Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the tag “blogger”

05 mai 2025

5 Mai 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Noi mulțumim lui Dumnezeu neîncetat că, după ce ați primit Cuvântul lui Dumnezeu auzit de la noi, ați primit nu un cuvânt al oamenilor, ci, așa cum este, în adevăr, Cuvântul lui Dumnezeu, care și lucrează în voi care credeți.

1 Tesaloniceni 2.13

Noul Testament pe scurt (13) – 1 Tesaloniceni

Cea dintâi epistolă scrisă de apostolul Pavel este 1 Tesaloniceni, o epistolă plină de prospețime, de energie și de căldură. Având un caracter pastoral, ea este adresată „adunării tesalonicenilor“, fiind astfel un exemplu cu privire la grija pastorală, nu numai pentru credincioși în mod individual, ci și pentru Adunarea lui Dumnezeu ca întreg. Adunarea din Tesalonic, formată în timpul unei scurte vizite a apostolului în acea cetate (Fapte 17.1-4), îndurase multă persecuție și devenise un model pentru alții, cu privire la energia credinței și la vestirea Cuvântului lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 1.7,8). Credința, dragostea și nădejdea pot fi văzute peste tot în această epistolă.

Venirea Domnului este unul dintre subiectele importante din 1 Tesaloniceni. În capitolul 1.10, această venire este văzută ca fiind eliberarea de mânia viitoare a necazului. În capitolul 2.19, ea este legată de bucuria lui Pavel la vederea celor convertiți prin intermediul lui în gloria viitoare. În capitolul 3.13, venirea Domnului are în vedere întărirea celor sfinți, fără pată în sfințenie. În capitolul 4.15-18, ea reprezintă nădejdea scumpă care oferă mângâiere celor care suferă în prezent. În capitolul 5.23, ea este văzută ca realizând sfințirea totală – a duhului, a sufletului și a trupului.

Ultimul verset citat arată motivul pentru energia plină de devotament a tesalonicenilor: Cuvântul lui Dumnezeu era ceva real pentru ei. Dumnezeu era Cel care le vorbise, iar ei primiseră Cuvântul Său ca atare. În felul acesta sunt produse rezultatele reale. Această epistolă oferă din plin încurajare și stimulare.

L. M. Grant

SĂMÂNȚA BUNĂ

Acum mergi și, când voi avea o ocazie, te voi chema.

Fapte 24.25

Amânarea care i-a fost fatală

Cu secole în urmă, doi conducători și-au mobilizat oștile. Generalul uneia dintre armate a trimis un mesager la conducătorul celeilalte țări, cu ordinul de a se preda necondiționat. Răspunsul a fost: „Mă voi gândi la asta“. Când generalul a primit răspunsul, le-a spus ostașilor săi: „Lasă-l să se gândească! Și, în timp ce el se gândește, noi vom mărșălui“. Victoria a fost repurtată, iar conducătorul învins a fost luat prizonier. Cât de mult trebuie să fi regretat el decizia de a se mai gândi! Acum era prea târziu…

Astăzi, mulți oameni sunt înșelați de diavolul, care le spune: „Ai o mulțime de timp să te gândești la eternitate și la salvarea sufletului tău. Nu este nevoie să te grăbești“. Iar oamenii îl ascultă, gândind că nu e cazul să se grăbească. Timpul se scurge implacabil, zi după zi, și deodată este prea târziu…

Oamenii amână să se gândească la moarte și la eternitate. Nu vor să audă de Dumnezeu și de modul în care pot fi salvați. În consecință, sfârșitul vieții lor se apropie neobservat, fără să simtă și inevitabil. Biblia ne avertizează: „Astăzi, dacă veți auzi glasul Lui, nu vă împietriți inimile“ (Evrei 3.15), și: „Omul care, fiind mustrat des, își înțepenește grumazul va fi zdrobit deodată și fără leac“ (Proverbe 29.1).

