Mana Zilnica

Mana Zilnica

30 Decembrie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Când [Isus] a auzit deci că el este bolnav, atunci a rămas două zile în locul în care era.

Ioan 11.6


Domnului Îi place ca dragostea să fie atrasă și nu dezamăgește rugămintea plină de încredere a credinței. În același timp, dragostea divină lucrează potrivit cu înțelepciunea divină. Ea lucrează uneori într-un fel care pare ciudat și contrar modului de manifestare atât a dragostei omenești, cât și a prudenței omului. Astfel că citim: „Când a auzit deci că el este bolnav, atunci a rămas două zile în locul în care era”. Dragostea omenească ar fi plecat imediat; prudența omenească nu ar fi mers deloc. Atât în privința întârzierii Sale, cât și în privința momentului ales pentru plecarea Sa, Isus lucrează nu potrivit gândurilor firești, ci în dependență de voia Tatălui. Inima Lui tandră nu poate fi indiferentă față de întristările poporului Său; dar, în timp ce Își binecuvântează poporul și răspunde rugăminților sale, El amintește întotdeauna de gloria Tatălui și umblă în lumina voii Lui. Astfel că Îl vedem pe Domnul lucrând în acea înțelepciune perfectă care îi binecuvântează pe cei ai Săi și care menține, în același timp, gloria Tatălui.

 

Lucrurile nu stau altfel nici astăzi; pentru că, dacă Domnul L-a glorificat pe Tatăl în mersul Său pe acest pământ și la cruce, în același fel, acum, din locul înălțării Sale, El încă Îl glorifică pe Tatăl, ca o împlinire a propriei Sale rugăciuni: „Glorifică-L pe Fiul Tău, ca Fiul Tău să Te glorifice pe Tine” (Ioan 17.1). El continuă să-Și binecuvânteze poporul; El continuă să răspundă la apelurile pe care ei le fac la dragostea Lui; dar El face acest lucru în așa fel încât, în timp ce noi suntem binecuvântați, Tatăl este glorificat. În lumina acestui fel de a lucra al Domnului își vor găsi explicația multe lucruri care intervin în viața noastră și care la prima vedere par ciudate. Poate că noi ne gândim doar la confortul nostru prezent, sau ne mirăm de unele combinații ciudate ale împrejurărilor prin care trecem sau punem întrebări cu privire la boli care intervin în viața noastră și cu privire la încercări îndelungate prin care trecem. Dacă am avea mai mult în vedere gloria Tatălui, am putea înțelege mai bine aceste împrejurări, aparent ciudate.

H. Smith


 

SĂMÂNȚA BUNĂ

La ceasul cinei a trimis pe robul său să spună celor invitați: „Veniți, căci iată că toate sunt gata!”.

Luca 14.17


Toate sunt gata!

 

Această parabolă ne prezintă un om care a dat o cină mare și care a invitat la ea mulți oameni. Aici putem vedea o imagine a lui Dumnezeu care, în marele Său har, caută părtășie cu oamenii și îi invită să vină la El. Eventuale premise și condiții pentru participarea la cină nu sunt amintite. Dimpotrivă! Robul trimis – o imagine a Duhului Sfânt – spune în invitația lui că toate sunt gata și că oricine poate veni. Toate pregătirile au fost făcute de mult timp și acum oamenii trebuie doar să vină și să se bucure de părtășia cu gazda.

 

Toate sunt gata – aceste cuvinte fac parte și astăzi din vestea bună pe care Dumnezeu o transmite tuturor oamenilor (2 Corinteni 6.2).

Toate sunt gata – aceste cuvinte ne arată că Însuși Dumnezeu a făcut pregătirile și că nu L-a cruțat pe Domnul Isus, ci L-a dat pentru noi la crucea de pe Golgota (Romani 8.32).

Toate sunt gata – aceste cuvinte ne îndreaptă spre Golgota, unde Domnul Isus a suportat judecata divină și a rezolvat problema care ne despărțea pe noi de Dumnezeu (2 Corinteni 5.21; 1 Petru 3.18).

Toate sunt gata – aceste cuvinte ne îndeamnă să venim și să-L primim prin credință pe Isus Hristos ca Domnul și Mântuitorul nostru (Fapte 17.30).

Citirea Bibliei: Maleahi 3.1-12 · Marcu 16.1-11

 


 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

IERTAREA, MILA ȘI HARUL LUI DUMNEZEU (2) – Fundația S.E.E.R. România

„Mulţi zic despre mine: „Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu!” (Psalmul 3:2)


 Indiferent cât de tare ai păcătuit, sau cât de des ai păcătuit, Dumnezeu nu te va lăsa de izbeliște, dacă te pocăiești. Așa că, nu renunța nici tu la tine! Nimic din ce-ai făcut nu iese din „aria de acoperire” a harului Său. Poate ceilalți te vor abandona, însă nu și Dumnezeu! Împăratul David a cunoscut o cădere umană, morală și spirituală puternică.

Oare cât de jos poate să decadă o persoană ? Să-l privim pe David: se făcuse vinovat de adulter, înșelătorie și crimă – toate acestea fiind păcate capitale. Însă Dumnezeu l-a iertat și l-a restaurat. El a scris despre acest lucru; în Psalmul 3 (versetele de la 2 la 7), el spune: „Mulţi zic despre mine: „Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu!” – Dar, Tu, Doamne, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea, şi Tu îmi înalţi capul! Eu strig cu glasul meu către Domnul, şi El îmi răspunde din muntele Lui cel Sfânt. Mă culc, adorm, şi mă deştept iarăşi, căci Domnul este sprijinul meu. Nu mă tem de zecile de mii de popoare, care mă împresoară de toate părţile. Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule!”

Iar în Psalmul 40 (de la versetul 1 la 3), el scrie: „El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele. M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stâncă, şi mi-a întărit paşii. Mi-a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulţi au văzut lucrul acesta, s-au temut, şi s-au încrezut în Domnul.” Și Dumnezeul care a transformat nelegiuirea lui David într-o mărturie, poate să facă la fel și pentru tine, atunci când te întorci la El și primești iertarea, mila și harul Său!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Corinteni 12:1-21


Ce durere pentru apostol să examineze presupunerile făcute cu privire la el, motivaţiile interesate şi vicleniile de care era învinuit (v. 14,16; cap. 7.2,3; comp. cu Fapte 20.33), cu toate că, întro purtare ireproşabilă, el nu încetase, împreună cu tovarăşii lui de lucru, să calce „pe aceleaşi urme”: cele ale lui Hristos (v. 18)! Dacă el răspunde pe larg acestor calomnii, nu o face pentru a se justifica, ci pentru că are în vedere zidirea preaiubiţilor lui corinteni (v. 19; 1 Corinteni 14.26b). Întradevăr, a nu recunoaşte slujba apostolului revenea la a respinge şi autoritatea Cuvântului divin pe care el îl vestea. Câţi aşazişi creştini nu resping astăzi o asemenea parte din Cuvântul inspirat şi mai ales din epistolele lui Pavel! Versetele 20 şi 21 ne arată la ce păcate conduce această neglijenţă şi acest dispreţ.

 

„Astfel, în acest capitol găsim starea cea mai glorioasă la care poate fi ridicat un creştin ~ şi condiţia cea mai nenorocită în care el poate cădea. Ce contrast între această înălţare în al treilea cer şi această josnică stricăciune a cărnii! Şi creştinul este capabil de amândouă! Ce lecţie şi ce avertisment pentru fiecare sfânt…!” (J.N.D.).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: