Mana Zilnica

20 Decembrie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Moise i-a zis lui Iosua: „Alege bărbați pentru noi și ieși, luptă-te cu Amalec!“.

Exod 17.9

Amalec (2)

Aceasta este prima dată când Israel se află în conflict cu un dușman exterior. Până la acest punct, Domnul luptase pentru ei, așa cum am citit în Exod 14: „Domnul va lupta pentru voi, dar voi stați liniștiți“ (Exod 14.14). Însă acum cuvântul este: „Alege bărbați“.

La fel stau lucrurile și în privința Adunării lui Dumnezeu. Biruința pe care se bazează pacea și binecuvântarea ei eternă este câștigată pentru ea doar prin Hristos. Pe cruce și în mormânt El a fost singur. În această privință, Adunarea nu a putut face nimic, căci cum ar fi putut fi ea acolo? Ar fi putut ea să-l înfrunte pe Satan, să îndure mânia lui Dumnezeu sau să dezbrace moartea de boldul ei? Imposibil! Aceste lucruri se află în afara sferei de acțiune a păcătoșilor, dar nu și în afara sferei de acțiune a Aceluia care a venit să-i salveze și care era singurul care putea să poarte pe umerii Lui greutatea covârșitoare a tuturor păcatelor lor, înlăturându-le pentru totdeauna, prin jertfa Sa infinită, în așa fel încât Dumnezeu Duhul Sfânt, ieșind de la Dumnezeu Tatăl, în virtutea lucrării lui Dumnezeu Fiul, să poată locui în Adunare în mod colectiv și în fiecare credincios în mod individual.

Fiindcă Duhul Sfânt locuiește în noi, ca urmare a morții și învierii lui Hristos, începe conflictul. Hristos a luptat pentru noi; Duhul Sfânt luptă în noi. Chiar faptul că savurăm această pradă bogată a biruinței ne pune în conflict cu vrăjmașul. Însă mângâierea constă în faptul că suntem biruitori chiar mai înainte de a intra pe câmpul de luptă. Credinciosul se apropie de câmpul de luptă cântând: „Mulțumiri fie lui Dumnezeu, care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Hristos“ (1 Corinteni 15.57). De aceea lupta noastră nu este nesigură, nici nu suntem dintre aceia care lovesc în vânt, ci ne disciplinăm trupul și îl ținem în stăpânire (1 Corinteni 9.26,27). „Suntem mai mult decât învingători prin Acela care ne-a iubit“ (Romani 8.37). Harul în care stăm dezbracă în mod complet carnea de puterea pe care o are asupra noastră (vedeți Romani 6). Dacă legea este „puterea păcatului“, harul este slăbiciunea lui. Legea îi dă putere păcatului asupra noastră, însă harul ne dă nouă putere asupra păcatului.

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

Te voi lăuda că m-ai făcut într-un mod uimitor și admirabil. Minunate sunt lucrările Tale și sufletul meu o știe foarte bine.

Psalmul 139.14

M-ai întocmit într-un mod admirabil

Măreția și puterea lui Dumnezeu pot fi văzute cu ușurință în creație. „Prin credință pricepem că lumile au fost întocmite prin Cuvântul lui Dumnezeu“ (Evrei 11.3). Cu cât ne preocupăm mai mult cu detaliile din natură, cu atât mai mult ne impresionează precizia cu care se potrivește totul.

În acest psalm, David admiră procesul formării corpului uman. De la dezvoltarea în pântecele mamei sale până la adultul matur, totul este coordonat. În general, nu observăm cât este el de complex, până când una dintre funcțiile sale cedează. O singură deficiență poate limita considerabil pe cineva. David a lăudat puterea și înțelepciunea Creatorului. Așa ar trebui să procedăm și noi, când contemplăm creația minunată a lui Dumnezeu. Ar trebui, de asemenea, să fim conștienți de acest lucru: Dumnezeu a creat și păstrează universul în complexitatea lui, precum și celulele din corpul nostru, cu toate detaliile lor. El poate, fără îndoială, să schimbe dificultățile din viața noastră spre binele nostru, în orice moment: „Iată, Eu sunt Domnul Dumnezeul oricărei făpturi; este ceva prea greu pentru Mine?“ (Ieremia 32.27). Cât de ușor evaluăm șansele de rezolvare a grijilor noastre în funcție de abilitățile umane și ne întrebăm: „Pot schimba eu însumi lucrurile? Mă poate ajuta un medic?“. Apoi ajungem frecvent să ne resemnăm. Este bine dacă ne recunoaștem neputința. Ce binecuvântare este faptul că putem încredința totul Creatorului nostru și atotputerniciei Sale!