După ce a arătat atâta grijă și dragoste orașului Ierusalim și locuitorilor săi, Isus a trebuit să spună îndurerat: „De câte ori am vrut să adun pe copiii tăi cum își adună o găină puii sub aripi, și n-ați vrut…“ (Matei 23.37).

Citirea Bibliei: Geneza 21.22-34 · Psalmul 4.1-8

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Samuel 21:1-11

La sfârşitul cap. 19 am văzut luând naş­te­re o con­fruntare între Iuda şi seminţiile lui Israel. Şeba, un nou vrăjmaş, a profitat de aceasta pentru a antrena poporul la revoltă (cap. 20). Este felul în care procedează Satan în cele mai multe dintre disputele noastre, bucurându-se de de­zacordurile care survin între copiii lui Dumne­zeu.

Odată ce Şeba este mort, ordinea este restabilită. Structura împărăţiei din cap. 8.15-18 se reface (20.23-26), cu diferenţa că fiii lui David nu mai sunt ofi­cialităţi principale. După problema cu Absa­lom putem înţelege motivul.

Lectura noastră ne mai pune înainte încă un episod trist. Saul călcase pactul pe care Israel îl jurase gabaoniţilor mai înainte (Iosua 9.15). La mult timp după aceea, crima lui este reamintită, cerându-se răzbunarea potrivit cu Numeri 35.19. Să fim siguri că timpul nu şterge vina păcatelor comise; Dumnezeu le are mereu înainte. Dar, pentru credincios, sângele lui Hristos a făcut să dispară toate păcatele în întregime. Atârnat pe lemn (Fapte 5.30; 10.39), purtând blestemul, Domnul Isus ne-a curăţit de păcatele noastre – El, „Cel drept, pentru cei nedrepţi“ (1 Pe­tru 3.18). A Lui să fie recunoştinţa şi adora­rea noastră, de acum şi pentru eternitate!

CREDE ÎN VIZIUNEA TA! | Fundația S.E.E.R. România

„Scrie prorocia şi sap-o pe table ca să se poată citi ușor!” (Habacuc 2:2)

Dumnezeu are un plan pentru viața ta. În Sfânta Scriptură, poartă uneori numele de „viziune”. Ea funcționează ca o busolă care te va îndrepta întotdeauna în direcția cea bună, și ca o ancoră care-ți menține stabilitatea în furtunile vieții.

De ce a spus Dumnezeu: „Scrie prorocia şi sap-o pe table”? Pentru că, uneori, ne îngropăm viziunea adânc în inima noastră, pentru a ne proteja de criticile celorlalți… Frica ne face să ne ascundem viziunea pentru a nu fi nevoiți să ne gândim la ea. Uneori renunțăm la viziunea noastră pentru că ne doare prea tare și ne costă prea mult să ne agățăm de ea.

Ce-ar trebui să faci în această situație?

În primul rând, trebuie să ai o viziune clară și convingătoare.

În al doilea rând, trebuie să-ți ții mereu viziunea înaintea ochilor. După ce a experimentat respingerea dureroasă din partea familiei sale și acuzația falsă din partea soției șefului său, care i-a adus treisprezece ani de închisoare pe nedrept, Biblia spune că: „Iosif şi-a adus aminte de visele pe care le visase…” (Geneza 42:9).

În al treilea rând, trebuie să-ți aduci aminte că Dumnezeu a stabilit un moment în care visul tău să se împlinească: „este o prorocie a cărei vreme este hotărâtă… dacă zăboveşte, aşteapt-o, căci va veni şi se va împlini negreşit.” (Habacuc 2:3) Trebuie să găsești un echilibru între mulțumire și ambiție. Apostolul Pavel scrie: „M-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc…” (Filipeni 4:11). Apostolul Pavel nu și-a permis niciodată să fie supărat pe locul în care se afla în acel moment; el știa că Dumnezeu este cu el în orice moment și întotdeauna aștepta cu nerăbdare să vadă unde îl va duce Dumnezeu.

Așa că bucură-te de această zi, știind că Dumnezeu ți-a planificat viitorul, și că ești în siguranță în brațele Lui!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
07 apr. 2025

7 Aprilie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Sunt printre deșertăciunile națiunilor vreunii care să dea ploaie? Sau pot cerurile să dea ploi torențiale? Nu ești Tu Același, Doamne Dumnezeul nostru? De aceea noi așteptăm ploaie de la Tine, pentru că Tu ai făcut toate acestea.

Ieremia 14.22

Ieremia a vestit Cuvântul lui Dumnezeu în vremuri foarte dificile. Poporul Îi întorsese spatele lui Dumnezeu, iar El a îngăduit ca ei să treacă prin ape adânci, atât în mod spiritual, cât și fizic. În capitolul 14, ei experimentaseră o secetă care trebuia să le aducă aminte de starea lor spirituală. Ieremia a căutat să-i aducă înapoi pe terenul unde să recunoască faptul că Domnul putea împlini orice nevoie a lor. Pe această bază trebuia întemeiată nădejdea lor, iar a noastră trebuie să fie la fel.

Când începem să ne punem nădejdea în alte resurse pentru împlinirea nevoilor noastre zilnice, nu vom fi decât dezamăgiți. Domnul Isus a vorbit despre acest lucru în Matei 6. El ne îndeamnă acolo să ne punem nădejdea în Dumnezeul nostru pentru împlinirea nevoilor de zi cu zi (Matei 6.9-13), pentru iertarea noastră (versetul 12) și pentru protecția noastră (versetul 13).

Apoi Domnul Isus ne amintește că trebuie să avem priorități corecte în viață: „Nu vă strângeți comori pe pământ, unde molia și rugina strică și unde hoții sparg și fură; ci strângeți-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu strică, și unde hoții nu sparg, nici nu fură“ (versetele 19 și 20). Când ne punem nădejdea în lucrurile pe care le-am strâns aici pe pământ, ele devin ca o greutate care ne trage în jos, nu ca o ancoră care să ne țină neclintiți.

În loc să ne îngrijorăm, trebuie să căutăm mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, iar toate celelalte lucruri ni se vor da pe deasupra (versetul 33). Cheia pentru o viață lipsită de îngrijorări este de a ne pune zilnic nădejdea în Cel care poate și vrea să împlinească orice nevoie a noastră (Filipeni 4.19).

T. Hadley, Sr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Toți trebuie să fim arătați înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.

2 Corinteni 5.10

Înaintea scaunului de judecată

Orice om va trebui să dea socoteală înaintea lui Isus Hristos pentru ceea ce a făcut și pentru ceea ce a lăsat nefăcut. Atunci totul va fi cântărit potrivit judecății divine. Această judecată va fi diferită de orice formă a judecății omenești.

Astăzi, unii infractori scapă de pedeapsă, deoarece judecătorii nu pot pedepsi decât ceea ce se cunoaște. La scaunul de judecată al lui Hristos nimeni nu va putea însă ascunde vreun lucru. Astăzi, judecătorii își bazează verdictul doar pe dovezile aduse de martori, fiindcă ei înșiși nu au văzut faptele respective. Fiul lui Dumnezeu însă, ai Cărui ochi sunt ca o flacără de foc, vede toate faptele oamenilor. Morții înșiși vor fi înviați pentru judecată.

Astăzi, sistemele juridice de pe pământ pot pedepsi doar acele infracțiuni și delicte stipulate în lege. Judecătorul divin însă va folosi ca standard Cuvântul veșnic al lui Dumnezeu, care arată omului ce este bine și ce este rău.

