a sublinia grija pe care o manifestă DOMNUL pentru fiecare petic de pământ din această ţară care Îi aparţine. Să avem şi noi o viziune din ce în ce mai cuprinzătoare asupra poporului lui Dumnezeu, în special pentru a-i include în rugăciunile noastre.
Vai, la sfârşitul fiecărei delimitări vom găsi câte o restricţie, câte un „dar“. Victoria nu este completă. Iuda nu ajunge să-i deposedeze pe iebusiţi (v. 63). Până în zilele lui David, aceştia vor păstra un loc întărit în Ierusalim: fortăreaţa Sionului (2 Samuel 5.6). Nici Efraim nu poate să-i izgonească pe canaaniţii din Ghezer (16.10). Siliţi să plătească tribut, aceşti înfrânţi vor fi ei chiar inofensivi? Dimpotrivă, după cuvântul lui Moise, vor constitui curse în mijlocul lui Israel, antrenându-i pe aceştia la rău şi la idolatrie. Ce se întâmplă cu inimile noastre, dragi copii ai lui Dumnezeu? Nu tolerăm noi în vieţile noastre anumiţi vrăjmaşi care nu ne par deloc periculoşi? Suntem obişnuiţi cu prezenţa lor; ne-ar fi greu să-i judecăm. Fie ca Domnul să ne dea curajul să o facem, astfel ca numai El singur să domnească peste inima noastră! (Romani 6.12 …).
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
ÎNTĂRIȚI, PUTERNICI ȘI NECLINTIȚI! | Fundația S.E.E.R. România
„Dumnezeul oricărui har… vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi.” (1 Petru 5:10)
Dacă vrei ca Dumnezeu să te restaureze și să fii „întărit, puternic și neclintit”, meditează în rugăciune la aceste patru versete din 1 Petru capitolul 5, versetele 6-9… și-apoi, caută să le pui în practică în fiecare zi:
1) vers. 6: „Smeriţi-vă dar sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe.”;
2) vers. 7: „Aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi.”;
3) vers. 8: „Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită.”;
4) vers. 9: „Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi.”
Iată rezultatul promis de Dumnezeu atunci când umbli în adevărul acestor patru versete: „Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat în Hristos Isus la slava Sa veşnică, după ce veţi suferi puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi.” (vers. 10).
Să reținem aici următoarea expresie: „Dumnezeul oricărui har…” Orice-ți produce teamă și orice-ai avea de înfruntat, Dumnezeu îți va da harul să faci față, iar „după ce vei suferi puţină vreme, te va desăvârşi, te va întări, îți va da putere”. Dacă treci printr-o perioadă de stres, Dumnezeu a promis că aceasta va duce la o perioadă de întărire. Așadar, când te rogi: „Doamne, scoate-mă și scapă-mă din această situație!”, e posibil ca El să-ți răspundă: „Nu, ci te voi trece prin ea ca să te întăresc și să te desăvârșesc, ca să ai putere și să rămâi neclintit!”
Mana Zilnica 