Mana Zilnica

1 Martie 2026

DOMNUL ESTE APROAPE

Când a venit ceasul al șaselea, s‑a făcut întuneric peste toată țara, până la ceasul al nouălea. Și, la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, spunând: „Eloi, Eloi, lama sabactani?“, care tradus înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M‑ai părăsit?“.

Marcu 15.33,34

Toată noaptea precedentă, Domnul gloriei suferise batjocura și cruzimea conducătorilor religioși care puseseră la cale omorârea Sa. La toate acestea s‑a adăugat judecata nedreaptă a lui Pilat care, deși I‑a recunoscut nevinovăția, a poruncit totuși să fie biciuit, după care L‑a condamnat la moarte. Apoi soldații romani L‑au batjocorit, L‑au scuipat și, în final, L‑au țintuit pe cruce. Ura iudeilor și a națiunilor – fie că vorbim despre autorități seculare sau religioase, despre oameni obișnuiți sau despre criminali condamnați – nu a încetat să se manifeste. Chiar și atunci când Cel care suferea atârna pe cruce, ei n‑au contenit să‑L batjocorească. Cât de clară și totodată cât de tristă este această dovadă a urii inimii omului natural față de Dumnezeu!

Vedem însă și manifestarea minunată a harului și a răbdării Omului durerilor. Nimeni n‑a putut înțelege calmul și demnitatea Celui care suferea nedreptatea, insultele și injuriile oamenilor. În plus, oricât de adânci au fost aceste suferințe, ele nicidecum nu se pot compara cu chinurile îndurate în timpul celor trei ceasuri de întuneric. Strigătul Lui cu siguranță că trebuie să miște orice inimă credincioasă. Domnul gloriei a trebuit să poarte blestemul și judecata lui Dumnezeu, pentru a face ispășire pentru păcatele noastre. În dragostea Lui neasemuită, El a acceptat acest lucru. Cât de mulțumitoare și de pline de închinare devin inimile noastre, contemplând acest tablou al suferințelor Domnului nostru!

L. M. Grant

SĂMÂNȚA BUNĂ

Căci de la voi Cuvântul Domnului a răsunat […] în orice loc.

1 Tesaloniceni 1.8

Emisiune radio în Letonia

În anii ‘80, credința creștină era puternic combătută de către conducătorii țărilor aparținând blocului sovietic. În Finlanda însă, creștinii conduceau la acea vreme o stație misionară radio. Primind permisiunea de a face o călătorie în Letonia, ei au ajuns la Riga, capitala țării; acolo, vizitând o familie, au întâlnit o femeie în vârstă care venise dintr‑un sat îndepărtat special pentru a‑i întâlni. Povestea ei este plină de emoție:

Trăia singură în casa ei modestă de la țară. Într‑o seară, a descoperit programul postului de radio misionar și, pentru prima dată în viață, a auzit evanghelia Domnului Isus. După transmisie, ea și‑a unit mâinile în rugăciune și L‑a primit pe Domnul Isus ca Mântuitor personal. Așa a început viața ei de credință. Din acel moment a ascultat cu regularitate emisiunile postului de radio misionar și a ajuns să înțeleagă tot mai bine mesajul Cuvântului lui Dumnezeu. Un gând însă nu‑i dădea pace: să fie oare ea singura credincioasă din zonă, sau mai erau și alții? În orice caz, la momentul respectiv nu întâlnise încă pe nimeni. Dar, spre bucuria ei, curând a cunoscut o femeie care Îl mărturisea pe Isus Hristos, apoi o familie întreagă, iar mai târziu o altă persoană. O adevărată „biserică radiofonică“ se formase în acel sat. Așadar, nu era singura care răspunsese chemării lui Dumnezeu. Din acel moment, ei au putut trăi credința creștină împreună, iar inimile lor au fost mult întărite și încurajate. Ce frumos rezultat al Cuvântului semănat în liniște și ce benefice rugăciuni făcute în taina singurătății!

Graiul Crucii a învins acolo unde oprimarea a îngrădit libertatea creștină!