Astăzi, cei acuzați au un avocat care să-i apere și care, în ciuda vinei lor, încearcă să le comute sentința. Înaintea scaunului de judecată al lui Hristos însă nu va exista nicio apărare. Cei care au murit neîmpăcați cu Dumnezeu își vor primi pedeapsa meritată. Însă cei credincioși, care au primit iertarea de păcate, nu vor fi judecați. Ei se vor înfățișa pentru răsplată înaintea Aceluia care a purtat pedeapsa în locul lor.

Citirea Bibliei: Geneza 3.1-13 · 1 Petru 1.8-16

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Samuel 31:1-13

Episodul de la Ţiclag l-a lăsat pe David umilit, conştient de propria-i slăbiciune; dar l-a şi restabilit în relaţia lui fericită cu Domnul. El a fost pregătit astfel pentru domnia asupra căreia se deschide acum cartea a doua a lui Samuel.

Omul care-i aduce vestea morţii lui Saul credea că aduce „o ştire bună” (4.10). Oare nu era vorba pentru David de moartea vrăjmaşului său şi de ocazia de a urca pe tron? Dar acest om nu-l cunoaşte pe cel căruia îi vorbeşte. În inima „iubitului” Domnului străluceşte harul dezinteresat, însoţit de dragostea pentru poporul Lui şi de respectul pentru dispoziţia dată de Dumnezeu. Cum s-ar fi putut bucura el când israeliţii erau înfrânţi, iar prinţul lor, dezonorat în faţa vrăjmaşilor Domnului?

David îl întreabă pe noul venit: „De unde eşti?” (v.13). Omul confirmă că face parte dintre vrăjmaşii lui Israel, şi încă dintre cei mai răi: era amalecit! Încercând să-l trişeze pe David printr-un mesaj înşelător, n-a făcut decât să se trişeze pe sine (vezi Prov. 11.18). I-ar fi plăcut ca noul împărat să-şi ia coroana din mâna lui. În aceasta, el se aseamănă marelui Vrăjmaş care a încercat, deşi fără succes, să-L facă pe Domnul Isus să primească din mâna lui toate împărăţiile lumii şi gloria lor (Matei 4.8-10).

ÎNTREABĂ-TE ÎNTOTDEAUNA: „CE SPUNE BIBLIA?” | Fundația S.E.E.R. România

„Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase…” (Faptele Apostolilor 20:30)

Apostolul Pavel le-a spus unor lideri spirituali: „Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. De aceea vegheaţi şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi. Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său, care vă poate zidi sufleteşte şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi.” (Faptele Apostolilor 20:30-32)

Când cineva pretinde că are o „revelație specială de la Dumnezeu” care nu se potrivește cu ceea ce ne învață Sfânta Scriptura, nu-l crede! Fă și tu ceea ce făceau credincioșii din Bereea: „Au primit Cuvântul cu toată râvna şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este aşa.” (Faptele Apostolilor 17:11).

Cine dădea învățăturile pe care credincioșii din Bereea le puneau sub reflectorul Scripturii? Apostolul Pavel! Niciun lider, indiferent de prestigiul lui, sau de numărul adepților, nu este scutit de o astfel de analiză. Iar liderii cu adevărat buni o primesc cu bucurie! S-ar putea să te gândești că Dumnezeu mai are încă multe lucruri să ne spună. E-adevărat, dar și când îți vei da ultima suflare, tot nu vei ști totul.

Are Dumnezeu strategii noi și eficiente pentru a atinge lumea cu Evanghelia în această eră a tehnologiei? Da, iar noi trebuie să le folosim – pentru a culege recolta finală. Dar nu trebuie să facem niciodată compromisuri când vine vorba despre Cuvântul lui Dumnezeu. Totul trebuie verificat prin Scriptură! Biblia ne avertizează că: „Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase…” Uneori, cea mai mare amenințare la adresa adevărului vine din partea celor pe care îi cunoaștem sau iubim, și cu care am lucrat, dar care s-au abătut de la cale. Așadar, care este răspunsul?

