Mana Zilnica

10 Iulie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Dacă dorește cineva să facă voia Lui, va cunoaște despre învățătura aceasta, dacă este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine Însumi.

Ioan 7.17

Dacă am părtășie cu Domnul, voi constata de îndată dacă vocea care-mi vorbește este a Păstorului cel bun. „Oile Mele ascultă glasul Meu […] și ele Mă urmează“, spune Domnul în Ioan 10.27. Dacă n-am niciun sentiment pentru glasul Lui, aceasta este dovada că nu sunt destul de aproape de Domnul și că inima mea nu ascultă în mod necondiționat. Cu privire la desele plângeri, că este așa de greu să recunoști voia Domnului în anumite cazuri concrete, există un principiu important. Cei mai mulți credincioși, fie tineri, fie bătrâni, se plâng în această privință. În mod obișnuit, cauza constă în aceea că se dorește urmărirea propriului drum, ales după propria voință sau după propriile dorințe. La aceia care doresc să asculte cu adevărat de Domnul, pricina constă în faptul că ei sunt prea puțin obișnuiți să asculte de Domnul și, de aceea, în practică, recunosc prea puțin vocea Păstorului. Desigur, vorbesc acum numai despre cazurile în care, în viața practică a credinciosului, nu este prezentă nicio neascultare, vădită sau ascunsă, adică păcate descoperite. Dacă acesta este cazul (neascultare), Domnul nu dă niciun răspuns, ca să-l trezească din indolență sau ca să descopere ce este prezent în inima acelui credincios.

Cât de des vedem ceva de felul acesta în viața practică a celor credincioși! Ei se justifică: «Nu-mi dau seama de lucrul acesta», sau: «Aceasta poate să însemne totuși și altceva», sau: «Aceasta se potrivea pentru timpurile de atunci, însă nu se potrivește pentru timpul și împrejurările în care trăim noi». Ei se consideră liberi să trăiască după dorințele propriei firi. Însă în Levitic 5.17 citim: „Chiar dacă n-a știut, totuși este vinovat și își va purta nelegiuirea“. Dacă nu înțeleg vreuna dintre hotărârile Cuvântului lui Dumnezeu – sau nu vreau să înțeleg – prin aceasta nu sunt scuzat. Părtășia cu Tatăl este întreruptă și nu va fi refăcută înainte ca eu să aduc jertfa mea pentru vină și să-mi plătesc vina. Atât timp cât îmi port fărădelegea, Dumnezeu, în cârmuirea Sa, îmi va sta împotrivă.

H. L. Heijkoop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Ei mărturisesc că Îl cunosc pe Dumnezeu, dar prin fapte Îl tăgăduiesc.

Tit 1.16

Una mărturisesc, alta înfăptuiesc

Oricine spune „Îl cunosc pe Dumnezeu“ trebuie să fie conștient de responsabilitatea pe care o poartă rostind această afirmație este peste măsură de cuprinzătoare. Iată ce ar putea cuprinde ea: „Știu că El este Creatorul meu și că mi-a dat viața, iar posibilitățile pe care mi le oferă viața sunt nemăsurate. Știu că El poate să-mi ia viața și că într-o zi va face aceasta. Știu că El are dreptul să mă judece și să decidă soarta mea, pentru că este Dumnezeu. Tot ceea ce face El este drept și bun. În calitate de Dumnezeu și de Creator, El poate cere pe bună dreptate ca eu să îmi asum responsabilitatea pentru faptele mele. El este Cel care definește binele și răul și mi-a dat o conștiință, pentru a distinge aceste concepte. Criteriul neschimbător pentru ele este stabilit în Cuvântul Său, Biblia“.

Dar simpla afirmare a cunoașterii lui Dumnezeu nu este suficientă! Faptele noastre vor arăta dacă Îl cunoaștem sau nu. Dacă nu dorim să Îl negăm prin fapte, viața trebuie să fie în acord cu ceea ce ne spune Biblia. Ar fi cu totul greșit să-L dăm pe Dumnezeu la o parte din cauza fricii. El Se descoperă ca fiind plin de dragoste tuturor celor care doresc să-L cunoască. Cine Îl cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu știe că El nu poate trece cu vederea păcatul, nici nu îl poate tolera, dar de asemenea știe că Dumnezeu acționează în har față de toți cei care își recunosc vinovăția și Îi cer ajutorul. Dumnezeu oferă tuturor iertarea prin Isus. Oricine crede în El experimentează dragostea lui Dumnezeu, iertarea și călăuzirea Lui. De atunci încolo, faptele și viața lui Îl vor reflecta pe Mântuitorul.