Citirea Bibliei: Zaharia 7.1-14 · Marcu 13.28-37

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Estera 1:10-22

Refuzul împărătesei Vasti de a răspunde la chemarea soţului ei, să-şi arate frumuseţea, stâr­neşte mânia aces­tuia. Assuerus (Ahaşveroş) este în mod clar un om vio­lent. Însă mânia nu poate fi considerată un semn de pu­te­re sau de autoritate. În general, ea denotă contra­riul: slă­bi­ciu­ne de caracter şi lipsa autocontrolului. Cu­noaş­­tem din propria experienţă ce greu este să ne contro­lăm reacţiile când avem de făcut faţă dificultăţilor şi, în special, când acestea se acumu­lează. Să cerem astfel Dom­nului puterea de a ne controla.

Împărăteasa Vasti este aici imaginea creştinătăţii responsabile, smulse din mijlocul naţiunilor. Hristos a aşteptat ca Biserica Lui să-şi arate fru­museţea înaintea lumii şi, astfel, ca ea să-I prea­mărească gloria. Însă, vai! Cum a răspuns ea la această dorinţă? Printr-o descon­siderare totală a voii Domnului! Dar se apropie ziua când ea va auzi aceste cuvinte îngrozitoare: „Te voi vărsa din gura Mea“ (Apocalipsa 3.16). Creştinule, dacă Bise­rica, în întregul ei, şi-a pierdut mărtu­ria pe care trebuia s-o poarte, nu uita tu s-o duci mai departe! Dumnezeu aş­teaptă ca fiecare dintre copiii Lui să arate lumii ceva din frumuseţea morală a Domnului Isus.

CE NE ÎNVAȚĂ BIBLIA DESPRE BANI (2) | Fundația S.E.E.R. România

„Adu-ţi aminte de Domnul Dumnezeul tău, căci El îţi va da putere să le câştigi…” (Deuteronomul 8:18)

După patru sute de ani în care au trăit ca robi, iudeii erau pe punctul de a intra în Țara promisă… Dar Dumnezeu avea o preocupare cu privire la ei… Care era aceasta? Aceeași îngrijorare pe care o are față de fiecare dintre noi: când ai puțin, îți dai seama că ești dependent de Dumnezeu. Însă când ai mult, tendința este să uiți de Dumnezeu, sursa oricărei binecuvântări.

Reține ce a spus David atunci când poporul lui Dumnezeu a dăruit cu generozitate pentru a construi Templul: „Totul vine de la Tine şi din mâna Ta primim ce-Ţi aducem… Doamne, Dumnezeul nostru, din mâna Ta vin toate aceste bogăţii pe care le-am pregătit ca să-Ţi zidim o casă, Ţie, Numelui Tău celui sfânt… şi ale Tale sunt toate.” (1 Cronici 29:14, 16) Rugăciunea pe care David a rostit-o în acea zi a lăsat o amprentă puternică asupra fiului său Solomon, care va scrie mai târziu: „Dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii şi i-a îngăduit să mănânce din ele, să-şi ia partea lui din ele şi să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu.” (Eclesiastul 5:19)

S-ar putea să fii nedumerit în fața acestor argumente și să spui: „Dar am studiat din greu pentru a avea o slujbă bună și o carieră de succes!” Sau: „Am muncit pe brânci pentru a construi această afacere…” Serios? Dar cine ți-a dat puterea? Cine ți-a dat talentul? Cine ți-a dat strategia, relațiile și resursele pentru a reuși?

Dacă crezi că ai fost tu, citește acest verset, notează-l și poartă-l cu tine: „Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: ‚Eu, Domnul Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi!’” (Isaia 48:17).

Așadar, să nu uiți nicio clipă că Dumnezeu este sursa binecuvântării tale!