Este simplu. Întreabă-te întotdeauna: „Ce spune Biblia?” – și fă din ea punctul tău de referință!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
16 mart. 2025

16 Martie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Și voi înșivă, ca niște pietre vii, sunteți zidiți o casă spirituală, o preoție sfântă, ca să aduceți jertfe spirituale bine primite lui Dumnezeu prin Isus Hristos.

1 Petru 2.5

Dacă l-am fi întrebat pe unul dintre fiii lui Aaron cum devenise preot, el ne-ar fi răspuns fără îndoială că acest lucru se datora, în primul rând, datorită nașterii sale, iar în al doilea rând, datorită faptului că fusese instalat în slujba de preot prin intermediul spălării cu apă, al stropirii cu sânge și al ungerii cu untdelemn, așa cum era poruncit în Exod 29. Și noi suntem preoți prin naștere. Fiind născuți din Dumnezeu, suntem preoți ai Lui. De asemenea, suntem spălați cu apă prin Cuvânt (Efeseni 5.26). Am fost răscumpărați prin sângele scump al lui Hristos (1 Petru 1.19) și am primit Duhul Sfânt. Am venit la Hristos și astfel suntem preoți, la fel cum fiii lui Aaron erau preoți, fiind asociați cu tatăl lor în slujirea preoțească.

Toți credincioșii din ziua de astăzi sunt preoți. Trebuie să ne aducem aminte însă că una este să fim preoți și cu totul alta este să ne exercităm în mod practic slujirea preoțească. Prima funcțiune a preoției noastre este către Dumnezeu, prin aducerea de jertfe de laudă. Aceste jertfe Îi sunt plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, fiindcă El este Marele nostru Preot. Tot ceea jertfim, jertfim prin El.

F. B. Hole

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Acum sufletul Meu este tulburat. Și ce voi spune? Tată, scapă-Mă de ceasul acesta! Dar pentru aceasta am venit până la ceasul acesta. Tată, glorifică Numele Tău!“ A venit deci un glas din cer: „L-am și glorificat și Îl voi glorifica din nou“.

Ioan 12.27,28

„Tată, glorifică Numele Tău!“

Ce a tulburat atât de mult inima Domnului, încât a rămas fără cuvinte? Când oamenii I se împotriveau cu toată ura lor, El a rămas mereu calm. În grădina Ghetsimani Îl vedem pentru prima dată în această stare de spirit. El a anticipat toate suferințele prin care urma să treacă în mâinile oamenilor și ale lui Dumnezeu. Îi venise ceasul. El vorbise deja despre acest moment, când a spus că Bobul de grâu va cădea în pământ și va muri.

Ce luptă teribilă a avut loc în Ghetsimani! Ce povară grea a apropierii morții asupra sufletului Domnului! El, Omul perfect, anticipa gravitatea de nedescris a judecății iminente. Urma să fie abandonat de Dumnezeu, lucru pe care nu Și-l putea dori. Să-I ceară atunci lui Dumnezeu să nu Își întoarcă fața de la El? El venise să salveze omenirea de judecata înfricoșătoare a lui Dumnezeu. Așa că S-a rugat: „Tată, glorifică Numele Tău!“.

Această cerere corespundea perfect cu gândul Tatălui, de aceea Dumnezeu a răspuns imediat din cer. Domnul Isus a glorificat Numele Tatălui pe parcursul întregii Sale vieți (de exemplu la învierea lui Lazăr). Acum numele Tatălui urma să fie glorificat din nou, prin moartea și învierea Fiului Său. Ca prim rezultat, „a adus la lumină viața și neputrezirea“ (2 Timotei 1.10).

Citirea Bibliei: Amos 8.1-14 · Proverbe 25.1-10

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Samuel 19:1-18

Ionatan este foarte ataşat de David. Acum se iveşte ocazia când trebuie să intervină în favoarea prietenului său în faţa propriului tată, Saul!

Dacă Îl iubim pe Domnul, nu ne vom ruşina să mărturisim despre El în primul rând în propriile familii. Fără teamă, Îl vom mărturisi pe Cel care este fără păcat, care l-a învins pe marele Vrăjmaş şi prin care Dumnezeu a dat o minunată izbăvire (compară cu v. 4-5).

Răspunzând la intervenţia lui Ionatan, Saul jură pe numele Domnului că David nu va muri. Promisiune curând uitată! Chiar în momentul în care David este ocupat să-l învioreze, împăratul îşi înnoieşte gestul criminal. Câtă lipsă de recunoştinţă în inima omului faţă de acela care îi făcuse atâta bine, însă în mod special faţă de Mântuitorul, prefigurat aici de David! (Ps. 109.4, 5). Apoi nefericitul împărat, orbit de gelozia lui, îşi urmăreşte ginerele până în casa şi chiar în patul acestuia (vezi titlul Psal­mului 59). Mical îşi protejează soţul, dar nu asemenea fratelui ei, Ionatan, printr-o mărturisire curajoasă; ea se foloseşte de minciună şi de disimulare.

David fuge pe fereastră. Apostolul Pavel la Damasc, subiect al urii iudeilor, avea să scape în acelaşi fel (Fapte 9.25; 2 Corinteni 11.32, 33).

MOTIVUL PENTRU CARE EȘTI PUS ÎN CUPTOR | Fundația S.E.E.R. România

„Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc ca argintul.” (Psalmul 66:10)

Ți sa-ntâmplat vreodată să încerci să faci ce trebuie, cum e corect și normal, dar lucrurile să meargă prost?! Când Iosif L-a onorat pe Dumnezeu spunând „nu” soției lui Potifar, a ajuns în închisoare. Și pe când se afla acolo, i-a spus unui alt întemnițat: „am fost luat cu sila din ţara evreilor şi chiar aici n-am făcut nimic ca să fiu aruncat în temniţă.” (Geneza 40:15).

Dacă așa te simți și tu astăzi, să știi că Dumnezeu nu ți-a întors spatele. Planul Său pentru viața ta nu s-a schimbat. Profetul lacrimilor, Ieremia, ne asigură: „Mânia aprinsă a Domnului nu se va potoli până ce va împlini şi va înfăptui gândurile inimii Lui.” (Ieremia 30:24)

S-ar putea să fii dezorientat, dar nu și Dumnezeu. El folosește fiecare clipă din perioada prin care treci și fiecare element al experienței tale ca să te pregătească. La fel a făcut cu Iosif… despre care iată ce mai citim: „I-au strâns picioarele în lanţuri, l-au pus în fiare până la vremea când s-a întâmplat ce vestise el şi până când l-a încercat Cuvântul Domnului.” (Psalmul 105:18-19)

Îți mai amintești cum te simțeai în legătură cu testele pe care le dădeai la școală? Poate că atunci ți s-au părut o formă de persecuție, dar acum privind în urmă îți dai seama că au fost o necesară pregătire. Ele au dat la iveală ce-ai învățat (sau nu!)… Te-au calificat să promovezi clasa. Te-au ajutat să-ți înțelegi mai bine calitățile și defectele. Psalmistul a scris: „Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul… Ai lăsat pe oameni să încalece pe capetele noastre, am trecut prin foc şi prin apă, dar Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug.” (Psalmul 66:10, 12)

Dumnezeu Se va folosi de oameni, de circumstanțe, de suferință și de probleme pentru a te pune la încercare. De ce? Pentru ca El să te poată aduce apoi la „locul de belșug”!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu
30 nov. 2024

30 Noiembrie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Eu te voi sfătui, având ochiul Meu asupra ta.

Psalmul 32.8 https://www.good-seed.org/img/teiler.png

Călăuzirea divină (3)