Citirea Bibliei: Estera 5.1-14 · Proverbe 20.1-10

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Psalmul 16

Aşa cum arată şi cartea Faptele Apostolilor, citând în ea din Psalmul 16 (Fapte 2.25 şi 13.35), acest psalm se aplică direct Omului Hristos Isus. De altfel, cine altul decât El ar îndrăzni să declare: „Am pus întotdeauna pe Domnul înaintea Mea“ (v. 8)? Îl contemplăm aici nu ca pe Mântuitorul (aceasta va fi în Psalmul 22), ci ca pe Modelul; nu ca pe Fiul lui Dumnezeu, ci ca pe Omul credinţei. În calitate de Fiu, El nu ar avea nevoie să fie păzit (v. 1), iar bunătatea Lui s‑ar contopi cu cea a lui Dumnezeu Însuşi (v. 2; vezi Marcu 10.18). Însă încrederea, dependenţa, răbdarea, credinţa – pe scurt, toate sentimentele pe care le vedem în Psalmul 16 strălucind în acest Dumnezeu cunoscut şi onorat – sunt sentimente umane. Pentru a le manifesta în perfecţiune, Hristos a venit să locuiască pe pământ (şi în ce condiţii!), trăind viaţa unui om (însă a unui om fără păcat!). El ni S‑a prezentat supus lui Dumnezeu, Domnul (v. 2: „Tu eşti Domnul Meu“); găsindu‑Şi plăcerea în cei credincioşi (v. 3), în partea pe care Tatăl i‑a rezervat‑o (v. 5 şi Evrei 12.2), în Domnul Însuşi (v. 8, 9 şi 11); iar v. 10 ne ajută să‑L privim încrezător până şi la moarte. Ce drum minunat, care L‑a încântat pe Dumnezeul Său! Este drumul pe care ni l‑a deschis şi nouă, ca să mergem pe el, păşind pe urmele Sale! (1 Petru 2.21).

SINGUR CU DUMNEZEU (1) | Fundația S.E.E.R. România

„Isus… S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.” (Marcu 1:35)

Pentru a crește spiritual, trebuie să stai singur cu Dumnezeu. Iar atunci când stai în prezența Lui, trebuie să ai următoarele atitudini:

1) Respect și teamă sfântă. Așteaptă-te să dai și să primești, în timpul petrecut împreună. Fă din el un moment prețios de intimitate. Este imposibil să ai o relație de părtășie, profundă, cu Dumnezeu – într-un loc public; intimitatea necesită să fii singur cu Cel pe care Îl iubești. Biblia vorbește despre Hristos ca Mirele, căruia noi Îi suntem Mireasă (vezi 2 Corinteni 11:2). Gândește-te la timpul pe care-l petreci în prezența Lui în acest fel.

2) Trebuie să ai o atitudine de reverență. Nu te grăbi să intri în prezența lui Dumnezeu. Pregătește-ți inima, stând în liniște înaintea Lui și lăsând liniștea să alunge gândurile firești și lumești. Amintește-ți cu cine te întâlnești: cu Dumnezeu! Cel care este vrednic să primească slavă și cinste (cf. Apocalipsa 4:11)!

3) Trebuie să ai și o atitudine vigilentă. Culcă-te devreme, astfel încât să fii în formă bună pentru a te întâlni cu Dumnezeu dimineața – El merită toată atenția ta! Dă-I cea mai bună parte a zilei tale, când ești cel mai odihnit. Urmează exemplul lui Hristos, care „dimineața, pe când era încă întuneric de tot… S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.” Hudson Taylor a observat cu perspicacitate că nu acordezi instrumentele după ce concertul s-a terminat, ci înainte ca el să înceapă!

4) O atitudine de disponibilitate și supunere. Este esențial să nu vii la timpul tău de părtășie cu Dumnezeu pentru a decide ce vei face sau ce nu vei face, ci cu scopul de a face exact ceea ce Dumnezeu vrea să faci! Apostolul Ioan spune: „orice vom cere, vom căpăta de la El, fiindcă păzim poruncile Lui şi facem ce este plăcut înaintea Lui.” (1 Ioan 3:22).

Așadar când ești singur cu Dumnezeu, hotărăște-te să faci orice Îți spune El!