Citirea Bibliei: Daniel 6.19-28 · Fapte 1.15-26

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Imparati 4:18-31

Domnul i-a dat un copil evlavioasei sunamite. Dar El doreşte să facă pentru ea şi mai mult decât atât: vrea ca ea să-I cunoască pu­terea de a învia morţii. Un nou copil sosit în fami­lie este o sursă de bucurie pentru părinţi şi, de asemenea, pentru fraţii şi surorile lui. Darceea ce va avea mai mare preţ în ochii lui Dumnezeu va fi naşterea din nou a acestui copil; cerul întreg se va bucu­ra. Nu este oare cea mai mare minune când un om trece de la moarte la viaţă? Aceasta se numeşte conver­tire. Isus o împli­neşte încă în familiile noastre în aceste zile. Am trecut noi printr-o astfel de experienţă?

Să-L privim pe Mântuitorul aflat în casa Martei, în Betania. Ajungând acolo, El era primit cu respect şi afecţiune, asemeni lui Elisei la sunamită. Dar a fost nece­sar ca această familie să-L cunoască sub un nume nou: „Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11.25). Isus nu Se afla acolo în momentul când ei erau loviţi de doliu, iar întârzierea Sa putea fi luată drept indiferenţă. Dar a fost necesar să fie încercată credinţa lor, întocmai ca cea a sunamitei din textul nostru. „Este bine“, spune ea, în ciuda tuturor apa­renţelor. Cât despre noi, care ne plângem în faţa unor lucruri atât de mărunte, să nu uităm, în nici una din dificultăţile prin care trecem, de acest cuvânt de încredere deplină: „Este bine“!

GĂSEȘTE-ȚI O CĂLĂUZĂ SPIRITUALĂ (4)

„Domnul… mă povățuiește pe cărări drepte…” (Psalmul 23:3)

Domnul te „povățuiește pe cărări drepte”… și la fel trebuie să facă și călăuza spirituală! Sfătuitorii pe care îi alegi trebuie să fie disponibili pentru tine. Domnul Isus le-a spus celor pe care i-a îndrumat: „Nu vă mai numesc robi, pentru că robul nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit prieteni, pentru că v-am făcut cunoscut tot ce am auzit de la Tatăl Meu.” (Ioan 15:15)

Tu trebuie să petreci timp cu mentorul tău, să-i pui întrebări și să înveți din întrebări și răspunsuri. Dr. John Maxwell scria: „Cel mai bun sfat pe care ți-l pot da în domeniul disponibilității este ca, atunci când cauți un mentor, să nu țintești prea sus de la început!

Dacă te gândești să intri în politică pentru prima dată, nu ai nevoie de sfatul președintelui Statelor Unite. Dacă ești un elev de liceu care se gândește să învețe să cânte la violoncel, nu ai nevoie să fii îndrumat de celebrul Yo-Yo Ma! Dacă ești la început de carieră, nu te aștepta să beneficiezi de prea multă îndrumare din partea directorului general al organizației tale! „Și de ce nu?!” ai putea întreba tu. În primul rând, dacă ești la început de drum, aproape toate întrebările tale pot primi răspuns de la cineva cu două sau trei niveluri în fața ta (nu cu zece!); răspunsurile acelei persoane vor fi actuale, deoarece s-a ocupat recent de problemele cu care te confrunți tu. Iar în al doilea rând, directorii executivi trebuie să-și petreacă timpul răspunzând la întrebările persoanelor de același nivel care sunt în procesul învățării.

Nu spun că nu ar trebui să fii instruit de cei din vârf, dar ar trebui să-ți petreci cea mai mare parte a timpului fiind îndrumat de oameni care sunt disponibili, dornici și potriviți pentru stadiul carierei tale.” Așadar, când îți cauți un model de urmat sau un mentor nu căuta printre „elite”, pentru că nu-l vei găsi acolo!