Dacă am avea privirea îndreptată în sus pentru a prinde mișcarea „ochiului divin“, nu ar mai fi nevoie de „frâu și de zăbală“. Dar tocmai acesta este punctul în care falimentăm într-un mod atât de trist. Nu trăim suficient de aproape de Dumnezeu pentru a discerne mișcarea ochiului Său. Voința proprie este la lucru. Vrem să avem propriul nostru drum și de aceea suntem lăsați să culegem roadele amare ale acestei decizii. La fel a fost și în cazul lui Iona. I s-a spus să meargă la Ninive, dar el a mers la Tars; iar împrejurările păreau să-i fie favorabile; providența părea să meargă în direcția voii lui. Însă a trebuit să ajungă în pântecele balenei, da, „în pântecele Locuinței morților“, unde „papura se împletise în jurul capului său“. A fost necesar să ajungă acolo, pentru a învăța consecințele amare ale urmării propriei voințe. El a trebuit să învețe în adâncul mării adevărata semnificație a „frâului și a zăbalei“, din cauză că nu a urmat călăuzirea blândă a „ochiului lui Dumnezeu“.

Dar Dumnezeul nostru este atât de îndurător, de tandru și de răbdător! El îi va învăța și îi va călăuzi pe sărmanii Săi copii slabi și rătăciți. El nu obosește niciodată să Se îngrijească de noi. El Însuși Se preocupă încontinuu de noi, pentru a ne păzi de propriile noastre căi, care sunt pline de spini și de hățișuri, și ne conduce în căile Lui, care sunt plăcute și pașnice.

Nu există ceva mai binecuvântat în această lume decât să fii condus într-o viață de dependență continuă față de Dumnezeu, să depinzi de El, moment de moment, să-L aștepți, să te bazezi pe El pentru orice lucru și să ai toate izvoarele în El. Acesta este adevăratul secret al păcii, pe de o parte, și al independenței față de făptură, pe de cealaltă parte. Sufletul care poate spune în mod real: „Toate izvoarele mele sunt în Tine“ (Psalmul 87.7), este ridicat deasupra pericolului de a se încrede în făptură, deasupra speranțelor puse în om și deasupra așteptărilor pământești.

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

Domnul este bun, El este un loc de scăpare în ziua necazului; și El îi cunoaște pe cei care se încred în El.

Naum 1.7

Un adăpost sigur

Oricine vizitează astăzi micul oraș din sudul Franței, Marvejols, poate admira cele trei porți medievale impresionante ale orașului, ale căror turnuri duble din piatră au rezistat furtunilor timpului. Mai puțin evidentă este configurația în formă de inel a acestui frumos orășel, cu străzile sale înguste și cu farmecul său istoric inegalabil. În Evul Mediu, Marvejols avea un zid solid care, cu cele 30 de turnuri ale sale, făcea din oraș o mică fortăreață. Zidurile bine fortificate ale orașului au servit la protejarea locuitorilor de atacatori. Cu toate acestea, ele nu au fost de neînfrânt. Cu timpul au devenit tot mai vulnerabile, cu cât armele de foc s-au dovedit a fi tot mai puternice.

Cu toții ne dorim un zid de apărare pentru a ne proteja de pericole. Mulți oameni se simt prea expuși în fața marilor probleme economice, sociale și morale ale timpului nostru. Și totuși există un zid puternic, de necucerit, un loc de siguranță, care va rezista întreaga noastră viață. Însuși Dumnezeul Atotputernic dorește să fie un loc de scăpare, o cetate puternică de protecție pentru toți cei care se încred în El și se refugiază la El.

Credința personală în Dumnezeul puternic și îndurător al Bibliei este ceea ce contează! Fiecare om trebuie să aibă o relație personală, deplin conștientă, cu El. Prin Isus Hristos și prin moartea Sa ispășitoare pe cruce, o astfel de relație a devenit posibilă. Dumnezeu „îi cunoaște pe cei care se încred în El“ și le oferă un sprijin tare în toate furtunile vieții.

Citirea Bibliei: Ezechiel 21.1-32 · Psalmul 123.1-4

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Iosua 4:9-24https://www.good-seed.org/img/teiler.png

La porunca Domnului, Iosua a luat douăsprezece pietre din albia râului pentru a face un monument la Ghilgal (v. 20). În Iordan, în locul de unde le-a luat, a ridicat alte douăsprezece pietre, care au fost acoperite de apă (v. 9). „Ce înseamnă pietrele acestea“ pentru noi?

(v. 6). Epistola către Romani explică aceasta arătând că ele îi reprezintă pe credincioşii identificaţi cu Hristos în moartea Lui (în fundul râului) şi în învierea Lui (pe malul râului, în Canaan – Romani 6.5).

Unitatea poporului este reprezentată prin cele douăsprezece pietre (douăsprezece seminţii) din care era alcătuit monumentul. Să nu uităm că această lucrare a puterii a fost înfăptuită pentru toţi cei răscumpăraţi, chiar dacă mulţi nu au cunoştinţă, iar dublul semn de aducere aminte este o mărturie eternă a acestui fapt.

Astfel, crucea mi-a adus trei extraordinare eliberări reprezentate prin Paşte, Marea Roşie şi Iordan. Paştele ne spune că suntem eliberaţi de judecata lui Dumnezeu; Marea Roşie, că suntem eliberaţi de vrăjmaşii din totdeauna, de Satan şi de lume, şi Iordanul ne învaţă că avem putere asupra tiranului vrăjmaş lăuntric: carnea. Primele două adevăruri sunt înţelese odată cu naşterea din nou, dar cel de-al treilea are drept corespondent ceea ce se numeşte eliberare.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

NU RENUNȚA! | Fundația S.E.E.R. România

„Să nu obosim în facerea binelui…” (Galateni 6:9)

Ce încurajare ne oferă aici apostolul Pavel, care scrie: „Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.” (Galateni 6:9) Să ne uităm puțin împreună la viața patriarhului Iov și să învățăm de la el: Iov a asistat la înmormântarea celor zece copii ai săi, și-a pierdut sănătatea și averea într-o singură zi, și-a îndurat vorbele unei soții cu o limbă suficient de ascuțită… Cu toate acestea, el nu a renunțat.

Biblia spune: „Aţi auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov şi aţi văzut ce sfârşit i-a dat Domnul.” (Iacov 5:11). Iov a rămas concentrat asupra scopului final și a îndurat toate circumstanțele care au venit peste el. Da, există momente în care renunțarea pare bună, înfrângerea pare inevitabilă și retragerea pare a fi singura opțiune. Întrebarea este: cum vei face față acelor momente? În pragul Țării promise, Dumnezeu i-a spus lui Iosua: „Întăreşte-te şi îmbărbătează-te’? Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face.” (Iosua 1:9).

Omul de stat israelian David Ben-Gurion a spus: „Curajul este un tip special de cunoaștere – cunoașterea modului în care trebuie să te temi de ceea ce este de temut, și cum să nu te temi de ceea ce nu este de temut. Din această cunoaștere rezultă o forță interioară care ne inspiră să forțăm înaintarea în ciuda marilor dificultăți. Ceea ce poate părea imposibil este adesea posibil, datorită curajului!” Și de unde vine acest curaj?

Din cunoașterea faptului că Dumnezeu este „cu tine în tot ce vei face.” De ce consemnează Biblia eșecurile unor oameni precum David, sau Petru? Pentru a ne ajuta să înțelegem că atunci când eșuăm, putem s-o luăm de la capăt! Deci azi Domnul îți spune: Nu renunța!

Posted in Romanian devotionals and tagged , , , , | Lasă un comentariu

Navigare în articole